Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-07-31 / nr. 54
214 $ 95. Plantare de pomi înaintea edificieloru. Ileaa care înnaintea edificieloru de locuință, ce se clădiră din nou, în cari se facu focuri estraordinari, apoi înaintea făurieloru de focu așezate din nou, ce lucră cu focuri mari, precum și înaintea clădiriloru besericești, parohiali și școlastice, înaintea bererieloru și a vinărsărieloru, în fine înaintea caseloru de locuitu, unde este cu putință, au a se plânta pomi, spre apărarea în contra lățirei focuriloru. (Va urma.) tleacă TPANCIABANIA, Brașoiu, 9. Augustu. Denumirea noului nostru Tubernătoriu alu țării a implutu inimele tuturoru de o bucuriă plină de încredințare, că alegerea acesta ne a dat o nouă dovadă despre an pânea îngrijire, care o portă pn simlu său de părinte prea iubitulu nostru monarhu, pentru țara aceasta de coronă, aruncată la confiniele marei Monaphii. Principele Lihtenstain ce trage din viță suverană, mi ce bucură de încrederea cu care l'a onoratu monarhulu său, altoeliu distinsu prin umanitatea cea pobilă, care îlu caracteriseză, împreună pu persona ca totu, ce poate represânta nemaiecrare, ca locuțiitoriu alu acesteiaș. În denumirea aceeta întimpinată cu atăta entusiasmu vedemu unu gagiu, o garanție pentru continuarea bunei stări și fericiri a Ardealului, și unu pemnu scumpu de îngrijirea mi părintesca npiserie pe a prea bunului nostru Domnitoriu și împeratu pentru buna fericire și pentru bunulu viitoriu alu supușiloru săi. Dea ceriulu, ca Serenitatea sa se ne mijloculu nostru! Ce crede, că ne 16. Augustu ce va afla D. nou gubernatoriu în capitala țării noastre. fortunați alu vede cătu mai în grabă în Partea neofisioasa. UNGARIA. E lucru demnă de toată atențiunea, pănă'n cătu de încordați sunt ungurii pentru avântarea limbii și lățirea culturei ei. Căce pe lăngă ce facu jertfe pe întrecute la orce întreprindere începută de unulu seu de altulu, apoi acum curgu ajutoarele pentru adjustarea teatrului naționalu mi îmulțirea personagiului pentru scena ungurescă din toate părțile, cu miile preste mii, încătu „Wanderer” pu ce putu conteni, a nu'și da judecata că o preagrijire atătu de mare și înfocată pentru limbă și naționalitate numai italianulu o mai posede. Acum se facu planuri, cum s'ar pute prevede și alte cetăți cu societăți teatrale, d. e. Dobriținulu, Pojonulu ș. a. Teatrulu loru din Pesta e foarte frecventatu și aruncă o umbră pe celalaltu, ce mai ecstetă acolo. Soțietatea de asecuranță se încoardă a dovedi o intețitoare pornire de a ajuta pe cei arși. Așa se întimplă în Comaromiu unu focu, ue miorzi 157 case de cele mai sărace, mi ați crede, că societatea de asecuranță înștiințată prin telegrafu despre acea nenorocire în 24 de care a și grăbitu cu ajutoriu pentru cei asecurați; acesta stărnește o popularitate la asemenea întreprinderi de cătră semenii săi. „Pesti Naplo” scrie, că pn Cato, comit. Borșodiu, ședea la tărgu într'unu căruțu de cerșitoriu o fetiță schilavă de 10 ani și mumă sa văzănduo se aruncă asuprăi și o cunoscu, că ea e fiia ei, ce i se perduse de vr'o cățiva ani; însă, spre marea ei durere o află cu piciorele și mănile frățite. - Mișelulu de cerșitoriu o schilăvi așa spre ași ecserța meseria de cerșitoritu cu ea. - Urbea mage, in 3. Augustu 1858. Dela societatea de leptura a junimei romane Oradane ni se tramite spre a publica urmatorele: „Aducemu la cunoscintia publica, spunea siedinttele ordinarie ale societatei nóstre pentru anulu scol. 1857/8 in 25.113. Ialie si-au lnata capetulu, din causa, ca cu finea aniloru scolasteci membrii aceleia se despartu pe acasa. Pe langa tote aceste vise lucrurile societatei, cari nu sufera amanare, se continuadin si acum prin respectivii ei insagsinati cu portarea lucrariloru curente. Provocamu cu asta ocasiane pe toti aceia, cari au conlucratu la almanasalu edatu, si cari voiescu a conlucrare si facelu se se oda pentru viitoriu, ca se-si tramita pregatele sale cu inceputulu anului scolasticu 1858/9, adeca in Octombre viitoriu, ca asta indata la inceputu se ne ssima orienta si acomoda impregiurariloru. Subscrisi: Demetriu Sfura, conducatorulu sosietatei. Iosifu Popu, notariulu corespond“ era să devină eară mai în stare de a ca unu lucru pasă numai încercare Angliei. Parisu, cu Cronica siraina FRANPA. Serburgu. (Solenitățile.) Mai nainte de a împărtăși cititoriloru noștrii unele deraispi de care avea pompă