Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-03-31 / nr. 26

- - - - - + Mă. 26. Maze Pa ese de dăe ori, adesa: Meg­­eprep si Sambata. Efte­a odata reser­­temana, adeca: Mercuria. Pretiu lora este pe 1 anp 10 f., pe dinmetate a. 5 f. m. e. inlauntru Monarchiei. Miauioti, Partea oficiosa. innabEUSU­­ g­G 4 1556. Pentru feri straine 7 f. pe 1 ces, si pe anulu intregu 14 f. Se premumera la tote poste s. r., cum si la toti cu­noscuti nostri Dl­. corespondinti, pen­­­tru serie „retivi” se ceru 4 cr. m. e. iiiiii E AI DjEVAG­­­i Partea Neoficiosa, i­latoria. . I. onari 'i va interesa - ve impartasiescu unele potitie despre salato­­gh'a Escelentiei Sale a D. metgorolita provincialu piscopu A. St. Siulutiu. In 185. Martiu rlesa Escel. Sa din losala gestedentiei sale, si “dupa impiedecarile neprevediute ajunse numai pana la Tagda in aceea­ di. Lunga sene ca secretariu luă pre unu sanonist, ghemonia ghip pre unu profesoriu de teologia. De la Tagda dupa amudia-di in din­a urmatoria ajunse pre amâdia-di la Huedina. Temrala era aspru ca de ierna, nici unu semnu de vegetatiune pre acolo nu se agatase inca, ghiatia si ncua rgetatindenea, frigu si llusturatura de ninsoria dupa ameadia-di pana la pre­scurtu urmele casei romane ce se vedu pre culmea munt­celului numai de catu dupa esirea din Tagda in directiune de catra Clusiu, impreune cu urmele de raptite mai menante, ce se cunoscu prea bine si nu suntu de­parte de drumulu de tiega. La casa acum nu se pote­lege bine, copiasemu alta asasim­e si so­seau altulu­late in form­a banilo­ț o vomu publica. Pre munte celulu dela Sgegă­ -Monostoga se afla o saghiositate naturale rara, adeca pietri rotunde intru o asta multime, catu totu tienutulu acela se pare semenata cu ele, din care si noi am culesu mai multe esemplaria dereptu curiositate, Tgaditi pnea spune, ca persecutandu 8. L­adislau regele Ungariei pre tatarii ce predase Ungaria, si ajungandui la acela idea, tatarii re­­versara o suma nenumerata de bani din preda adusa cu sene din Un­­garia, cu scopu ca se impiedece pre unguri de ai persecutare, ci cum ca 8. Ladislau prin rugatiunile sale intorse banii in pietri, ajunseramu in Orade; din­ a era senină si frumosu ci rece, vegetatiunea nemissata atata din spase satp de muntele mare (Suisiulu regelui), din vicariatulu Selagiului, la Tora o alta de­­rotatiune din diesesea Oradiei cu protopopulu Auseului in frunte, o porta sfișșiate verde era redicata la capulu satului, cinei preoti iu m­ulti locale. + + N Insa interesulu sela mai mare era in inosenti­a fetitieloru, care oferira ascelentiei Sale cunune de flori, simbolata inosentiei fiica preotului din Vadu, care rn tatei loru, intre care mai destinta era in numele scolariloru sa pfeghita acele cununi bineventandulu ventare scurta ci asomodata Ess. Sa D. Ach­iepiscopu salută pre toti cu indatinata ilele erau frumóse si, senine, ci unu „ventu infioratoriu suflă de catră mudia­ norte strabatatoriu pene la usa, pentru care si calatoria [dă­­. la a Solnocu, er­ de aci pene la Pesta ne folosi­­. o... mna efuveșu Astadi Essel. Sale si ceialalti Dn. episcopi facura curtenirea sa Serenitatei Sale locotenentelui Archiduce Albertu la 12 ore, care i si acuprense cu indatinata sa bine voinica sii pofti la masa. Noi se ia­­lalti din suita Esc. Sale segretagama cele mai interesate din raritatile Pestei pre catu ne suferi scurtarea tempului, eg' mai alesu cabinetulu de anticitati in Museulu