Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-05-05 / nr. 36

142 § 2. Ecsamenulu de 6 septemani, precumu si mărginirea celoru de confesiuni diferite de a nu poté invatia in scólele altora, s’a cassatu. încercările de proselitismu si faptele care producu certe relegióse voru trebui se fia pedepsite cu crime. Pana aci articululu de lege. (Va urma.) TRANSILVANIA. Brasiovu, 15. Maiu n. (Cestiunea că­lii ferate). Acesta cestiune ajunse in trenutulu nostru ca de trei septemani incóce intr’unu stadiu nou. O adunare com­pusa ca din 140 membrii, intre carti era representata agricul­tura, industri’a, comercialu,­ capitaluiu si intreleginti’a, ascul­­tandu cu mare luareaminte raporturile făcute in acesta cestiune de foștii deputați si anume D. Carolu Maager la Vien’a si Gr. Baritiu la Bucuresci, după o cumpănire serioasa a tuturoru impregiurariloru, parasi terenulu de mai nainte alu negatiunii si se dechiara fara nici o reserva pentru linia: Oradea-Clusiu- Salicele dela Murasiu-Aiudu-Teiusiu (cu unu ramu la A.­Ju­­lia)-Brasiu-Mediasiu (cu unu ramu la Sibiiu) pe Tarnave in susu — pintre secuime nainte pana la Oltu (Brasiovu) si de acolo in strimtarea Buzeului. — Acumu deci scimu care cu cine avemu a face. Cu Si­­biiulu amu rupt’o definitivu, încercări de 4­ luni de a me­­diuluei a apropiere intre Brasiovu si Sibiiu in acesta cestiune au remasu fara nici unu resultatu. Ce e dreptu, ca acestea 2 cetati totudeaun’a siau disputatu oresicare prioritate, totudea­­una Brasiovulu a trenutu pe Sibiiu de unu egoistu mai mare decatu elu insusi. Intr’aceea foile publice nu incéta a esi din timpu in timpu cu cate o faima candu favoratoare unei partite candu alteia, care inse mai pre urma se prefăcu toate in fumu si in cétia. Starea cea adeverata a lucruriloru in momentele de fa­­tia este urmatorea. Gubernulu austriacu din minutulu in carele s’a dechiaratu pe sine deconstitutionalu, nu mai are dreptulu de a da unilateralminte concesiuni definitive pentru clădi­rea caliloru ferate, ei numai in cointielegere cu parlamentulu (senatu imperialu, dieta, fia ce va fi); eara acéstea din acea causa, ca numai parlamentulu are dreptulu de a vota sumele cerute la clădirea drumuriloru seu a garanta (chezasiui) inte­resele de es. 5 % ale capitaluriloru străine cu care s’ar face o cale ferata candu vistieriei ii lipsescu banii. Gubernulu inse are dreptulu de a da concesiuni pregatitore spre a se cerceta terenulu si a se mesura distantiele, pentruea se se sc­e nainte, camu catu va costa cutare drumu feratu ; mini­­steriulu are totuodata dreptulu de a face incepetur­a, sau cum se dice, a lua initiativa in parlamentu, adica a pune pe ma­­s’a lui proieptulu cutarui drumu, a’lu recomenda oiicumu va sei elu pentru ca se fia priimitu si garantatu; prin urmare dela gubernu depinde totusi foarte multu. Acumu se vedemu cumu sta pana astadi cestiunea dru­muriloru ferate ardelene la gubernulu centralu. Este prea adeveratu, cumca in­ ministeriu alu comerciu­­lui sta cu tot sufletul pentru lini’a Arad Alba­,Iulia-Sibiiu-Turnu­­rosiu, eara incatu pentru temeiurile acestui ministeriu, apoi dica oricine care’i va placea, ca nu sunt intrigele Sibieniloru petrecatori pe la