Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-03-23 / nr. 24
i er, 7A. Crișutons, Lazeta ese de doe oghire serteriana, adesa: Mercurea si Sambeta, Foiea candu se va rate. - Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. m. s. inla- Intgulu Monarchiei. 23 Musteiau 2958. A Pentru tieri straine 7 f re 1 vem., si pe anulu intregu 14 1. Se prenumera la tote rostele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. eoghes rondinti. Pentru seghie,retit” se ceru 5 sg. ș. s. TMĂ CANII. Monarchia Austriaca. Ragtea ofisioasa. ORDINĂCIUNEA împărătescă din 24. Ianuariu 1858, prin care, aplicarea mai multoru dispuseciuni din legea de tapse din 27. Ianuariu 1840, ce estinde mi aa Ungar, Croația, Schiavonia, Voivodatulu serbicu cu Bănatulu timișianu și la Ardealu. (Urmare.) Sepciunea Pp. De respunderea tapseloru și despre urmăarile legali ue le sa ad împedecarea prescrierei, veru ommiterea pp întarzierea us respunderea, veru încassarea loru. § 25. Celu ce, într'unu anu de zile, începăndu din zioa pa carea îi Da făcutu împărtășitului cunoscută concesiunea, prelungirea veru autorisarea, opun terminulu melengitu ce, înainte de espirarea terminului de unu anu,nu va fi căpătatu spre sorviciune, nu va respunde pe deplinutatea prescrise pentru conferirea unui privilegiu de feliulu celoru indicate în paragrafulu precedinte, veru pentru prelungirea unui privilegiu despre înființarea unei soțietăți de acțiunari pentru eschiemulu esercitu de vr'unu negoțemâniu de căștigut or despre admiterea la advocatură, despre susceperea ca agente nogaru veru sansalu publicu autoritatu or în urmă pentru prelungirea unui privilegiu despre concesiunea de a înființa, sireforma (muta) veru estinde unu fidei commisu familiare. Ea perde de cine folosesc ce i erau destinate lui prin o astfeliu de concesiune veru conferire. Prin urmare, după espirarea acestoru termine nimireae tapse se voru sterge din oficiu din cărțile de tapse și nici pe lăngă respunderea tapseloru, nu ce va emite documântulu de privilegiu. Cu toate aceste, fiăcui i stă învoată a cere iarăș folosesc ce le a fostu perdutu prin espirarea termineloru. § 26. De regulă, fiăcare fapsă respinsă după demăsurarea legale, se va considera de caducă, și o pretinsiune de restituire nu ce va pute face nici atunci, căndu nu cap fi făcutu nici unu unu de concesiunea veru conferirea, după care s'a respunsu tapsa. Tapsa respinsă pentru concederea or pentru cererea concesiunei veru prelungirei unui privilegiu, ce va restitui numai atunci, căndu, din privințe publice, statulu află cu care a anula unu privilegiu despre înființarea unei soțietăți de acționari pentru eschisirulu eserciți de vr'unu negoțemântu de căștigu . 27. Celu ue aa esercitarea orificiului seu, puea observa prescriptele împuse de $$ 23 mi 24, op, în contra detoriei oficiului seu, va orimite op întărzia lucrările apeolipice prin cari, spre a se adnota tapsele, oficiului destinatu ale încassa, debe făcută cunoscută denumirea pn postu (§ 1), op cassei însărcinate cu încassarea tapsei de șerbițu, năi Bada de știre cum se curvine despre adnotarea unei atari tapse, va gărănti pentru suma de tapse periclitată prin acesta, în modu solidare la coandetoriu. §28. Asemenea ($ 27) pa gărănii statului și acela, care i va aduce vr unu damnu prin o demăsurare de tapse nereptă, întemeiată pe o eroare în computu. § 29. Celu ce, în casurile §8 27 și 28, ca coandetoriu prin anecria, va fi respinsu tapsa, Ba avu dreptulu de a previnde ka, detoriulu principale să 'i restitue tapsa de a respino'o. 830. De cumva, din cauza unei erori de computu, întămpinte cu ocasiunea demăsurarei tapsei, vr'o parte s'ar fi însărcinatu cu mai multu de cătu s'a cuvenitu, atunci partea asuprită va ave dreptulu de a pretinde ca să i se restitue suma ce a respins'o pe nedreptu. 5 31. Dreptulu de a pretinde dela detoliulu principale restituirea unei sume de tapee respinde pentru elu din causa unei erori de computu întămplate cu okaciunea demăsurarei tipsei ($ 28 mi 29), precum imi dreptulu unei părți, de a previnde restituirea unei sume de lance respinse ne nedreptu din causa unei erori de computu, pa înceta după doi ani computăndu din epoca, pn carea partita a footu depusu tapsa demăsurată pe nedreptu. $ 32. Dreptulu statului de a pretinde tapea prescrisă după lene, pupa nu te încota mini octaee. 33. Partea, carea ce va simți asuprită prin demăsurarea tapsei, abserbându decretulu ministeriului de finanțe din 7. Augustu 1857 (bul. imp. Nr. 181), va pute face, în contra demăsurărei, arătare la autoritatea finanțiare de tips din teritoriulu administrativu, în care s'a făcutu demăsurarea fapsei, care neîndestulinduse cu deciziunea aceleia, va pute face contra arătare la șinistemulu de finanțe. Înse procesura judecătorescă nu e permisă nici în privința pretinsiunei, nici în privința demăsurarei tapsei. S 34. Încassarea tapsei prescrisee, nu ce va putea împedeca prin arătarea ve sa dară pn contra demăsurărei tapsei (33). Înse, dans după o astfeliu de arătare ar urma o micșopare a tapsei, neca de cu respunsu pe pedreptu, îi ce pa întoarce parte în dereptu. FRANCISCU IOSEFU m. n. Comitele Buci-Șauensstain m. p. Baronulu de Bruc m. p. Din măandatulu împerăteschi. Ransomet m. p. — Partea neofisioasa. TRANSILVANIA. Clusiu, in 9/21. Martiu 1858, (Capetu din Mrulu trec.) Daca presantiile sale DD. episcopi la conferintiele episcopiloru din Viena fiindu de facie, sanda s'a pertractatu si compusu legea matrimoniale pentru catolicii de rit, latina, au faspta reflexiuni, obsercationi, scu ghemonetgatiuni cu privire la apararea disciplinei, asiediamintelega si a praciei bisericei nostre, si dea au subscrisu,scu ba operatulu conferintieloru, si cu ce conditioni, clerulu estraneu nu scie nimica. Încatu se tiene de ordinea tienerei sinodeloru, basate pe articlulu I. alu conelusului conferintieloru Vienese, are corespunde aceeasi fire. sncrului, si pracei celi vechi a bisericei nóstre cat. orientali? Ca anteiu se se convuce si tiena sinodulu celu provincialu, inante de ce sar tiene cele diecesane, opinezu, ca e numai o apucatura dictata de impregiurarile metropolice. Altfeliu ar trebui, dupa datinele bisericei poastge, ca preotimea fessesaghei diesese da osebitu se fa consultate