ungurescu, care pre noi si ca romani si ca transilvani ne interesa prea multu. Si e de mirare atatu raritatea catu si pretiositatea monumenteloru ce se afla intr'insulu, ci mai de mirare e generositatea donatoriloru carii au infrumusetiatu acestu museu cu asia rare si pretiose donuri. De toata lauda înse e demna si afabilitatea prompta si umana a tuturoru deregatoriloru acestui pomposu si pretiosu depositoriu catra ostetii cercetatori acestoru dem­­ne de cercetare monumente. Mai alesu ne interesara tablele segate romane, ce in anulu tre­­cutu se alaga in bainele Rosiei- Abrudului si din care o parte se do­­nara museului acestuia, numai durere, ca si acestea nu suntu com­­plete ci numai fragmente. Lastodele museului se prepareza ale pu­­blică litografizandule cu eresele academiei unguresci, din care am ge­­diutu si probe de tata laud­a demne. Candu tema au si noi unu museu asemene­a acestuia? Stii candu Șii patriei­ si voru uni puterile spre a adună atate pretiose remasiet­e din etatea strabuniloru nostri? Noi calcamu pre cele mai rare monumente, si nu ne indagama masag­­a ne pleca se culecemu de diosu cele ce ne sunt suptu retrage, candu alte roroge le stringu din tote partile lumei cu spese grandiose. Celu pucinu ar fi de doritu a priveghia, ca cele ce numai din templare le aflamu, se nu se strice de cei nepreceputori, cum se tem­­pla cu mult, din tablele aflate in Rusia, chiaru candu dupa atate se­­cule esira la lumina, case se strice de mana noastra, cele ce sim­su­ramentalai ni le a fostu pastratu pan'acum cu atata grnge. Se spune­ ca unii alanda de aceste table, le trenura la focu ca se se psse! Ci țisi in Ungaria nu se porta grnge destula ren'ga adunarea monumene­teloru de acesta genu, se le puciuu asta se vorbesce aista. Mane plecamu la Viena. — Huedinu, politulu Pentru amatorii de antisele romane Clusiu se afla murata intru junse si cu si taliă pre tatagi. In 27. Martiu seag­a o deputatiune gestminte besericesci, statatoria din prunci m­ali cantata mai cu poporulu, multe o columna si si gostita parochiale din o inscriptiune romana, ce ci care cu evanseliu si prunce, cantari La Stasia si crucea de bine-venire, ca de aici si si si­riganda ă.N. pre poporulu cuviosu acolo ada­­nat Dela Oradea ipsa-i­esi o frumósa procesiune înainte, cu Esec. Sa Ministenta justitiei a datu .­­ 34 D. Episcopii, si cu seialalti doi, de nou numitii episcopi, cu cari tu­­nei la tribuinalulu tienutului Szekely­ spe­r Inla si mai multe nobilitati, pene la Telegdu, ei sosirea mitropolitu- dela tribunalulu din Brasiovu Samuele Pasarariu, lui da­ul mai tardiu, de noustinzee rm rumiustuz PE Tnegi in 29, se tieni in Orade unu consistoriu sub presidiulu Ese Sale metropolitului, er” Ese, Sa D. episc.­alu Oradei dede unu praidiu stralucitu in epotea inalt. seu este. i­n urmatorrele dile: Sambata, Dumineca si unu, se continuă sa­ Iatoii'a dela Orade pene la Pesta, impreuna cu Ess. Sa D. episcopu, „ Pesta, 20, Martiu 1856. ale aui si cu ceialalti doi episcopi,­­ en cu veno Crediendu, cum ca nu numai pre Dvâstre, ci si pre alti sogeligi­ sate unu sesgetaghin. Archie­r si since, cu o cu si in locu de se­­in Dacia, atingu numai in timpină pre mu­go­­esita inainte impreuna condusi de zgofesc­­o zgonititudine de mirare­­sa blandetia, la Clusiu io cu multi ani mai inainte o de si asta a­­si dincolo eu' preotulu dela “Vadu aduse si intreaga scola triviale carii intru unu coru armonicu impre­­­­

Next