Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-14 / nr. 81
- Gazeta este de 2 ori. Mercurea Ng. 81. Prasiotau. a. Detombre 1861. Anulu HHIVU. si Sambeta Burea una data pe sertemana, Pretiulu, pe 1 anu 10 fr. v. a. Pentru tieri esterne 15 f. pe unu anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon. sunatoria. Se prenumera la postele e. r., si pe la DD. corespondenți. Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. Tasla timbrala e 30 cer. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari. Min 20. Octobre nici unu pasu inainte. (Insliereghe din Nr. tr.) IV. Tote aga trece si s'aru face, dicu unii magiari mai cumpatati, cu carii totu mai este de vorbitu, se punemu vise, adaoga densii, ca dieta Ardealului se va deschide si ca ne vomu intai ca se trimitemu cu totii pe deputatii si regaliatii nostrii la aceeasi; ne tememnu inse ca grija cea dintaia a romaniloru va fi, ca indata se se invoiasca a trimite din partea Ardealului deputati la senatulu imperialu, ceea ce vine nici natiunea magiara, nici cea slavo-croata nu voiescu odata cu capulu, precum aceasta sa rotata spnosse indestulu din adresele loru. Datine voia ca se ve sionema curatu, spunsa romanii privescu si aceasta obiectiune totu numai de unu pretestu, cu ajutoriulu caruia se se roata impedeca conchiamarea dietei, in articularea natiunii romane, corogerea legii electorale, consolidarea autonomiei tierei nostre si in urma, că cu timpu prindulise romaniloru de atatea traga naturi, de atatea lupte politice cu totulu sterpe, mai la urma totu se se induplece a priimi uniunea neconditionata si a merge la Pesta, si cine pre va rotata insedintii pe Drastra vreodata dela 26. Fauru insoee, cum ca natiunea romana din Transilvania va fi standa se alerge in patru branci la Viena, pentru că, precum scriu unii publicisti unguri în bataia de jocu, se se alature si ei langa rutenii din Salinia si se facu totu asemenea figuri ca si aceia ? De unde v'ati informata Diupastga atata de bine, spunea romanii nu arunci se pretinvesc totu ce a fostu bunu vreodata in constitutiunea Ardealului mai virtosu din acelea ce privescu autonomia sferei acesteia? De unde sciti Dvostre oge, ca romanii voru fi mai rei patrioti desata aceia, dela carii se trage artic. VI. din a. 1791? Cine ve da Duoastre dreptulu de a incrimină pe romani in lucruri, asupra carora loru nu li s'a datu pana acuma pici unu felu de ocasiune de a'si manifestă vointt'a loru că natiune? Intr'aseea totu se presupunemu eagasi pe unu minutu,, gum ca romanii in simplitatea loru, cum ne place a crede Duostge, aru Pug, te aplecati a trimite representanti la senatulu imperialu si pote chiaru la Frankfurt, cum facusera sasii la 1848/9, in asesta sasu datorinti'a ungaro-secuiloru este indoita de a veni la dieta spre a sarasita regomani si a'i abate dela cugetulu loru. Rentgasa cum aru fi oge, deca reesindu magiarii ca se impedece dieta, și niste ghișiri austriacu iaru plesni prin capu ca se sonsnieme unu congresu gomanessa, carele apoi se sa dechiare rotundu pentru senatulu imperialu? Mai scrti apoi ca acelu congresu aru represeată aprope 4/3 parti ale losuitogitoga tierei, prin urmare absoluta materitate! Si ne mai poteti indoioage, ca atunci acelea baionete, pe care magiarii le cerura de nenumerate ori asupra romaniloru, acum Saru alatură lunga acestia si in contra magiaro-secuiloru” ! Saru pote ote unu revande, o resbunare mai sagetatore decatu aceasta! Eata Domniloga, in ce pusetiune neati adusu patria si mai virtosu pe Dvostra prin idea fixa ce vati facutu despre o legalitate ate Va de problematica. Ati incurcatu tote lucrurile tierei atatu de injghi costatu, incatu nici unii din noi nu putemu face unu singuru rasa innainte. Ati jocatu pe mana absolutismului atata de minunatu, incatu si pe elu insusi Gati surprinsu cu faptele noastre. Aria 13/1 milioane sp lete de aseeasi natiane in tota sorghinspta Ungariei si alu Tgapsitua niei, ati facutu frontu si mai faceti inca cu ratine esceptiuni respecabile dintr'odata cu gubernulu regelui si cu tote celelalte nationalitati; si asea era dupa mintea unei parti insemnatore a ungurimii , apoi pana acum patria noastra s'ar află de malta scaldata cagasi in sange si in lacrime. Multiumita veghiosei si solidei portari a romaniloru, cumea la noi in "Transilvania pana astadi furia patimiloru colcaitore inlauntrulu pnoga pepturi insetate de pofta de a domni