Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-10-26 / nr. 48
416398 4 Catu a domnita veduva lui Betlen Saraghina de Brandenburg 1630 — In scurta domnia a lui Stef, Betlen totu in 1630 Sub Seoggie Cacoszi I. intre 1630 et 1648 +20 ge 1649—1637 Ad Nacosvi P. lui FErgansi sen Cnedei sanda cu .. lui Rakoczi prin resboiu civilu 1857 -1658 Sub Acatiu Vaghesai (Vogeia) impusu de turci la domnia 1658 pene 1660 Sub Michailu Aran. dela 1661 Noembre 20. pene la 1690 Maiu 5, sanda Apafi a muritu in 33 Sub Emericu Tocuti in Septembre 1690 la Christianu lenga Sibiiu In scurta puasi- domnia a lui Mich. Apafi P. 1600--1691 cate doue ori pe anu cându cu pregatirile “de supunere la Casa Habsburgica Sub imperatulu Leopolda I, ca Principe alu 'Transilvaniei dela 1691—1705 diete a 15 Sub imperatulu Iosifa I 1705-1716 Sub Carolu VI. intre anii 1712—1740 27 Sub Maria Teghesia dela 1711 vene la 1761 16 „Sub restulu domniei acestei imperatese pene la 1780 nu sa mai fiemutu diete. Sub Losifu P. din 1781—1790 numai 1 „Sub Leopoldu P. 1791-1792 12 Sub Egansissp I. in anii 1794/5, 1809, 1811, 1834, 4 Sub Chegdinanda I. la 1837, 1841/3, 1847 8 Sub ghevolatione, la inserpta cu invoirea Suveranului Cu totulu in ghesuimrala lungu de ani 331, adica pene astadi s'au tieaptu in 'Transilvania diete seau adunari de lega “în numeru: 25%, dicemu, done sute sin si diesi si patru diete legislative. "O parte mare a decreteloru si legiloru emanate din acele diete au peritu atatu prin nedreptatea timpuriloru, catu si in urmarea segovelega discordii intghenationale si relegiose in urmarea carora unii se nevoiau in totu modulu a nulifică prin focu si apa totu ce ar fi fostu in favorea selegalarii, eaga mai virtosu in a romaniloru, totusi au remasu, a mai remasu unu npmega forte respectaveru de legis acte dietale, care striga in audiulu Europei luminate sa Transilvania este si a fosta totudeauna tiega autonoa. Toti asusta autonomia a Transilvaniei se vede pronunciata si sanctionata in modulu celu mai serbatorescu. Prin tote negociatiunile diplomatice care au precesu diploma paioroidina intre anii 1684 pe sanda Apafi I, se mai află inca in vidita si intre 1691. Prin însasi diploma Leopoldina, carea sorghinde oghessom dreptulu publicu alui Transilvaniei. Prin actele diplomatice care au urmatu dupa digeoroidine, “intre care la locuri mai de frunte se remumera resolutiunea s. r. asta numita Alvincziana dela numele lui Alvinczi agentului diplomaticu de atuni alu Transilvaniei la curtea Vienei. * Fr 4 * i și | Prin sanstiunea pragmatica a imregatului Carol VI. pesage stat urile Transilvaniei o priimisera cu tota solenitatea in dietă lienula la 'Sibiiu în a. 1722 (Fauru 19 - Aprile 10). Prin articulii dietali 1, 2, 3, 4,6, 7, 8 si 10 din a.791, dintre carii artic. 2 soptiene curatu, spunea Transilvania nu trebue se se incorporeze Ungariei, alu alea garanteza autonomia constitutiunii transilvane si uniunea personala, adica că, celu care va fi rege alu "Ungariei se tia si M. Principe alu Transilvaniei, eaga art. 10 se destetuza tieneghea de dieta in fiecare anu intru iatie lespla punctului 10 din diploma Leopoldina si alu 9-lea din a 1744. In din de ajunsu aceste citate rentra toti aceia, carii se voru interesă de a studie acesta cestiune mare din fundamenta, pentru ca acelora le va si pasă ca se caute dupa isvora mai departe. Noi din partenerai adaoțema numai atata, cum ca toti aceia carii sau insegeatu si se mai incerca a publică autonomia patriei postge, parasescu cu totulu acelu terenu alu legalitatii, de care loga le place a se folosi in contra altora sanda le vine asta mai bine, stui ca ei nu sciu ce scriu si ce vorbescu, su ca sapta si gonescu scopuri ascunse partipplage a le loga, reghispicse insa pentru altii. Intr'aseea nope ne vine se credemu asta, spunea chiaru fiii si nepotii aceloru aristocrati transilvani romani si unguri, ai carora parinti, ' mosi si stramosi (dela 1690 insoase) sau aparatu în totul modulu de “contopirea in Ungaria — afara numai de uniunea personala — si au slovn la cale susti citatele acte, dupa o mai de aprope spmranighe a lucrului se voruferi vieti ei de o calcare atata de strigatore, a atatora legi fundamentate, pe care desa leaga delatură cu totulu, si arutai ei insii in alta privinta arborele de sub risioge..... ; preste “acesta asta numitii magnati ai Transilvaniei trebue se soia prea bine, sam se gola pisica ag fi ei constrinsi