Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-01-15 / nr. 5
19 comisiunei simţiră trebuinti’a de a se dechiara incontr’a unei asemeni modalitati. Nu sa vota ci se lasa loca unei desbateri speciale. După aceea Dlucons, ministerialu trecu la lini’a dela Oradea la Brasiovu , combatandu in scurtu ofertele firmei Bischoffsheim & Hirsch , pentru ca planurile nu ar fi gat’a si mai cu seama pentru ca pretinde 14 milioane mai multu decatu acea oferta, care pentru o suma mai mica voieste a clădi si o cale ferata de 10 mile prin munți. După aceast’a lui Schindler cuventula si arată, ca suma mai mica nu este characteristica unei oferte de soliditate mai mare. — Ofert’a ce concureaza cu a firmei Bischoffsheim & Hirsch este férte nesigura, de oarece chiaru după concesiune ’si inca cere timpu de 6 luni, ca se se gandeasca. Prin acéast’a conditiune s’aru mai amana treb’a inca unu anu. După aceea trece la o propunere mediulocitére, ad. calea ferata dela Oradea mare preste Clusiu la Sibiiu, pentru care se cere garantarea unui venitu curatu de 3,350,000 de fi. in arginta. Schindler dice, ca aceasta linia ar’ fi cu multu mai folositóare decatu cea dela Aradu la Sabiiu , si totusi n’aru constă pe statu mai multu. Si acesta oferta e făcută din partea firmei Bisehoffsheim & Hirsch, in casa , candu n’ar leesi lini’a dela Oradea la Brasiovu. Totudeodata anuneia Dlu Schindler, ca in siedinti’a urmatore va propune, ca regimulu se substerna petitiunile de concesiune, si planurile comisiunei, care apoi va conchiamă oameni de specialitate, cari se judece , deca planurile pentru lini’a Oradea-Brasiovu nu s’au indeplinitu intr’atate a, incatu se servesca dreptu basa unoru pertractări decidatoare. In aceasta siedintia dep. Baritiu tienu o discusiune mai lunga in faverea liniei Oradea-Brasiovu. Lenga Dsa se alătură si Dlu Lohninger, care arata, ca cu caile ferate se se orienteze cineva după direcțiunea negotiului, eara nu din contra. Negotiulu ’si are a sa direcțiunea preste Brasiovu la Galati. In fine siedintieloru comisiunea se otari cumu seimu pentru linea Alvinz-Turnu-rosiu si ^/jSambata se va lua înainte in Senatu. j -----------Brasiovu, 27. Jan. Nemica e mai nobila in lume, decatu a trage folese pentru natiune si binele publicu cu or ce ocasiune, chiaru si din distractiuni, care acestea au apoi si o dupla multiumire, candu partasii edu, ca pe lenga orele de plăcere si conversare făcu si o fapta buna, o fapta iubitoria de omenire. Intocma credemu , ca au avutu multiumire toti, cei ce luara parte in numeru mare si la Balulu Reuni une i Fern. Rom. de Dumineca, care privitu din orce respecta fu inadeveru splendida si decurse spre generala multiumire a oaspetiloru de toata plasma si auctoritatea. — Frigulu începu a se muia, negotiulu cu vecinii a se mai desmorti, numai cele ce ascunde viitoriulu in sinulu seu si temerea generala, că nu cumuva cetatea acesta , care e emporiulu comerciului orientalu si occidentalu, se remana eschisa dela comunicatiunea drumului feratu, dela care depinde sartea viitoriului seu, implu de grija neadormita animele celoru, ce sein face calcule si pentru unu viitoriu mai departatu. Asiă mai departatu! ca cei ce lucra numai pentru presentu, aceia neci ca potu avea unu viitoriu feritu de rele. — — Diurnalele scriu că securu, ca Esc. S’a D. Eppu Dr. H a y n ad astepta la mamas’a in Szécény in Ungari’a de susu resolutiunea maiestatica, care fara intielegere cu Rom’a nu emaneaza. — —''Spirea despre repausarea D. sen. imp. Sipotariu in Vien’a se deminte, cu adausu, ca Dsa se afla bine si sanatosu in senatura imperiala. Sabiiu, 19/7 Jan. 1864. Spre a intregi cele publicate in „T. R.“ despre gratularea Esc. Sale D. Vicepresiedinte gubernialu D. V. Ladislaus Popp făcută din partea romaniloru, me aflu oblegatu a mai adauge ca la anulu nou fusera romanii intrunu numeru forte insemnatu invitati la o petrecere de sera , de catra Esc. S’a, si inca fara destingere de stare si confesiune împreuna cu societa loru, ineatu si pecatu numai ’lu iertara încăperile locuintiei Escelentiei Sale, unde primiți cu cunoscuta afabilitate, si ospetati cu cordialitate curata romana si petrecura pana după mediulu nopții. — Cu aceasta ocasiune inca avura cu totii buna ocasiune de a se putea convinge, ca in cerculu familiei Esc. Sale demnitatea si onoarea inaltiata nu a straformatu intru nemica inascutele simpatie catra sângele seu neci moravurile ei in vreunu lumu aristocraticu care, durere!! ca la vreo cativa, inse multiamita Ceriului, ca inca pucini! romani si