Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-01-29 / nr. 8
Mă. 8. 1556. Si % 7. davoste ese de de ori, adesa: Meg““cupală pi Sambata, Foie a odata resertemana, adeca: Mercurea. Pretiuloru este pe 1 anu 10 f.; pe diumetate a. „8 f..m. e. înlauntru Monarchiei. ranita ... „L. -M ica suți » Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote poste s. g., cum si la toti cue noscuti nostri DD, corespondinti. Pentru serie „fetus” se ceru 4 cr. m. c. az . 3 3 ) „ Monagenia austriaca. DDD Brașovu, 8. Februariu c. n. Cetatea de dereanturi cr. din Boemia numită Santu, intru aducere aminte, cum purta lcrurile oviciului său Domnulu c. r. consiliaru de locuuiință și preveiu nas Brașobului Ignaț Griuer, ne timpulu ce se l'a “apară cu dej afla acolo ca . dovru, mosu uțericlitu și legată în catifea.i. oma. DN. pgenice ceni solu 10 D dre DU cor Tu i aster prsa PCCLS ie armati Oil: cu adminicrane și permănuntele patu - - Aceleaș în viitoru formează sub titulu de comande generale ale țerei (Landes-Senegal comando) Dicasteriile militare ale respectiveloruveri de coroană cu unu generalu-comandantu în fruntea loru și capii acestoru deregătorii capătă următoarele tigture: Lo la comando de armată în Viena: Comandantu alu armatei și comandantu generalu în Austria de josu și de susu ma Sabăurgu, Stiria și Tirolu (Feldrargmaistrugrafu Wimpfen), comandă de corpu în Praga: Comandantu alului corpu de armată și comandantu generalu în Boemia (0. M. L. gr. Clam). 9-a comandă de corpu în Briun: Comăndantu alu corpului 9 de armată și generalu comăndantu în Moravia și Silesia (F. M. L. gr. Șnogoce). P-a comandă de armato pn Repona : Comandantu de N. armată, gubernatoru generalu în regatulu lombardo- venețianu și comandantu generalu în regatulu acesta, precum și în Carintia, Carniolia și în Litoralu (O. M. gr. Radețui). Șa comanda de armaatăo în Buda. Comăndantu alu armatei Ș., gubernatoru și comăndantu peperalu „în Ungaria (În: La r. generalu de călăr. Arhiduce Albrecht). 12-ca comandă a corpului de armată în Sibiiu: Comăndantu alu corpului 12 de armată și generalu comandantu în Transilvania (Feldțargmaistru Principe Carolu de Swartenbergu N- comanda de armată în Lembvertu: Comandantu alu armatei IV. și comandantu generalu în Galiția și Bucovina (gener. de căl. gr. Șlig). Gubernământu militaru și civilu în Agramu: Barilu, marele căpitanu în Croația și Slavonia, gubernatoru și generalu comandantu în Croația, Slavonia și Dalmația, gubernatoru de Fiume (F. T. M. bar. llatu) gubernământu militaru și civilu în Temișora. Gubernatorii generalu comăndantu în Bănatu mi în Voivodina sârbească (F. M. A. gr. Koponini). Gubernămâantu în Țara: Locuțiitoru de gubernatoru și de generalu comăndantu în Dalmația (Feldmarșalu-Slaitenantu b. Mamula). „la toate aceste Dicasterii comăndanții au căte unu genemu ad lacue, din cuireă generalii carii pănă acum era mesi al victimei a treia înceată. Aceștii generali adlatus sunt: Petru Viena: În: Sac. r O. M. L. Arhiducele 7 Ferdinandu; Praga: O. M. L. pap. de Herțingher; 7 „ 7 Sibiiu: F. M. L. Ioanu cav. de Bordolo; Lembergu: f F. M. L. Iacob de Parrot: „ Avramu: J. M. L. Ferdinandu b. de Simbșen; „P Temișoara: O. M. L. Fridericu Tarcheră. N comandei mene paze ce desface A trei cțiuni: I. ce desface pn dos despărțăminte. . trebile . și . minte. LII . Cause mari se hotărescu în șetințe gremiale, care se ținu celu puținu odată pn septămănă, pn care președe generalulu comăndantu. În cătu pentru corpulu c. r. de adjutanți acelaș formează unu statu de sine și, alu cărui șefu este generalu- adjutantulu Maies. Sale Împeratului. De statulu acesta se ținu: a) Toți adjutanții Maiest. Sale; b) generalii și ofițerii comandanți în cancelariile centrale; u) adjutanții generali, de opmne, de corpuri ale armateloru și ai generalu-comăndanțiloru; d) președinții peruițiului administrativu și ai ofițeriloru de stabu și ai ofițeriloru primari aplicați la comandele cele mari; e) ofițerii primari suplinitori de adjutanți pe la comandele cele mari. - Numărulu adjutanților( Mai est. Sale și cei dela cancelaria centrală ce va hotărâ prin preanaltă poruncă; eară cei de sub 1, d, mie) sunt 11 generali și coloneli, 18 vicecoloneli, 18 maiori, 58 căpitani de călărime de clasa primă, 10 capitani de clasa a doua și 10 primari locotenenți. Condițiunile pentru corpulu adjutanțiloru sunt: sănătatea minței și a trupului, cunoștința perfectă a serviciului militaru, deprindere cu temeiu în administrăciunea militară, cunoașterea încă de o limbă pe lăngă cea germană și ecsercițiu bunu la călăritu. Pentru mapa mai de josu a adjutanțiloru sunt anumiți adjutanții de divisiuni, brigade și regimente cu o purtare în totu neprihănită, tragere de inimă cătră servițiu și părinde ajunsu, capi apoi acești adjutanți trebue să fie neneurați și mai tineri ca de 30 ani. Numărulu aspiranțiloru se defige la căte 12, carii se voru chiema la Viena, unde ne lăngă deprinderea practică voru face și cureuri de învățătură privitore la administrăciunea armatei, apoi voru depune și ecsamene. Toți adjutanții sunt datori a ținea hai de călăritu. Uniforma adjutanțiloru va fi: Pălărie cu pană și aceasta ofițerii de ștabiu și ofițerii primari galeru roșu scarlatinu (șarlahu) și răsfrănturile asemenea nasturi: la adjutanții Maiest. Sare și la cei din cancelaria centrală nasturi albi, cară la ceilalți galbini; lenta (sinda, Feldovide). o voru purta curmezișu de la umărulu otângu spre șoldulu dreptu. O deplină ca la generali; rocu scurtu verde închisu; zoxni pe G . Vriun: „Verona: „Băda: O. M. L. Caroiu bar. de Lederer; f. M. L. Antonie b. de Corb; f. M. L. b. de Ernatzen; A Peec