Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-01-15 / nr. 2
18 at. 2. Brasiovu, 18, 1anuarie 41859. Pe i n Gazeta si Foiea este regulatu data pe septemana, adeca: Mercurea. Psetrulu loru este pe 1 anu 10 1. pe diumetate anu 5 f. austr. inla intrulu Monarchiei. o 3 x Jlrn â "3 TRANSSILVANIEI. Monarchia Austriaca. Partea ofisioasa. ORDINĂCIUNEA ministeriului de justițiă din 2. Noembre 1858, pentru totu cuprinsulu imperiului, afara de confiniuru militare, prin care ce modifică determinăciunile 18 alu ordinăciunei din 25. Ianuariu 1850 - bul. imn. Nr. 52 și 17 alu ordinăciunei din 31. Marțiu 1850 - bul. imp. Nr. 125 - în privința esecuciunei cambiari eenmeiulu approbăciunei căpătate cu rescriptulu împără1850, bul. imp. Nr. 52, minieteriului de justițiă imp. Nr. 115, asfelu ca din 29. Ianuariu ordinăciunea midatulu de 31. Martiu 1850 - bulet, publicărei acestei ordipăciuni, 'i fiă concesu pe lăngă esecuciunea în contra persoanei detoriului seu, a purta totudeodată mi esecuciunea pe averea acestuia. tescu din 24. Optombre 1858, a dă ordinăciunei ce modifică ministeriului de cu crezitoriului cambiare să zioa de repminsui snire justițiă a de 17 din din Comitele Nadasd; m.na. ORDINĂCIUNEA ministeriului de justițiă din prin care, montane nentosremnulu Ungariei, juridipciunea montană în teritoriulu administrativu alu Cașoviei ce transpune, ne temeiulu rescrisului împărătescu din 10. Iuniu 1858, dela tribunalulu compete pănă acum, aa tribunalulu din de seară și aa tribunalulu din Liciovia, uni ce, determină activitatea din 1. Februariu 1859, în privința Liciovia, ear în privința celorulalte prefepture din teritoriulu administrativu alu Cașoviei șovia, la tribunalulu tribunalele din Liciovia și Cașovia 'și voru începe aptivitatea loru ka județe monrane 1859, ear' tribunalulu din Eperieșiu 's vatate din I ași Fauru sa aptivi(minerari) Măria Cacsă 'și Iuniu 1858 a binevoitu pănă acum de cutată întregu teritoriulu adminietrativu alu Cașoviei Prin urmare, înceapă cătră 31. Ianuariu 1859. 4. Noembre 1858, tribunalulu prefeptureloru Țipeu Eperieșiu, căruia de țeară din Cami Gom'r din Cașovia ka aceste r. apostolică, prin rescriptulu împăr. din 10, a ordina ca, juredipciunea montană esedin Eperieșiu pentru cs ce transpună la tribunalulu din din încheia a Comitele Nadasd, m i ce județe p. ORDINĂCIUNEA miniotemeloru de interne, de justițiă și de finanțe din 19. Decembre 1858, pentru tote țerile imperiului, afaara de temuulu Lombardu-Vinețianu și de copsinsulu miaitape, despre fapsele pentru întimările pn cause politice si civile. La întrebarea ce s'a făcutu în privința dispuseciuniloru ordinăriunei din 3. Ilie 1854 - bulet. imper. Nr. 169 — 9 „ s Fir 7 a ] v seo Bijoi - Pentru tieri straine 77. 35 cr.per sem., si 141.70 cr.pe 1 an. Se prenumera la toate postele s. r., cum toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit se ceru 8 cr. val. austr. si la deciură, cum că în cause noasriue mi civile ce vo respunde serbitoriloru. 1. de intimare de șeptesprezece austriacă, car 2. La intimarea mai multoru esemplare ale aceluiaș actu ce va respunde pentru fiecare exemplariu, fără distingere, tapea de intimare mare de La intimările ce sunt va respunde nice o fapsă a se face cruceri 3. La intimările cari se voru cutarea altei lucrări oficiali mi face în o depărtare o jumătate de milu dela loculu oficiului, totudeodată mai numa tapea jumătate de valuta cu eseîn causele aceleiași părți, nu ce de intimare, ci numai banii de mersu. Baronulu de Bah m. p. Baronulu de Bruc m. p. Comitele Nădașd. m. p. Ragtea neofisioasa. TRANSILVANIA. Dela Calea lui Traianu laudatu in trebile scolarie de aice, oua, dupa cum sciu, se afla acum A scrie mai pre largu despre pana in acesta materia ce si credu ca tei atate fermoase magice, eata ceva : poporale imperiului, roru multime, altucam fi votata se vediura intgeruintia parga 1858. Nu numai din sfera sa, aceste iu strabatura indelungatu in sose. Iicare in colonele Gaze. Ca se previnu asemene adoseatele H, impreuna a Romanului. Insolea toti, obieptu, precum si despre si sagoga le e mai dedata ventamentului, dar nece alte sciri din tienuturile alte propasiri facute si facunde in lucrurile scolarie toru carii dea dreptule se cuprendu cu ele, la auditlu publicului cetitoriu de anu temra pregiurare, careausioru ar rote se nasca despre noi o judecata nu prea favoritoria: spunea adesa incetandu reportarile , voru fi incetatu cu ele, ca o fantoma de demanetia, si zelu si progresu, de atate ori Multu stimatulu Domnu adjunctu de pret. M. spre a face o proba de a inpamenteni la noi prasirea vermiloru de matasa, spmraga esta primavera 2 loți de oua, daruindule pre seama scoleloru poporale din locu, jumetate siotei gerorm., jumetate celei rom. lare jumetatea de antania peri. Necesar ear buna ingrijire, ce pentru a doua jumetate avura parte. D. daruitoriu impreuna cu m. st. sa sosia si alte nobile domne, parte bravulu dosente Hontila cu invetiazeii sei, fă spronata de acelu resultatu, că se capetara cateva intreprinderi mai cu scopu, de cum sa facum. Anume se destină se se faca cu sculele unu presentu in chipu de multiumire generosiloru conte de Bethlen, carii avura bunetate a concede spre nutrirea vermiloru frun die din fragarii curiiei, forosi si propuse batranulu infinitagea unei fabrice de matasarice la Becleanu; atunci se fese asesta rantataga de fragari. Din a scambarei la fatia, ca serbatoria pentru tote cu unu scolarelu presentara sculele carii cu o viua bucuria, surprinsi totuodata de unu atare resultatu, daruindu o stimulitia pentru scolari, sonsesega si prevenitoriu intrebiintiagea fravaghiloga. „Mai multu insa e acea, ca saretaga nu pucini din poporulu nostru voia pentru asesta rama de industria, ce grautati mari cu sene nu aduce, a casi despre figurandu, acestei genialulu C. Franc. Bethlen aleganduse spre acesta, ca laudatiloru avere la 30 de acestu Din rea mani puscule de matasa, de aice, lasu alseu in interesulu frumose E de insemnata, ca inca inaintea posesori, si spre a carui manuare se potu deprinde face o insemnata la temrala aniloru si pruncii, ci