Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-12-07 / nr. 115

GAZETA TRANSILVANIEI. Qaaot’a esse de 2 ori: Marourea si Sambet’a, Faica una data pe septemasia, — Pretiulu­i pe 1 aaa 10 V. t. &. Psatru tiori es­terne 16 fl. v. a. pe ano ana sau 40 doidiaceri, or 3 galbini mors, sunatoria. Se prenumera la postale c. r. si pe la DD. corespondenti — Pentru aerie ad. cam 10 vorbe mari san mici inserate secera 8cr. Taes’a timbrata e 30 cr. da fiacare publicare. Para depunerea acestui pretiu înainte nu se vorn mai primi publicări. Mr. 115. Brasiovu, 1. Decembre 1803. inain XXII. MONARCH­’A AUSTRIACA. Dela sen­aturii imperialei. V i e n a , 10. Dec. (Desbateri de mare însemnă­tate in cas’a deputatiloru.) Siedintiele din 7. si 9. Dec. sunt nu numai pentru imperiulu întregii, ci si mai ver­­tosu si mai deaprope pentru asia numitele tieri ale coroanei unguresci, adeca Ungari’a, Transilvani’a, Croa­­ti’a cu Slavoni’a de o importantia atatu de afunda taia­­toare in victima politica a acelor tieri, pre catu a­­ceeasi neci decumu nu se poate dejudeca numai din scurtele estracte, care se vediura in diurnalele capitalei din 8 si de astadi. In acelea doua dile si detera in capu din nou doua principii politice mari, centralis mul u si au­­t o n o m i ’a , prin urmare doua partite formate aici din capulu locului, adeca din a. 1861 ; apoi totu cu acea ocasiune se dete pe fația si ruptur’a politica dintre cei 26 deputați ardeleni, carea pana aci era coperita cu unu vélu cumu amu dice, moralu , pentruca se nu o poata vede lumea din afara, voiu adeca se dicu, rup­­tur­a intre ardelenii centralisti si ardelenii auto­nom­i­s­­­i. Presupunendu, ca abia cativa cetitori ai Gazetei voru avèa si edintiele stenografice din 7. si 9. tipărite pe largu cu tote cuventarile si dorindu se arunca o­­resi­ care lumina preste acesta cestiune vitala, iti insemna i­ntale urmatoarele : Statulu cestiunii este ca , dupa­ ce prin diploma si patenta tieriloru trenatoare de corona ungureasca le este garantata autonomiza in justitia, in a­d­m­i­n­i­­stratiunea politica, in instrucțiunea publica etc., voindu acelea tieri a se reorganisa, spesele rece­­rute spre punerea in activitate a organismului cine se le­de ? Senatulu imperialu cu imperatulu Austriei, seu respeptiv’a dieta cu regele tierii ? După patenta acestu dreptu alu votării bugetului ilu are numai parlamentulu imperiului. Deca inse parlamentulu nu va voi a vota sum’a intreg’a pe care o cere cutare tiera ? Atunci acesta nu’si va potea organisa justiti’a neci administratiunea, neci celelalte după dor’nti’a sa; prin urmare autono­­mi’a ei devine umbra, devine o amagire. Acestu casu s’a ivitu de nou inainte cu 4 septemani in comisiunea financiara cu ocasiunea detigerii bugetului Croatiei, candu doi consiliari representantiei cancelariei croate fiindu fasia isi aparara autonomi’a tierii cu barbatia. Din acelu momenta era de provedinta, ca mai curendu seu mai tardiu conflictulu intre centralisti si autono­mista va sparge pe facla. Unii dintre deputatii arde­leni, cara anume Baritiu se incercara de atunci de cateva ori a mediuloci cre si­ care cointielegeri intre ai nostrii, pentruca candu va veni la frangerea panii se ste toti la unu principiu. Nu a fostu cu putintia, pentruca a­­próape diumetate iusi se silia a esi din calea acestei cestiuni, a o evita, a tace despre ea. ludesiertu li se