estraordinariă, cu carea Napoleon Ș. face a se deeschide și a se consacra portulu dela Serburgu, se cere ca să promighemu căteva date istorice despre acelaș, pentru ca așea fiecare să poată cu atăta mai ușoru cumpăni însemnătagirea solenității aceleia, despre carea de vreo două luni încoace se face atăta zgomotu. Sute de ani din veculu Anglia se petrecuseră în răsboie furiose și multu periculose nu încontupa alteia. În secululu alu 15-lea englezii ocupară o parte a Franței și o ținută pn a loru potestate pănă căndu Francezii desperate, care reunindu'și tote puterile prin luptele cele mai au urmaturi deterămi pi scoaseră dincolo preste canalu. Vizea dușmănia între aceste două staturi și națiuni rămase din seminții în seminții pănă în secululu alu 19-lea. Dușmănia cea cumplită și cea mai ferosă poftă de răsbunare ue a domnitu între Napoleon I. și Anglia este cunoecută ca toți. Ile atunci, adică cam pe căndu Napoleon se coronase de împăratu (1801), ce născuse întrânsulu mi idea unui portu din partea de cătră Anglia întru atătu de mărețu mi bine fortificatu, încătu asemenea aceluia să nu se mai afle în toată lumea nici să se mai poată face altulu, carele cs ce mirare oa să poată măsura cu elu. Franța are căteva porturi minunate de răsboiu, precum de ecs. Buloni la Marea atlantică, cezu mai frumosu mi mai tare; la Rosellia și Rosefort, totu pn atlantica; Marsilia mi mai vârtosu Tulonulu pn Marea mediterană. Toate aceste porturi și arsenaluri însă mântu clădită ne lăngă unu spesesoru clădirii acelui portului, și arsenalu era Calcululu făcutu pe mai multe sute de milioane franci și cățiva zeci de ani era destinați pentru săvârșirea Mai în scurtu, lucrările aceluiși copi Napoleonu portu era să le sale din Egiptu și cătorva de ale romaniloru. L-au ajunsera să'și răcorească astfelu răsbunarea în contra engleziloru. Regii cei trei, Ludovicu XVIII, Carolu H. și Ludovicu Filipu au recunoscutu însemnătatea portului dela Serburg, au făcutu însă prea puținu spre a ce congipma lucrările începute de Napoleonu. Acum ajungăndu Napoleonu III. ne tronu, a re'nceputu lucrările și totă fortificarea Șerburgului; zăndu, fortificarea acelui portu a invitatu și pe o bună și sinceră amică la deșa numitele solenități. Mai multe jurnale călătoriei reginei; națiunea însă judecă lucrul unui pe regina Victoria feliu de pasă de toate porturile Franței, fie acelea încă ne arăta de număroase mi mapi. Prin urmare visita Victoriei la Serburgu ce socotește Anglia, totulu nevinovatu, a desbărba pe pământulu ca o contra visită de orice dată lui Napoleonu și numai arăta, că s'a ținutu și a treisprezecea, cumcă în aceeași'a cititu acelu operatu alu șinistrului Valevschi, întru carele dânsulu se însărcinase a formula lalte 12 ședințe toți acei articuli, după caruinica definitivu cele două Principate mandă; apoi întrebarea, că 4. Augustu tărâte încă numai trei punturi foarte pentru acelu casu,luțiuni în Principatele romănești, cine să intre deslegarea atărnătoru operaturu celorulalte 12 ședințe. 4. Augustu din lucrările celoruau a se reorgaromănești, arăta numai, eară nu aceea ce 'și descănta unele jurnale, cum că conferința Cap fi însărcinatu a redige o constituțiune întregă pentru numitele Principate. Pănă în mai rămăseseră nemodelicate și foarte periculoase pentru viitoru, adică: Veto alu Sultanului căndu lui alegerea vreunui Domnu nu iar plăcea; facerea unui stindariu căndu armatele, cea moldoveană și cea romănească oar împreuna cu vre o armată străină în acele țeri, Sultanulu, seu vreunu altu oarecare potentatoru vecinu? Dela acestora se apăra de mijlocu Franța la întâmplări de ca o casă și cu Anglia, Havre de Grase mi Dieppe, Brest, vârtosu Portsmut și altele mai multe, din care e pe lăngă Serburgu, se asemene anticeloru că aceleaș înghitu milione preste mai ușoru ei adică a vreunei flote străine de Devn pe conferințe palatu ca deocamdată să se îndestuleze deschisă așea precum este; s'au schimbatu engleze crezămăntu, se oppuseră turcescu (sultănescu) de porturile lui eară care nu dau soției sale, pentru și precumu de orice nici simplă cu șese cazuri, lucrări piramidale incursiune străină, cu cătu milioane, este semnu făcutu, spre și că Anglia nu mai ape ci cu Franțo ziloru sănt călătoria știmu din pănă a s'a pn nume Voivici, sub o unuia la ca păui răsocotitu să'lu de rău Plimot, că timpurile anulu trecutu la singură cose esca revoltei întrebări ei li