Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-10-14 / nr. 82
330 Dn. N. Mandrea, doctoru in dreptu dela facultatea din Berlinu, in postu de profesore suplentu pentru catedra de dreptulu administrativa la universitatea din Iasi. Prin decretu cu data 6 Oct. 1864, dupe propunerea făcută prin reportu de acelaşi dn. ministru, sunt numiţi in posturile de revisori scolari, dn. Ioana Pavlovu, inginera, forestiera, fosta stipendista alu statului in Germania, pentru judetiele Bolgrad, Cabul ai Ismail. Dn. Mihailu Visinescu, fostu directore alu scelei de arte din Iasi, pentru judetiele Vasluiu si Falciu, si Dn. Vasilie Paulini, actualulu profesore la gimnasiu — Unu concurau alu societăţii pentru incuragiarea imbunetatirii rasei viteloru, patronata de M. S Domnitoriulu, s’a trenutu la 13 Septembre in orasiulu Iasi. Mai multe persoane au priimitu premie de incuragiare dela guvernu pentru arma sării ce s’au distinsu prin alergare de rutiela, de partidi si de fondu. Unu premiu de 40 galbeni s’a datu pentru unu tauru de rasa curatu pamentena. — O circularia a dlui ministru alu instrucțiunii publice către directorii de gimnasie le pune obligațiune ca se observe cu rigurositate la intrarea si esirea profesoriloru din clasi întocmai dupe nnoele programe adoptate pentru fiacare institutii. Alaltaeri, toui, d. ministru de interne, agricultura si lucrări publice a distribuitu premie pe la peraonele ce au espusu obiecte mai distinse prin cultura loru la espositiunea de articultura si apicultura din gradina Cismegiulu. „Buc.“ Iasi. (Capetu din Nr. 80). „Alesulu din 5 si 24 Ian. a intrata aici in considerări cu totulu subiective, si a spusu, cu cea mai perfecta franchetia, si pentru-ce a facutu pana acum economie din lista civile, ci pentru ce a luatu leafa de duoi domni. Amu voitu, dise M. S., se am si eu proprietăți mau, pentru ca, facundu reforma aceata însemnata a liberării proprietatii, se nu poate remane in spiritulu nimenui, neci macaru prepusulu, ca am voitu se o făcu in daun’a proprietariloru. „Acum, dupe dispositiunile esprese ale legiuirii, sta in voia proprietariloru se se impace d’a dreptulu cu sătenii, dise curatu M. S., caute se nu de locu de nemultiamire in aplicarea mesurei, ca altumintrele voiu ii nevoitu se tramitu inginerii statului că se face constatarea si măsuratoarea locuriloru.„Trebue despre partea noastra, se renuntiamu a reproduce, intr’o prescurtata analisa, toate considerările mature ce M. S. a desfa8iuratu in obiectulu vnstu ce l’a tratatu, la ocasiunea priimirii dela 18 Septembre. Deja cauta se constata mu aici opiniunea generale despre impresiunea ce a produsu cuvintele rostite de M. S. Domnulu. Pana si cei mai ruginiţi conservatori ai trecutului au fostu nevoiţi se recunósca, ca autorele decretului din 14 Aug a facutu, in adeveru, unu mare bine proprietăţii tierene in Romania, si ca are consciinti’a liuiscita de totu ce a facutu. „Despre altele, M. S. a atinsu numai ca in trecuta cestiunile locali, inse si in acestea a fostu precisa, si cu o singura esceptiune, la parerea nóastra, concilianta cu deseversire. Asia, in Gestiunea atributiuniloru politienesti ale primăriului, M. S. a disu ca politiaiulu se fia organulu esecutivu; in cestiunea perderii depositeloru dela epitropia orfanicesca, M. S. a disu, ca statuia va cauta se nu fia păgubiți orfanii; in cestiunea esactitudinii curții de apelu civile, M. S. a disu, ca-i parereu se aiba a face aceleasi recomendari de cate ori vine la Iasi, in catu se atinge de jurisprudenta curtii criminale, M. S. adise, ca sunt casuri, buna oara, ca bataia unui procurore, unde curtea trebue se iea in considerare si caracteriulu politicu alu delictului, in sfersitu, in cestiunea conflictului dintre proe8tori calugeri si mireni de pe la bisericele monastiresca M. S. a disu in facla preotiloru de mira, ca ei trebue se-si aduca aminte de regulele erarchiei, ca cum numai din partea loru s’ar’ fi iscata discordia, in adeveru regretabile, intre preotimea monachale si cea laica pentru posturile retribuite de curatori pe la besericele insestrate. In punctculu acesta singura ni s’a parutu, ca