Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-04-08 / nr. 29
121 unde se faci pana in 13. Aprile restauratiunea era multi umili cu ceva mai rasina, ci adica se molipsisera ineatrua de dreptulu istoricu, si dicea, sa acei membrii, sau jurati ai comunitatei carii ameasera a intra pana la desfiintiarea universitatei sasesei, si chiamarea comitelui la Viena — 1852 Noembre? — ca jurati pusi pre lege si dupa statute, se ghemana in comunitate “si în teritoriu, ai numai aceia se cep stu se se gheareza deca voru fi demni carii intrara de atunsi incoce, nu dupa legi si statute, ci dupa voia si masa la aghespi. — In asestp inttelesu regara Sanesienii si Mercurenii cu gura si prin insprisoare baronulu Salmen a se apuca de organisatiune, dar neci unii nesi altii nu fura ascultati; sideea ei protestara in contra luarei arbitrarie a catorura juratică de pomana numai, nu o facura aceasta la instigarea si inbaldirea lui Ahentie, dupa cum dice corespondentele lui „C. Kozlany“ din 13. si 14. Aprile, Nr. 58 si 59 ci din insusi spno sfintia desene si indemnula propriu, potrivitu cu inttelegerea ce o avură inca pana era comitele organisatoriu si Ahentie prin Ogestia si dupa epin o cerusera deja celu dintaiu si in scrisu fara ca se andia stu vedia ce duce la asemene lucruri Axentie. Din care se vede ca romanii nu numai sunt moderati si sonstitutionali, ci ca ei voru a respectă chiaru si dreptulu istoricu în mesura cuvenita, numai se tratasca cu celelalte limbi in armonia si buna intielegere. Protestulu Sabesieniloru, pre care eu lu ama reprobata, si destinata in forma, pentru ca nu a lasatu se puna alesii jurati juramentulu si se intre si mai putini În comunitate, si pentru ca au cerutu pre advocatale Onitiu cu numele de judece regiu, candu trebuia se suga numai sandidatiunea unui romanu lasanda comitelui alegerea regionei, credu, caru veti fi primitu deadreptulu, ca si celu din Mercurea (le vomu vede in Foia. C) A. 6 .p. Alegerile oficialiloru comitatului Zarandu urmate în 22 Martie 1-a Vice-Comite D.hotomu, a 2-a Balc Mihaiu, Protopotariu Amosu Poantă, Biuenorapii Teoprie Secula și Cinemă Ianoșu, Fișcalu Ieronimu Mora, Onorariu Palu Petru, Vicepișcalu D. Ioanu Nemeșu, Juzi npimapi: Gheorghie Laelo, Crisciori Ianoșu. Sub juzi: Nicolae Petco, Alesandru Șuluțu, Ladislau Fodoru. Jurați Gheorghie Moldovanu, Nicolae Barbu, Dănilă Gaboru, Vereșu Albertu, Tobie Mihaloviciu, Perceptori Antoni Rozaru, Naghi Lați, Racionistu Cozma Laioșu, Arhivaru Vasilie Ciobanu, Locotenentu de vigilie Ioanu Moga, Fisicu D. Sigmundu Reichenbergheru, Hirurgu Lengelu Istfanu. ncercări sincere de pace. (Încheiere din Nulu 27.) Apropos de oficiolate! Ai văzutu Domnule eatiricele corespondințe și observăciuni eșite romani în „Coruncu” din vreo două condeie ungurești asupra Dlui Ioane Pipoșu, comitele supremu din Zarandu. Bunulu bărbatu elu nu priimise dela bar. Bai nici unu felu de instrucțiune, nici i ce degincece terminulu ne căndu avea să meargă la noulu său postu, nici gubernulu actualu nu fusese înștiințatu ca să dispună transpunerea oficiolatului preturei la altu cineva, îlu mai apucară și niște friguri aici în Brașovu, căndu colo, pasămite că Dn. Pipoșu a stătutu în Sibiiu ca să'și ia nu știu ce instrucțiuni. Apoi să te miri cară, decă cumnații Dv. radu de toate acestea și le esplică cu „Vlodneid.” Dar încă să se fiă denumitu mai mulți prefecți de comitate din națiunea romănească, și încă cum zicu soldații, de calibru greu, apoi să fii văzutu cum ar fi trăsnitu mi augeratu cei amăgiți în prospectele loru. Lască și pănă acuma lăură minciuna necăjită, că romănii înțepăndu din districtulu Brașovului pănă nu știu unde pregătescu aa lănci, pentru ca să stoarcă denumirea de amploiați totu romăni; lască cutare amploiatu sasu ceru împregiuru de sine pază ostășească, eară altulu ese din oficiu pănă acasă petrecutu totu de jandarmi, numai pentru ca să poată raporta că lui îi este frică de romăni; dar apoi vine unu conte C. și unu advocatu V. ca să o spună curatu, că ei stau țara de a răspinge cu arme pretensiunise romăniloru mi - ai bate bine (?). Spune Domnule Ompoli, între asemenea oameni ce vomu potea ocote la cale noi cățiva cu încercările noastre de nave, tocma și în casalu căndu idea poetică a Dlui protopopu Augustinu Popu de a publica în Cluju o gazetă romăno- ungurescă cap înființa întocma după dorința Dlui. Lăcați ci ce deschidă o dietă, apoi vomu mai vedea. Alegerea alelegațiloru în comitatulu Temișului. Finea