Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-28 / nr. 85
.. Ne. St. Brasiovu, 28. Octombre 1561. Anulu HHIPV. Gazeta este de 2 ori. Mercurea si Sambeta Folea una data pe anulu 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon. sunatoria. Pentru tieri esterne 15 f. pe unu 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Ser. Tassa timbralae 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari. peplemand Pretiulu: pe 1 anu 10 fr. v. a. e prenumera la postele e. g. si pe la DD. corespondenți. Pentru serie ad. de . ni altulu le cadu cute. Asia Scapeara toata jurati pe densele, pote intemina, tiunile octroare tombre 1860 si o si Octroi. Octroger. (Urmare:) E bine, ce contradicere rote se fia aceasta si cum se nio imracamu oge? Eata cum, prin o simpla distinctiune. Se cuvine adeca se distingema strinsu intre octroare insotita de fortta, de sila, si intre oe troare conditionata seap mai bine provisoria, Se ilustramu si a ceasta distinctiune cu exemple. Deca in cietia setatiena privata tiaru veni cineva la casa cu unu contractu coprindietoru de conditiunile administrarii mosiei tale si ti aru dice. Mei Domnule, eu presupunu ca tu nu te pricepi la economia si nu scu geti administri de locu mosia ce o ai, nici se o aperi de vecinii rapitori. Eu m'amu determinatu a tio administră insu'mi, ati da din venitulu ei, casa pe catu amu insemnatu in asesta „sant gasta, a'mi luă si e in miala sau simbria mea pe catu amu aflatu totu eu cu cale lipsesce numai ca se subscrii si tu aceste conditiuni ; intr'aceea tio spunu din capulu locului, ca nu'ti dau voia se schimbi nimica in acestu contractu; nu te intrebu deca ti place ori nu, rentapea te cam sciu ca esei unu natagap, prin urmare eu si fara voia ta voiu urma precum amu scrisu aici, sau daca in cursulu timpului voiu află cu care a mai schimbă ori sterge unele conditiuni, eara eu voiu face cum voiu sci eu. — E, ce ai pote respunde la unu asemenea contractu octroatu in sila ? Nesmintitu ca deasa ai av6 potere Vai respinge, eaga deasa nu, ai da din mani si din picioire, ai strigă, ai protestă, mai pe urma totu te ai supune silei, inse valoarea contractului nu o ai spnoasse in toata vietia ta. - Din contra tiaru ve, posedemu cutare mosia de multi ani in somana, aruncu scrisu eu nu trensele cu buna intielegere. Cu ce amu pot respunde ai cugetatu Domnule. Fii bunu ci fara ca se ne simu respiratu lamuritu indatoririle nóstre reciproce, eara asta nu este bine ca uitate prea se nascu certe multe intre noi. Bata pe hartia cateva conditiuni fundamentale pentru unu contractu carele se aiba valore si taghia pentru noi si familiile noatre. Cam” vechi, citescele, mai consultate si cu ceilalti fratini, apoi dative parerea, ca de, ce ama e batutu cu cuie, vomu mai pote schimbă dica Dia afli ca tote conditiunile ocurpate de sptiulu Diale suntu bune, folositore, sincere si bine lamurite, atunci lipsesce subscrieti si ratificati de ambe partile, scap daca mai pare se si tiune cu aplicare Transilvaniei suntu osigoate pentru noi (de nobis sine nobis) si care suntu aduse cu scirea incatu sa le rotema priimi si noi că pe ale nostre, in urma care este diferintia esentiala intre dreptulu publicu transilvanu si intre susu anumitele” dove ade imregatessi. Zeginessi in dica de S. Paraschiva. . S. V. Sibiiu, 6. Noembre n. Si pana sanda lucrarile Reuniunii nóstre literarie adunate pe 4. Noembre se voru sppoasse mai pe largu din protocolulu siedintieboru ei, nu lipsescu a ve inssiintia pe scurta despre resultatuluceloru doue siedintie de ori si de alalta eri. Cei adunati au fostu aprope la 200, cara altii au trimisu taesa defipta in statute, altii au seghisp ori au telegrafata cu mare bucuria gratulandu sotietatii la inaugurarea ei si oganda'i victia si prosperare pe seculi inainte. Siedintia de luni ni s'a trecutu cu inaugurarea reuniunii prin in"ventarea pressedintelui provisoriu a Escelentiei Sale Domnului episcopu Andreiu b. de Siaguna si a Domnului sanonisp Tim. Cipariu care se priimba cu multa placere, apoi cu conscrierea membriloru si a tacseloru, pentru ca se se scie curatu, carii au se fia alegatorii si organisatorii totului. Aceasta consriere ne dete placutulu si de multi neasteptata la resultatu preste 5600 A. v. a, ci spuna contribuentiloru se totu mai adaoge ne'nsetata si din t6te partile. - In siedintia de eri amu verificatu conscrierea membriloru fondatori si ordinari, dupa care Escelentia Sa pressedintele a anunciatu Asociatiunea de constituita ; eara