dicea, ca ea ne va năbusi neprovocata de noi. Eata ca in 7. vinu la ordinea dilei bugetele Un­gariei si Transilvaniei. In acea ora Baritiu, sclindu, ca ai nostrii nu au statu ca se se invoiesca la o pă­rere oare­care si dorindu a delatura numai astadata con­­flictulu, vine la ideea, ca se mai propună din nou ca­sei acea moțiune a secțiunii financiare *) respinsa de comisiunea financiara in a. trecutu, ca bugetele numite se se primeasca fara desbatere, in cifrele loru totale, fara a sterge din ele nimicu. Motiunea lui B. avu in casa creptulu celu are ap’a ghietioasa preste corpurile organice de sange caldurosu. Tocm’a pentru acést’a inse ea cadia, trântita de toti ch­iaru si de ardeleni. Ea trebuea se cada, pentruca cen­tralista indata vediura in aceeasi o precautiune luata totudeodata in favoarea autonomiei, si nu o potea su­feri. Ati observatu vnse din diurnale , ca casa, carea respinse in biresi acea motiune, indata in minutele ur­­matoare o priimi prin fapt’a s­a, ca priimi bugetulu Un­gariei fara picu de desbatere. Marti in 8, a fostu serbatoare catolica, prin urmare feria ; omenii avura timpu de a se reculege. Mercuri veni la ordine bugetulu Croației. Acmiu ulcarea atinsa de luni cu lantiera sparse din tóate partile, eara după curățirea ei se vediu apriga contradicere ce se afla in­tre doi articuli ai patentei si carii asteapta complanare, curegere prin potestatile legislative împreunate. Acuma si numai acumu se desteptară si unii oameni si se cu­­noscura mai bine unii pe altii cu privire la capacitatea politica. Autonomistii cadiura, te asiguru inse, ca de­si lupta de altumintrea decurse forte nobilii si intre ter­­minii bunei cuviintie, totusi centralistă inca o simtu durerosu, pentruca ei stravedu mai departe la conse­­cintiele aceleia si stravedu cu atatu mai ageru, cu catu au intre ai sei multe capacitati emininte, care ar’ face onoare la ori­ce parlamentu. De alta parte trebue se’ti spuna, ca ei de alalta­eri incace se folosescu asupra autonomistiloru de o arma , pe care le a datu-o insii ardelenii in mana cu ocasiunea desbaterii bugetului loru cu aceea, ca au cerutu dela imperiu, dela statu, eara nu din cas­a tierii loru, sume de bani pentru cle­rurile si scólele lor, fara a respira , deca ei le ceru acestea numai ca unu ajutoriu trecatoru (als einmalige Unterstützung), ca si cumu ar cere dela ori­cine o mila fara neci o conditiune, sau ca dotatiun­e formala (Do­tation), in care casu parlamentulu inca ar avé drep­­tulu de a pune conditiuni. Deci din acesta causa mai a­séra se dicea in aresi­ care cercuri: „Ce felu de autonomisti sunt ardelenii? Candu s’a votatu bugetulu loru, au venitu de au cersitu dela statu sute si mii, care firesce li se potu da seu de­­nega, eara candu la bugetulu Croației denega parla­mentului acelasiu dreptu de a vota seu a denega oaresi­­care sume ? Ce logica, ce conscitutia, ce confusiune de idei este acesta etc. etc. ?“ Din acestea cause mie’mi semana, ca din toate cate au cerutu Eppu Siagun’a si canoniculu Negrutiu, nu voru capata nimicu , pentruca parlamentulu seu le va pune oresi-care conditiuni comprom­itietóre de autono­mi’a besericesca, pentru care suntemu cu atat’a jalusia (Eifersucht), in catu se nu le pota priimi, seu ca ii va *) Comisiunea financiara e impartita in cinci secțiuni, fiacare cu specialitățile sale , care apoi la timpu se aduna in pleno. —

Next