Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-04-08 / nr. 29
Ă 4 -a 29. Simuilouii, Sazeta este regulătu de 2 ori, si golea și'a data pe sertemana, ad. Mercurea si Sambeta. Petiulu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintraru monageniei. pșoni felezneeinu. .. rumvi Aprilie Pentru neghi straine 7 f. 50 er. re 1 sem. si 15 fr. pe unu anu. Se prenumega la tote postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD corespondenti. Pentra seghie „reti” se ceru 8 cr. val. apsig. TRANSSILVANIEI. i Nr. Pr. 1643§1, 1861 despre Publicatiunea Presidiului s. g. locotenentie transilvane, Guberniulu regiu transilvanu. restituitu, in urma descoperirei Esselentiei Sale D. ressedinte gubernialu conte Mico din 12. ale curg. No. Pr. 35 isi va incepe .. că disasteghip politicu rgotinerala in 24. ale lunei acesteia S. g. locotenentia din Sibiiu isi va depune dara activitatea ofisiulii seu cu dina de 23. Aprile a. s. si si va ineneie protocolulu de eînitite. Ceea ce nu adausu la ilssi intingea de aici din 2. Aprile 1861 Nr. 1346 Pres. se aduce la publica spnossintia cu adausu, ca exhibitiunile taietóre in cerculu activitatei dicasteriului provincialu politicu dela 24. Aprile 1861 incolo se voru, indruma la guberniulu g. transilvanu in Slosip. Ses. reg. oficie de prefectura si pretura în Agdeala si voru in care se va veni in cunosc intiarea comitatu, scaunu seap disdepune activitatea loru din dina, politica constituirea numitului sero. Sibiiu, în 14. Aprile 1861, gubernatoru: Fridericu Rrinslie de Lichtenstein, locutiitoriu maresialu samresiga. Henricu baronu de Lebzelteru, s. sg. vice-pressedinte locotenentialu. a jia, Ne. Pr. 34. E. D. 1861. Publicarea r, directiuni transilvane a fonduriloru de dessarcinarea pamentului. Dupa ce lucrarile directiunei c. r. de desgramarea rameniului dupa tiendrea telegrama prii presidiului inaltei cancelarie de curte transigvane din 2, Aprile 1861 trecu la g. guberniu restituitu, se'ei incepe Digheetipnea s. g. a fondaghilorț de des'si. va ineneie “activitatea in 24. ale lpa. s. frapnnghearament. in Sibiiu 'ai va spuma functiunile si rgotosoarele de exhibite. ceea ce se aduce la publica spnossintia, cu adaptin, la exhibitele sadiatoaghie in segspla activitatei aceleiasi dighestiuni, incepandu dela 24. Aprile 1861 se voru indruma, la g. guberniu transilvanu in Clusiu. sibiia, în 44. Aprile 1861. Maiestatea sg. apost. cu soghisoge de cabinetu din 24. Martiu a. e. a daruitu Dn. consiliariu scolariu si prepositu rom. s. în Ardealu Dr. Sagota Festi, iu recunoscintia meziteioga castigate, cu profesoga si parocu în Cinc ecelesie si cu consiliariu scolariu ordulu sogonei de fega el. SI. sora tacsa. Presiedintele: Henricu baronu de Lebzelteru. Visegreghens alu presiedintelui: Rudolfu grafu Amadeia. Adresa de multiumire catra Essel. Sa D. mitropolitulu dela Blasiu. Simtiulu de ghespno se intia, ce dela strabunii sei lau ereditu silu nutresce in fertala seu fesse care romani adeveratu, carele au junsu la maturitate, de pricepe, se va se insemne „limba si pationalitatea” ne impune, de o indatorire santa, si totadeodata rge placuta de a ne descoperi cea - ai ferbinte si profunda multiumita pentru eroismulu Esselentiei vâstre desfassurata in lupta din septeginita Alba-Juliana 'sel, Meritele Esselentiei vostre, care prin salatogia inger tinea la Viena in fruntea depulatiunei romane eu periclitarea sanetatii leati castigatu, ei fatigele neobosite care atatp acolo, sala si dupa acea in adonaptia nationala la Sabiiu leati desvoltatu, si in fine cu o rara energia si ghesemnati pune leati deplinitu, voru ghemanea una cu, luptele cele maretie ale pregenerosiloru domni, mariloru si adeveratiloru patrioti si nationalistii Essel. sale A. b. d. Siaguna, si III. Sale A. Mocioni, din venatun imperialu nu numai in protocolalu, clerului, si al poporului din valea Papusiului trecute, ci se voru petrece, si in magistra vietii eterne in istoria ginteloru, acolo unde locuesce Simeone B numele ponti fiselur natiunei romane din Agdeala si alu botezatoriului campului libertatii, a caruia; departare asta indelungata din slega totu romanului adeveratu, cu nesrnsa durere a animei o jalesce, pene , in agapresivle, si rechiemarea lui, din anima o doresce, în ea va stă cu litere de apgo segisp Georgiu V. eroulu suferintieloru nationale si voi Racighelaminate veti inflori, că finiculu inaintea posteritatei — Posteritatea va se se desfateze apanda spuna inlegatio si aghea archiereilru sea din Maiu 1848 la Blasiu, sau prefacutu in sogra solidu cu inceputulu an. 1861 la Sabiiu, si s'au in Alba-Iulia cu puteri unite, cu mana tare, si bratiu inaltu! Escelentisime parinte noi ne avendu modu de a ne manifestă cu demosigatirii straordinari, ne rugamu, se binevoiti a primi aceste ordine de aderintia pentru _viitoriu intre testimoniu despre gheepnessin- Wa din anina cea mai sincera ce se pote supune de unu fiin ca ar natghi in sina satga parinti, — rghimesse repelimu Esselentissime, a seste ordine de recunoscintia pentru fatigele si seghitele 8. costge cele periogiale, din; adagoga respeptara. lasama cu. limba de morte rootegi. latii, ca privindu la aceste, si taplica cea solida a adonaptiei noastre nationale «dela Sabiiu a careia, sanstnse le pretiuimu si veneramu cu a le nostre proprii si le reverimu, si le adoramu, cu cele mai san le si registrararu in biblioteca suvenirii. — De altmintie, ghemai cu nespumata nepegatione pana la respirarea finala ai Escelentiei costge preaplecati fii. Mai multi Vaiatin, in 10, Martie 1861, incoronatu : Nemultiumirea cu instgustiunile date - somiti. Din mantii apuseni, din Blasiu, din Campia si de pe Somersin primiramu nemulttumiri preste nemulttumiri cu modalitatile restaurarei si anume cu instructiunile, cu enventu, ca acele angusta libertatea constitutionala, ca dau drepturile municipalitatiloru în arbitriulu somitiloru, si cu asesta se face unu regresu, eara iu prag catra realitatea sonstitationa tiematei. 4 Nei publicamu cea mai moderata din tote, ceea a Blasianiloru, cu prininne i Blasiu, in 12 Aprile 4861. Înstructiunea provisoria data reniga eositii sprgesi ete. cu privire la restauratiunea comitateloru, nu ne toate nese pre departe multiumi. Caci o comisiune compusa dupa modalitatea scrisa prin aceea instructiune (de 100 ori 50 membrii) nu pote veni de sa nu gestesta si ghergeseata adeveratele si dereptele interese ale națiunei noa: :