dupa aceea ne apuca ramu de alegeri prin voturi secrete. Mai antaip se votă pentru presiedintele primariu Din absoluta majoritate de 75 voturi si alesu de presiedinte intru indelespla statuteloru Esc. Sa D. episcopu Andreiu b. de Staguna, eara celelalte voturi se impartira intre Esc. Sa D. mitropolitu Alesandru St. Siulutiu, D. Andreiu Mocioni de Foen, D. canonicu Timoteiu Cipariu, D. S. Baritiu si Directoru Gavrilu Munteanu. La alegerea rrrgesiedintelui si a secretariului primariu adunarea se abata dela serutiniulu secretu, ci prochlamă pe D. canonicu Timoteu Cipariu de repressedinte, eara pe D. Georgie Baritiu de secretari antala. Dupa aceea se pasi la alegerea selegalatii 5 functionari si a comitetului de 12, care mai tiene pana in momentele ce scriemu acestea. Aseaga tinerimea studiosa faci serenata cu fasle Esc. Sale Dn. pressedinte, opressedintelui, secretariului , cum si Domnitoru Aloisiu Vladu dela Vanatu, deputatului dietalu protonotariu de comitatu, Capitanului sorgema loanu Branu de Lemeni si protopopului loanu Ropasu, carii se află toti la unu ospetu. Credemu, ca cu siedintia de astadi vomu inchei € pentru astadata lucrarile, cu unu proiectu placutu ochroarea dintaiu iuvoira, candu apoi din Octrov ca Dta vei varia, ba si esemplele deduse de contractu le desbatemu putintelu. In cursulu desbategirii rota deveni Baden, Prusia. Intorma sa intemplatu disertutia ca constitutiunea iu voia i stă de a o respinge si a nu Eata acestuia, eara regele alesu multe conditiuni bune o priimi, pentru ca i insine: Care din legile mai incolo care din cele câ una din 26. Fauru si tiaru priimi placii, nici a regelui, mai tarziu se fasii o parte contragatore rote si uitatu. Ce scii, pote ca pana aci la natura a. c. Cum la noi romanii transilvani octroate suntu bune dice. Domnule, noi eu me apucaiu se a fostu in Bavaria, aici inse cu acea privatii ca si statogia mai aplică teo. si aceasta sessi cu voia nóstra(??); si folositoge tuturoru, la unu omu că acesta? las” sonditianite proiectate pentru ca se fii octroara adica pregatita de catra came» partile contragatore se respinga tote condifelu de si ochroare vise in Belgia, se leaga altele. În acestu sasp numai va fi 18. ca eara de pui tronulu. — in asia numitele provisorii, care firesce ca suntu ratise Wirtemberga intre anii 1815 - Secu Secu se iv Prea bine mai multe alternative. disean stai sosone, ca noi acelasiu inca vomu a publicului nostru a ne intreba adica alese sa se + fortenerla. Dietei in partile sont gagatoaghe o adeverata sonstitatiane. pastratu unu contracte vechiu remasu dela stramosi, in Baden, in Ungaria, Transilvania, Croatia. Noi gheste stama sanatoasa judecata mai multu decatu ca se mai simtimu trebuintia derea cititoriloru ne vomu lui vuia mai tardiu a cercetă toate de care ochroariloru acestea deca din arlă si folositote. Bata acestu sasp devine cu plac, avemui pute fi una in Va siutogu 20. Oc.olasepe noi , și p , 2 Votulu separatu alu consiliariului gubernialu 4 j zica in Cuza presentatiunea facuta in contra convocarei dietei si cu motivele insigate in trinsa nu me invoiescu, anume, pentru ca sistemulu din anulu 1848 s'au ghestognata prin ghegolatiune, si fiinduca prin regimulu absolutu din cei 12 ani sau garta figara continuitatii de dreptu alu constitutiunii nostre, deci nu ne remane alta decatu au priimirea diplomei imp. din 20. Octombre 1860, au reintorcerea la absolutismu. In catu pentru mine, eu metienu cu deplina incredere de acea diploma, prin carea libertatea constitutionala s'au intemeiatu si s'au garantuta nu numai pentru Ungaria si Transilvania, ci pentru toate tierile monarchiei austriace, me lieni de acea diplcarea impaca autonomia procvisteloi singuratece cu interesele comune ale imperatiei vntrege si carea principiulu egalitatii in drepturile extinde nu numai la setatieni singurateci ci la tote nationalitatile, confesiunile si clasele de raport fara deosebire. Fagia cu asta diploma misiunea guvernului nu pote fi, ca prin negatiune continua se inredesc stgafogma girea constitutionale a patriei, ba chiaru din contra are detormtia santa de a o sprigini si de a o innainta cu barbatie. Dupa a mea parere nu e unu me diule ep mai constitutionale de a astedia trebile patriei, si de a infrena anarhia, carea se ivesce de tote partile, decatu convocarea dietei, caci deasa se voru deslegă intrebarile cuprinse in propusetiunile reg. atunci potemu spera, cum ea si impacarea intereseloru diferiteloru nationalitati inca Conrad Schmidt,