dame cu stare mai inalta si plati mai marisiare, le stringe si sucesce buzele, candu se umilescu a’si deschide gur’a in vorbire cu altii, de o stare mai modessta, eara apoi, candu se uita in guirusiu că păunii si scutura capulu pe uliti , că si cumu n’ar mai fi remasu nici unu grauntiu in tr’ensulu ! — si asia mirosandu orba de aristocratismu cauta cu luminarea ocasiuni de a se arata ca su născuți pentru a fi domni si asia se isela de fraţii si surorile loru spre a ’si contrage o despretiuire comuna ? ! oare-i vă si ajunge de sigurul — CHRONICA ESTERNA. T e 1 e g r a m u. Muresianu Brasovu 28/1. Caus’a monastiriloru închinate e completa terminata. Cele 51 milioane fiesate că desdaunare monastiriloru locuriloru sânte se voru acoperi prin dobanda de unu imprumutu contrasu cu 88 cu interesu 7 °/0, ce s’a votatu ori prin camera. Dela graniti’a Besarabiei se scrie, ca in toata Rusia se făcu pregătiri militari, si transporturi mari de trupe se dupu necontenita la tiermii Marei negre. In Moscva si Petersburg totu sufletulu rusu e convinsa, ca in primavéra va proruta pe anu resbelu universalu, care se va lati si preste orienta. Tété Corabiele negotiaturiloru din Odesa se adapteaza spre a se potea intrebuintia pentru transporte o de arme si militia. La Crima inca mergu trupe mereu. Nu e glumu cu prmaver’a. Caus’a Dano - germana. Pana acumu se credea, ca statele germane voru lucra intr’ o unire in caus’a nationala holstainena; acest’a unire inse te prefăcu in fumu si Germani’a e astadi amenintiata si de unu resboiu internu civilu. — — Federatiunea ad. respinse cu majoritate de voturi propunerea Austriei si a Prusiei in caus’a ocuparei Schleswig- Holstainului. Austri’a si Prusi’a declarata in contr’a decisiunei federatiunei, ca ele ieu singure in mana caus’a Dano germana si indata au si pusu la cale a tramite acolo si anume Austri’a 50 de mii, or’ Prusi’a vr’o 70 de mii, cari au si pornitu catra Holstain. Statele cele mediulede cu toata majoritatea voturiloru au remasu nerespectate, si federatiunea germana a devenitu adi unuce , care in fapta se numesce numai ilusiune. Ce péte urma de aici alta , decatu resbelu civilu intre statele de mediulocu , cari si protestară, si intre acestea doua poteri germane, inse fara aliați nu voru poté, asia dara numai Franciza că vecina in flamura naționala se oferu de sene că aliați. — Austri’a si Prusi’a dedera unu ultimatu catra Dani’a, de cuprinsa , ca deca regele Christiana nu va desfiintiă constitutiunea din 18. Noembre, care centralisésa si ducatele in monarchia , ele după terminulu de 18. Janvoru ocupă si Sehleswigulu intrerumpendu’si comerciulu diplomaticu. Regele Daniei se opuse la acést’a pretensiune, si representantii Austriei si Prusiei din Kopenhaga sunt rechiamati si voru fi si părăsita acesta capitala. — Seimu, ca Angli’a s’a dechiaratu, ca indata ce Germanii voru trece pe pamentulu Schleswig, va grăbi cu ajutoriu pentru regele Daniei si acumu se astepta rebelulu, despre care neci in Vienna nu se mai indoiescu oamenii, ca va avéa consecintie importante si se crede , ca si lamurite. — FRANQIA. Paris 15. Jan. Desbaterea adresei a inceputu in corpulu legislativu francesu pr’ntr’unu discursu forte insemnatu alu d. Thiers, in care cere libertatea politica, libertatea individuale, libartatea presei, libertatea electorale, libertatea, representatiunii naţionali si responsabilitatea ministeriale, adeca intemeiarea guvernului constituționale cu toate libertatile sale, terminandu cu aceste insemnatoarie cuvinte : ,,Se nu se uite inse aceasta tiera abia deșteptată, aceasta ,,tiera înfocata si la care esagerarea dorintiei este atatu de ,,apropiata de desteptare, daca permite a se cere astadi in „numele seu intr’unu chipu deferinte si respectuosu, intr’ua ,,di péte ea va cere!*1 D. Jules Favre, respundendu d. ministru de Statu care a vediutu in aceste cuvinte ua amenintiare de revolutiune, a disu: „Catu despre cele din urma cuvinte cu cari d. Thiers a terminatu dicursulu seu, crediu, ca cugetarea sa a fostu reu intieléasa. Aceste cuvinte voru remane in memori’a tierei si voru face drumulu loru.“ Toata presa francesca este unanima in admiratiunea sa pentru acestu discursu. Paris, 15. Januariu. Monitoriulu publica respunsulu Imperatului la alocuțiunea Cardinalului Bonnechose cu opasiunea presentarii baietului. Imperatula dice: Ai dreptate a dice ca onorile sunt una sarcina grea ce ne impune provedintii. Ea a voitu a inmulti datoriele in proportiune cu demnitatile. Adesea me intrebu, daca o serie buna nu are totu