Vienna, carii oricatu isi tienu ei nasulu susu, totu nu au atat’a védia, pe cata visédia ei, ci temeiulu celu adeveratu e numai starea finantiara a statului, care necumu se pota face elu cu spesele sale vreo cale ferata, dara ii vine greu de a garanta capitalistiloru intreprindietori incai 5 % ve­­nitu anualu pentru casulu, candu calea ferata nu ar arunca nici atatu castigu. Apoi fiinduca dela Aradu la Turnu-rosiu e multu mai scurtu ca dela Oradea la Brasiovu-Buzeu, prin urmare si garantia pentru 27 milioane e mai usiara decatu pen­tru 70 milioane. Din contra sunt alte ministeriumi, alti barbati de statu, cumu si cancelari’a transilvana, carii tieri asia, cumca după ce in alte tieri ale monarchiei s’au trasu pana acumu o multime de caii ferate, si numai in Transilvani’a nici unic’a, se cuvine ca si acesta tiera se aiba incai un’a si buna, car­ea se o curme dreptu in doua parti, eara acesta cu atatu mai virtosu, ca Transilvani’a inca platesce dări grele, de care inse ea se folosesce mai puținu; ca transportulu de trupe in aceasta tiera mai e impreunatu cu mari greutati, ce comerciulu ei e cadiutu cu totulu, ca agricultura ei din lips’a cercularii­ unora capitaluri mai mari nu poate înflori, ca mari­­nele vistierii ascunse in sinulu pamentului ei seu nu se potu esploata după doriniia, seu nu’si afla cumpărători de ajunsu. Cu toate acestea ministeriulu de comerciu a comunicatu (in Martiu?) cancelariei transilvane unu proieptu pentru lini’a Arad-Turnu-rosiu; acést’a inse­­ l’a re’ntorsu sub acelu cu­­ventu, ca intr’aceea ar fi sositu dela Transilvani’a mai multe petitiuni pentru lini’a Oradea - Brasiovu si proteste incontra celeilalte. Asia cestiunea se luă din nou la desbatere in mi­nisteriulu de comerciu, de unde apoi are se colinde pela toate celelalte ministerii, cumu si pe la cancelaria transilvana si la cea a Ungariei, eara după aceea va intra in cabinetulu im­­peratescu, de unde apoi poate fi ca va esi o concesiune pre-­ i m i n a­r­i­a, sau incai statorirea vreunui principiu, după care totu se te mai poti intocmi; eara mai tardiu (candu?) cestiunea se va desbate si in parlamentu, inse in care ? — Aici ne oprimu deocamdată, pentruea se lasamu pe cititoriulu a’si formula elu insusi opiniunea sa. Ceea ce mai suntemu in stare de a incunoscintia pe si­gura este, ca brasiovenii s’au si pusu in relatiune de aprope cu comitetulu dela Clusiu alu caliloru ferate, pentruea se lu­cre in cointielegere si se nu lase nici decumu a triumfa pla­­nulu unilateralu sibiienescu ; ca inse s’a mai sculatu si Dn. Manlicher, conducatoriulu afaceriloru societății montanistice dela Füle s. a. si punenduse in relatiune cu societatea călii ferate dela Tis­a, calatorindu la Bucuresci a petitionatu acolo pentru o linia, care imbinan­dcea la Arad cu a Tisei, intrandu peste unu dinu alu Transilvaniei pana la Deva si de acolo internandu pe Valea Hatiegului se esa pela Vulcanu in Tior’a romanésca la Tergu-Jiului, Craiov’a si asia mai departe spre Bucuresci asia, catu Sibiiulu si Turnulu-rosiu se remana cu totulu la o parte. D. Manlicher a castigatu in favoarea sa pe principele G. Bibescu-Brancovanu si pe toti proprietarii tre­­nuturiloru susu atinse, eara cu