si de resbunare totaodate, nu află nici unu felu de ocasiune de a prorupe inafara si a da ocasisie bratieloru armate de a'si deprinde ascutitulu sabiei in carne si ose omenesti. Iutru altele totulu e pregatitu asta, ca frenele guberne menșie caru se treca la mani ostasiesci, apoi marga cineva la senatulu imperi lu su nu merga, totu atata. Voi credeti ca in resistinti'a vóstra scu pasiva seaș chiaru si activa veti spartă pe nemtiulu, precum diceti voi. Hei nu si eara nu, voi visire catu lumea nu'lu veti mai sparta pe ,„Logorulu“ vostru, ca Domne cum te mai cunosce densulu de bine! Luati istoria 'amana, cautati cum sau portatu stramosii vostrii intre anii 1688 si 1708 pe candu comandă pe aici unu Antonio Caraffa, unu Hausler, unu Dad. de Baden, Veterani, Rabutin s. a. Aducetive aminte de dilele Mariei Teghesiei, pe candu generalulu comandantu gr. F. R. Valies fara multe cerimonii puse mana pe presidiulu gubernului transilvanu (1731 — 1734), si mai virtosu de acelea dile, in care gr. Jos. M. de Auersperg îi denumitu formalu gubernatoru alu Transilvaniei (1771 — 1774), eara dupa acesta sasala Sam. Bruckenthal ta eara si numai denumitu fara nici o alegere mai anteiu de pressedinte, eara apoi de gubernatoru. Baga dilele din 1834 — 37 decandu cu banulu Vlastts si epaghiducele Ferdinanda d' Este suntu inca prospete in memoria santimragani log a nostri. Puneti mana pe cugetu si marturisiti carasi totu cu istoria in mana, nu au mersu lucrurile si în Ungaria in aceleasi timpuri totu pe acea cale ca si in "Transilvania? Si totusi acolo ca si aici au fostu mapiarii carii au statutu in capulu mesei. Voima se chemu cu tote acestea, samsa maziarii nu au dreptulu de a impută goșannoga sub nici unu felu de cuventu nici lips'a patriotismu nici de o sgedinciosa aperare a drepturiloru ei, prin urmare ca si in zilele nóstre respingemu cu energia ori ce invinuire a compatriotiloru nostrii, ca si cum, decatiara dela 20. Oct. 1860, insose nu a facutu nici unu pasu inainte, vina acestei stari in locu aru cadea asupra rumaniloru. i "Votu odata platimu cu celu mai reuofiiut diurgetii alu nostru la toti aceia, carii au fruntea de a ne calumină de unelte ale despotismului aceluia pe care lau adusa ei insii in ticra. Zegnessi, 10. Octombre 1951. S. V. *) Că unu curiosum insemnamu aci, cu Du. din Clusiu (Nr. 162) 1848. Ci noi trecemu omu care sufere de ipochondria, D... in Cozlun, a inceputu ea sa se ameghiatie cu armele, cu vederea ca si in nisce eruptiuni de patima ale unui „E - 4 Nerghesentationeagi gubernu Transilvanș (n causa dietei, cu respunsu dreptu opusu la rescriptulu din 19, Sep tembre a. s. prin care se conchiama dieta Ardealului). Maiestatea Voastga s. g. Arostolisa! l.. Vostra s. g. Apostolisa cu pregratiosulu. rescriptu g. in 19. Septembre a. s. Nr. cane. curtei 3024 aui binevoitu a ordină, ca in Ardealu se se conchiame o dieta pe 4. Noembre a. e. in libera r, cetate Alba-Sagolina. Oricatu de imba spgaloaghe era de altum intrenea conchiamarea dietei in Ardealu, aceeasi totusi in timralș de fasia nu pâte desterta de fata ingrijiri scrise, pe care noi, in rotegirea credintiei nostre neclatite satra Mai Vostga, in poterea alipitei nostre de legile nóstre patriotice, care curge atatu din cea mai intima a noastga convingere, catu si prin juramentulu nostru de oficiu nn sargefaspta in datoria, si in poterea posesiunei celei respundietorie, pe cere o ocupamu cu cea mai suprema derogatorie a patriei, a le respira in momentulacelu importantu si sgitiea cu tota insge dintia ghea firessa si cu adeghintia cea mai supusa ue tienemu de cea mai sighinsa vblegaminte. Precum conferintia conchiamata in 11. Februarie in Alba-lulia la ordinulu Mai. Vostre s. r. apostolice cu scopu de a'si da parerea in privintia dietei in majoritate s'a precumpanitori a s'a dechiarătu, ini acelu intielesu, sprnsa constitutionalminte si legalminte numai pe basea.art. I. de lege din 1848 si a legei electorale basate pe representatiunea poporului desgetate in acelasiu anu se pote sansnama o dieta intosma si noi candu cu ordinaliunea rgea'nalta r. din 26. a. s. Nr. sanselariei de curte 887, 1861 ni se imparta si resolutiunea rghea nalta a Mai. Vostre din 24. aceleiasi luni, privitoria la dieta Ardealului, dupa care sustienenduse agt. de lege Ș. din a. 1791, care determineaza organisarea dietei transilvane, are a servi in privirea dreptului de alegere si de -