lui Martisioru 1861. (Capetu din Nr. tr.) Cerculu de alegere Ciacova. Aici s'au alesu romănulu Vicentie Bogdanu în contra candidatului seu romănu Simeonu Popovici cu majoritatea voturiloru. D. Popovici dabea în zilele din urmă s'au pututu determina spre ablegăție, ce iau cășunatu căderea. D. Bogdanu au fostu mai cu samă sprijinitu de magistratura cercală, ii nu e omu nou pn sala dietei, pn ape s'au mișcatu a ablegatu alu cercului de alegere Bănatu Comleșu în anii 1848 și 1849. Fiei activitatea de astăzi mai folositore pentru interesele naționale romăne, decătu cea din anii 1848 și 1849! Cerculu de alegere Moravița. Aici s'au alesu D. Gheorgiu Mocioni de Foenu de ablegatu, auzimu înse, că au refuzatu. Bine câă reu au făcutu a nu primi, ne va învăța viitorulu. Nu potu a nu memora aici, că supremulu comite alu comitatului într'o proclamație a sa, în care provoacă pe locuitorii comitatului, ca să iee în numeru mai mare parte la alegerile abelegațiloru, aduce și aceea înainte, că în cerculu de alegere alu Moraviței o au arătatu ui de acei oameni, cari sub pretestulu naționalitatei amăgescu pre locuitori. Proclamația zice mai departe, că întrebarea naționalitățiloru se va resolva la dietă, eară noi adăogămu, că bine au făcutu alegătorii romăni din cerculu de alegere alu Moraviței, că au alesu unu bărbatu romănu de ablegatu, pentru că tocmai pentru ca încredarea naționalitățiloru să ce poată resplra la dietă spre îndestularea comună a tuturoru naționalitățiloru de sub coroana Ungariei, e de lipsă, ca să șcadă în dietă ablegați din tote naționalitățile în numeru cătu să poate de mare, și prin urmare cu cătu mai mulți romăni, cu atătu mai bine. Cerculu de alegere Ritbergu. Tote gazetele maghiare neau fostu vestitu, că în acestu cercu s'au alesu de ablegatu Vichentie Popu, nepotu de frate alu Dn. Simeonu Popovici. În adevăru și auzimu, că majoritatea au fostu pentru Ponu, dar intrigeloru su succesu a alege pre baronulu Lobrești, după cum arată și scrisoarea D. adm. Dimitrie Bolocanu cu datu Stamoara 20. Feb. 1861, din care troieau acestea din urmă: „Numai elu pe mine m'oă trămisu și repor, frățește împreună și vaonariulu baronului din Șoldia anume Cătănescu, pe care și S. Ta îlu cunoști, de căndu au fostu slugătoriu pe la Ormoșii, ca fiinducă au venitu timpulu de a alege depoziții, cari au a merge la dietă, așadară taica cunoscăndu pe baronulu din Șoldia anume Lobrești foarte bunu și carele are cătră romăni cea mare râvnă, așadară frățeștere roagtă, ca să îndemni poporulu cătră acesta și baronu a merge, și pentru ca să aibă dreptu de a votiza să meargă miei ce scrie la protocolu în Ritbergu, apoi pentru timpulu care oamenii îlu perdune acolo, baronulu va plăti fieștecăruia omu ziua cu doi țvanțihi, eară preoțiloru ziua cu cinci fiorini v. a. Așadară caută căți mai mulți a fi.” Cerculu de alegere Recașu. Aici s'au alesu de ablegatu Fișeru cu 267 voturi în contra consiliariului scolare D. Constantinu Ioanovici, care au avutu 249 voturi. În acestu cercu a lucratu magistratura pe față în contra lui loanovici, judele cercului Sofronie Petrovici, romănu, au recomăndatu pe sate pe Fișeru romăniloru de ablegatu, ear juratulu Jurma, feciorulu preotului romănu cin Cr. Mihaiulu romenescu, s'au băgatu pn sala alegerei între alegătorii romăni de partida lui Ioanovici, îndemnăndu'i, ba ci aleagă ne Fișeru. Trei preoți romăni slabi ce se află în acestu cercu de alegere, au votatu în contra lui Ioanoviciu. Și pe lăngă toate acestea ni să spune, că maiorizarea au fostu pentru Ioanovici, care văzăndu comisiunea aru fi trimisu să mai chieme votapți, cară pre vreo cățiva alegători romăni veniți mai tărziu nu iau îngăduitu a votiza sub pretestu, că votarea s'au încheiatu și comisiunea au pășitu la . voturiloru. Cerculu de alegere Orțidorf. Aici s'au alesu domnulu de nămăntu Ono și de ablegatu. Alegătorii romăni din acestu cercu n'au vrutu să pună în candidatură unu romănu de ablegatu, din ce causă, nu să știe. Cerculu de alegere Aradulu Nou au alesu pre unu magiaru de ablegatu, fostau și aici vreunu candidatu romănu, nu s'au pututu resci. respre alegerea in mienu pn cerculu Lipovei știmu cum a reeșitu de tristu. Mortea era și mai mare, dacă ajungea cei 400 de romăni din Radna, cari auzindu de periclitarea alegătoriloru romăni din Lipova au grănitu întru lăutoriu orațiloru sei. Misiciu, tatălu ablegatului au fostu atătu de cercumspectu, de au ruptu podulu și au înpedecatu trecerea ajutoriului. -