acestea elu aduse pe Sibiieni iu o strimtare cu totulu neasteptata de ei. — Eata asia stamu pana astadi cu cestiunea caliloru ferate. — — Societatea de fodinari dela baia de arama din Csik- Szent-Domocos, tienu in dilele trecute o siedintia in Brasiovu. — Conchisulu de căpetenia fu si aci, ca la tóte afacerile, ce se inteprindu in dilele nóstre, ca mai la tóta adunarea se se votedie cata unu sucursu, precumu la astea, de care vorbimu, de 4 °­ C, care debe a se respunde pana la 28. Maiu a. c. pe diumetate, car’ pana la 1. Julie a. c. ceealalta diumetate. — Sucursulu se dice, ca se va renta cu 6 °­ C. — Toti partasii au se respunda sucursulu, ca baiea se se consolidedie, si pen­tru celu mai apróape viitoriu se devină capace de venitu pen­tru acționari. — Protocoalele, cari se compusera cu ocasiunea aceea, se voru da la tiparu, atunci póate ea vomu vorbi mai pe largu de toate întreprinsele, ce se facu in mediu loculu nostru. — — In urmarea unora, mesuri guberniali mai noue, luate de catra deregatoriele c. r. austriace, proprietariloru de passa­­porturi, estradate in numele regelui de Italia, precurmi si cu inscrisulu „Romania“ nu li se va pune „insa“, pe asemene pasporturi, ci li se voru da numai atestate, cu care ei isi potu continuă calatoriele sale in Austria si in acele se va si inscria, catu timpu voru petrece domniatoru acolo. — — Institutele pentru vindecarea patimasiloru de ochi in Clusiu , M. Osiorbeiu Sibiiu si Brasiovu se redeschisera, si cei patimasi au asi produce atestatele lor de saracia la direc­­toratulu instituteloru, si in Brasiovu la dr. Ig. Maier, si pentru cei seraci dovediti se voru plaţi spesele curei din fundulu instituteloru. S a­b i­i­u, 3. Maiu. La staruinti’a preaonoratului Domnu Leontiu Leonteanu protopopulu M. Uiorei subscrisii zeloşii compatrioţi din acelu tractu prin secet’a anului 1861 aduşi mai la sapa pe lemnu au facutu urmatori’a colecta pentru Gregoriu Manaradianu juristu in c. r. academia din Saliiu. 1. DD.: Paroch­u Gabriele Deacu in Noslacu 2­ fl.; 2. Iacobu Popu, locotenentu pensionatu in Noslacu 3 fl.; 3. Petru Blencea, proprietariu in Noslacu 1 fl.; 4. Nicolau De­­ceanu, proprietariu in Noslacu 1 fl.; 5. Parochu Alesandru Lazaru in M. Captalanu 2 fl.; 6. Parochu Nicolau Simonfi in M Gesi’a 2 fl.; 7. Ioane Bradu, inspectoriulu scolei co­munali in M. Gesi’a 6 fl.; 8. Basiliu Andresianu, proprietariu in M. Gesi’a 2 fl.; 9. Teodora Nicola, proprietariu in M. Gesi’a 2 fl.; 10. Alesandru Andresianu, jude in M. Gesi’a 2 fl. Sum­a totala 23 fl. De­si sum convinsu de plenu, cumca modestia D-vóstra, onoratiloru contribuenti! este cu multu mai mare decatu se pretendeti dela mene unu cuventu infrunsetiatu cu multe frase si espresiuni pompose, totusi ve rogu, benevoliti a primi pu­­blie’a mea multiamire cu aceea anima, eu care amu primitu eu denariulu D-vostra. Gregoriu Manaradianu, juristu in anulu III, Clusiu, 7. Maiu. Eri se scose dint’ro movila de gunoiu de vite aici cadavrulu unui baiatu in etate de trei luni. — Cercetările întreprinse arata învinuiri criminali asupr’a insasi mamei băiatului, o servitore nemaritata, si asupr’a ei cade inculparea, ca după ce staru fi adormitu copilulu prin

Next