a jucă fatia cu magnatii Ungariei, alui caroru “despretiu satga ardeleni nu se pote caracterisa mai viu decatu prin cunoscuta loru espresiune cronica de „oluh magur- soc. — B. — TRANSILVANIA. Din munții apuseni. Alba Iulia 28. Oct Manivestulu impărătescu, diploma și ocrioarea de mănă severană pentru Ardealu ne au datu multă mare pie de cugetatu. În exe am aflatu, că astronomia Ardealului c'a recunoscutu de împĕratulu și aceasta este o dreptete nenupă Ardeleni mi ku deosebire pentru Romăni, căce cănd cap fi recunoscutu Uniunea cu Ungaria, noi am fi perdutu majoritatea, care o avemu în Ardealu față cu celelalte popoară, mi atunci Ungurii ar fi fostu întru tote în majoritate. Aceasta ne a imbucuratu. În scrisoarea de mănă cătră C. Rehbergu ni s'a datu o basă bună care, numai se simu harnici și să ne știmu apăra și e stoarce dreptulu ce ni se cuvine cu toată stăruința, putemu să fimu în bună speranță de unu viitoriu fericitu, pentru că, demi după diplomă ce recunoaște dreptulu istoricu supt condițiuni de egalitate și altele ale evului presentu, totuși în scrisoarea de mănă, pe lăngă ștergerea pusăciunii privilegiate a nobilimei și a obăgimei, cu egalitatea tuturoru claseloru de locuitori ai țărei, se ceru pe lăngă caracterulu singularu alu constituțiunei de mai nainte - unele schimbări neaperate di afundu tăietoare. Această lasă ne desdaună de frica ce o purtamu, că frații Unguri și Sașii voru a ne înțărca în elaulele constituțiuniloru loru suptu pretesta că suntemu cu egală îndreptățire ne hărtie. Programulu lui F. M. L. însă ne desamăgește în obiectulu aceeta tocma după cum ne temeamu - dară concordia comună cere a fi întemeiată ne schimbări afundu tăietoare pn egoismulu celu vechiu și de aceea turiștii noștrii și capacitățile mai înalte să'și ascuță dinții pentru conferințe și dieta cea dintăiă, căce noi sperămu, că Maiestatea Sa Inălțatulu Împeratu nu va concede ca în conferințele cele prime vitali în care se va proiecta învoirea mesurei egalisării drepturiloru și leasea reconstituirii viitore ce fimu puținu și rău represântați de nește renegați cu delăturarea bărbațiloru națiunei de capacitate și pradă a căroru singură alegere ne ar pute scăpa de arigurile instinctului celui neadormitu în noi, care vede în or ce modalitate a procederei o icoană a respectării sale și o oglindă a viitoriului său. D. Ioane Rațu, care fu denumitu de advocatu în Alba Iulia făcu și face cunoscutu onoraturi publicu, că în 20. Octombre anulu curgătoriu și a și deschisu căncelăria advocațială în Alba Iulia. Notiță, Magyar Saito” din Pesta publică următoarea corespondință din Cluju cu data 17. Oct. a. c. „Aotănoapte se atacară studenții cu jandarmeria c. r., care neputăndu joi cu ei, trebui să se chieme și ajutoriu militariu. Unii zicu că unu studentu, alții că d apoi arestați, ba spunu mi de răniri. Colegiulu unitariu otete pănă dimineța ocupatu, causa atacărei nu se știe.” Din făntănă secură se rectifică acestea așa: Călțunariulu I. H. din Cluju fu adesu neodihnitu noaptea prin vagavinzi nopturni cu bateri la ferestră. În noiarea de 17. Odă. a. c. earășii ce bătu la fereastră, și eși cu 3 calfe mi prinse dintre 3 noptambulanți de B. M., studentu unitariu, îlu puse în casă mi trămise după o patroală cetățeană să'lu aresteze, întraceea camarazii lui B. M. fugu la colegiulu unitariu și aducu mai mulți studenți să lu scape. Chiemănduse patrula militară fugiră studenții în colegiu și întraceea se arestă B. M. beatu. Depărtănduse patrula earăș veniră escedenții la șusterți și i ofarseră revarele cu dorinta. La viiearea organeloru polițiene veni o patrulă militară, căre aceștia n'au datu preste resistință; răniri nu s'au întămplatu; patrola militară nici a fostu în anponierea colegiului nici la ocupatu, prin urmare articulu de susu casă parte cu totulu neadeveratu, parte numai ca o schimonosire a stărei lucrului. Sub Ioann Chemeang 1660—1661 "Da ef l a 9 j. 3 i 42 4 ăi 4 1 *) Observamu ca sub Apali sau lienutu uneori cate 2 si chiaru cate 3 diete preste anu. Acesta sa intemplatu ce e dreptu si sub alte domnii ale herei, ci asemenea diete le socoti nu numai continuațiune la cele dinainte. — *) Vedi cele 42 acte diplomatice din acele timpuri culese da repos. profesorii Car. Szâsz in: Sylloge Tractatuum aliorumque actorum publicorum historiam et argumenta D. Diplomatis Leopoldini, re solutionis item Alvinczianae illuatrantium. Slandioroli, 1833,