cuvintele M. S. au mahnitu pe acei ce aveau nevoi de mangaere. „M. S. a incheiatu cuventarea sea cea frumosa prin o dulce reamintire de sacrificiele ce au facutu Iaşii pentru unirea nationale, pentru regenerarea patriei. Iaşii, dice M. S, au fostu leaganulu unirii si a multora alte propăşiri. Iasi are dreptu la recunoscinti’a romaniloru. „In adeveru, Iasi nu trebue se fia daţi uitării neciodata, pentru ca acestu betrauu municipiu romana are inca o mare misiune in Romania. Iasienii trebue se-si rempopoleze orasiulu loru cu romani, se se innoesca in vietia loru romanésca, se devină o comuna romana de modelu, se de tutoru romaniloru esemplulu unei regine municipale in toata puterea cuventului. Spre acestu scopu n’ar’ trebui data uitării mai cu seama dorinti’a rostita mai anu, prin inițiativa P. S. locotenintelui de mitropolitu, pentru intemeiarea suburbieloru lasiloru cu poporatiune rurale juna, proba, plina de vitalitate.“ Nrulu 23871 1864. PUBLICATIUNE. După insoiintiarile venite din provinciele învecinate pana in ultim’a 1. t. Septembre au domnitu bal’a de vite in 12 comitate ale Ungariei, si au fostu de patri’a noastra mai apropriate in Maramuresiu. In Banatu au apucatu potere mai mare, asia catu in 12 comune infecte a regimenteloru granitiaresci banatiene, banatiano serbescu si Petervaradinu s’au suitu perderea de vite la 1864 de capete. Au domnitu mai incolo in 50 comune in Galitia, unde introducandu-se prin o ciurda menata la tergu in Lutovisco au ajunsu o estiudere neobicinuita. Afara de acestea se latiesce inca in tienutulu granitiei croata-slavonesci, unde anumitu pe teritoriulu regimentului Varasd St. Georg au apucatu cu putere mare, si au pricinuitu daune mare in otarele eloru in 5 companii de langa Kulu Drava precum si in cinci comune ale regimentului granitiareecu de Sluii. si doue comune a regimentului Lik’a. S’au ivitu inca si in Croati’a in comitatele Zagrab, Pozeg’a si Kreucz, dara acolo afara de comun’a Ducic’a in cerculu Siseku s’au aretatu numai taru. In Bosni’a e decursulu beléi stramutatoriu, si déca din unele tienuturi sunt spirite mai favoritóare, din alte parti se relationeze despre erumperi mai noue sau latirea mai mare a bólei. Mai favoritóare au fostu relatiunile in privinti’a acést’a din Moldov’a si Romani’a sosite, unde acum ból’a domnesce numai in cerculu Calulu in Moldavi’a , era in alte parti e aprope de încetare. De totu au incetatu bal’a numai in Bucovin’a si ducatulu mare Krakau, din contr’a in Zaerabi’a si tienutulu granitiarescu — — — Titel au eruptu de nou. In sfirsitu pe teritoriulu granitiarescu croato slavonescu s’au lipitu si pe oi. Patri’a nostra in presentu e perfectu libera de periclu, si starea sanitatei asia intre populatiune, precum si intre dobitoacele domestice e favoritóre. Bel’a ivita in comunele Reichersdorf si Ghiertanu intre cai au incetatu in Roginon nu s’au aratatu mai multa bóla de autrae intre dobitóace, si acum numai in Fru’a se mai arata versata intre oi. Disenteri’a ivita intre populatiune in comuna Bratei inca inceta, si in Gerl’a mai sunt cu scorbutu numai doi bolnavi. Despre care se da prin acésta de acie in publicu. S a b i i u in 3 Octobre 1864. Dela regesen guvernu alu Transilvaniei. ÎNDREPTARE. In cuventarea Dr. Ratiu Nr. „Gaz.“ 76 pag. 304 seria 1 cetesce 3000 galbini. Seria 8: stersamu noi dreptulu a. alu coroanei ? Seria 24 col. 2 in locu de „mai“ citesce : „noi“. Seria 41 citesce: ca noi nu amu puté face alta etc. La adv. Dr. Ratiu in Turda se cauta unu scriitoriu mundante cu scrisoare frumoasa in toate trei limbele seu celu pucinu in roman’a si maghiar’a, care primesce pe luna dela 20—25 fi. indreptanduse deadreptulu. Cursurile la bursa in 25. Octomb. 1864 Hta asia . — 5 fl. 62cr.v. — 117 , - . — 117 — 60 — 79 , 20 — 69 , 80 — 775 , -— 177 —n ------- n Obligaţii desărcinării pamentului in 21. Octomb. 1864 . Bani 69 50 —Marfa 69 75 creditului Galbini imperatesci — Augsburg — — London — — Imprurautulu nationalu — Obligaţiile metalice vechi de 5 °l0 Actiile bancului — — iledactoru raspundietoru JACOBU MURESIANU. Editiunea: Cu tipariulu lui JOANNE GOTT.