Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-01-15 / nr. 5

GAZETA TRANSILVANIEI. Gsuset’a este de 2 ori: Mercorea si Sambet’a, Faiea una data pe septemana. — Pretiulu. pe­­ anul Ofl. pe Vi3fl v.a. Tieri este melefl.▼. a. peana anu sdo 40 doi dieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postei» o. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs­a timbrata e 30 cr. defiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. ir. 5. Brasiovn, 15. Januaries 1864. Anula XXIII. MONARCHI’A AUSTRIACA. 31. Decembre 1803 ’. Cu diu’a de astadi se cufunda eara unu anu in a­­danculu eternitatei, din care nu se va mai redica, care nu se va mai intoarce ! E de catra sera, candu se inveluia diu’a cu noap­­tea, candu vroindu, ne voindu nu poti se nu arunci o privire peste diu’a trecuta, luandu-ti sau dandu-ti soco­­teala peste cele ce ai intreprinsu sau ai intremisu in a­­cea di. — Tocma depuseiu din mana N 120, — celu de pe urma in anulu 1863 din Gazet’a Transilvaniei, si repetiendu cuvintele cele din sirulu ultimu: „Anu nou fericitu pentru totu si pentru parte“ me vediuiu impinsu a arunca o privire peste anulu trecutu, ba nne ve­diuiu aruncatu cu firulu cugeteloru mele pana la finea anului 1860 ; iute cu ventulu trecutu cu cugetulu peste toate ce s’au intemplatu de atunci pana astadi­ nu cele ce se atingu de persóan’a ori famili’a mea , ci cele ce privescu națiunea, a cărui fiiu sum, si de a cărui buna stare e legata si fericirea familiei mele ! Cugetandu, ca nu va fi fara interesu pentru publiculu cetitor­iu alu Gazetei Transilvaniei a recapitula cele petrecute in cesti 3 ani din urma, me asiediaiu la més’a de­scrisu si me incercaiu a pune pe chartia catu se pote mai fidelu cu­getele aceste fugitive, ce me ipipresurara in sé­fa de pe urma a anului 1863 ! Care anima de romanu transilvanu nu s’a implutit de bucuria la cetirea diplomei imp. din 20. Oct. 1860! si mai alesu la a autografeloru catra ministrulu contele Rechberg ? in cari se face romaniloru transilvani pro­­spectu de o schimbare a constitutiunei vechi transil­vane afundu taiatorie, firesce iu interesu romanu! Catu a fostu de mare acesta bucuria, atatu de mare a fostu des­­amagirea resp. întristarea, candu cu inceputulu lui De­cembre 1860 —­ „tocma candu una deputatiune nume­­„rasa din cei mai alesi barbati romani transilvani — „dupa­ ce substernuse Imperatului petitiunea memorabile „din 10. Dec. 1860 — staruia pe la locurile mai in­­„alte de a mediuloci resultatu bunu acelei petitiuni,“ ca unu trasnetu din seninu se lati fam’a, ca contele Mikó e denumitu de gubernatoré si bar. Kemény de cancelariu a Transilvaniei, celu d’antaiu fostu presie­­dinte la adunarea secuiloru din Agyagfalva, eara celu din urma la diet’a de trista memoria din 1848! Si dieu nu fara temeiu a fostu acea întristare , ca bar. Kemény prin 3 acte memorabili numai decatu dede se cu­­nosca romanii ce au ei de a asceptă in Transilvani­a! 1) Compunerea unei conferintie remnicolare sub pre­­sidiulu lui (spre a prepară una lege dietale) la care conferintia erau chiamati 24 magiaro - secui, 8 romani si 8 sasi. 2) Instrucţiunea pentru comiţii supremi, după care aceştia poteau se compună representatiunea mu­nicipiului după p 1 a c u­­ u loru. 3) Tramiterea la Ar­dealu a fostului comite sas, spre a organisa Sach­­senland-ulu după punctele regulative ! Ce a otaritu cu majoritate conferinti’a din Belgradu, scimu, scimu si aceea, ca fraţii magiari nu au luatu in cea mai mica socotéala argumintele romaniloru in contra intentiuniloru magiaro-secuie, cu atatea mai pu­­cinu doririle loru! scimu cumu au compusu comiții su­premi comitetele comitatense; scimu, ca nu s’au trenutu de instructiunea octroata, ci au intregitu comitetele din 1848, si aceste au facutu restauratiunea amploiatiloru; scimu, ca romanii, seracii, protestaseră pe totu loculu in pontra acestoru apucaturi ale revolutionariloru din 1848, iudesiertu­­ anulu 1848 reinvitase ! In Sachsenland co­­mesulu Salmen organisa asia, catu bureaucrati’a sa­­seasca din 1848 se vedia restituita si pusa in lucrare in toata poterea s’a ! Protestări, nemultiumiri, plansari, si cate toate in contr’a acestoru nepastuiri si potenții in comitate , in scaune sasesci si in orasie! toate indesiertu! De unu a­­jutoriu, de o schimbare in favorulu romaniloru — neci unu prospectu ! Ba totusi e unulu: Diet’a! La Dieta ne indireptau magiarii, la Dieta ne manau sasii, la Dieta ne inviau dela locurile mai inalte, cu acestu adausu, ca Diet’a are de a face schimbările afundu taiatóre! Ei bine ! asia ne puseramu toata speranti’a in Dieta si cereamu din tote partile conchiamarea Dietei, dela care asceptamu vindecarea nepastuiriloru. Cancelariulu Kemény mediulocisa o pre-inalta re­­solutiune pe temeiulu conferintiei din Belgradu, după care Diet’a transilvana avea se se conchiame in sensulu legei din 1791 cu acea singura modificatiune, ca din cei pana la 1848 neindireptatiti, aceia, carii voru plati icontributiune de pamentu­l fi,, v. a. se aiba direptu de a concurge la alegerea deputatiloru dietali! Acestea si cu o litera mai multu erau se fia după planulu Cance­­lariului schimbările cele afundu taiatóare, adeca in esentia nemica, ca prin acést’a modalitate Diet’a din 1861 era totu aceea, care a fostu in 1848, cu mani, cu picioare ! Si asia si cea de pe urma spe­­rantia a romaniloru li se lua, se prefacu in fumu! Ce era de facutu? In comitate începuse in ver’a an. 1861 persecuarile inteligintiei romane, B. Kemény oprise pe Episcopi si pe Preoți a se mesteca in trebile politice, — ca si candu ei nu ar’ fi cetatiani si fiii ai patriei! pe inteliginti’a o arestau ; comit. supr. P. mediulocise dela gubernu voie de a potea aresta pe romanii buj­­togatai, — adeca pe aceia, carii nu se supuneau szolgabiraieloru, cari esisera din taber’a lui Kossuth si demandau la oameni se nu plateasca darea imperateasca, fiacare amploiații lucră după poft’a s’a, toti lucrau in­­contra ordinatiuniloru mai inalte, si incontr’a interese­­loru regimului. Gubernulu din Clusiu — — se uită pintre degete ! se luă gnosa, unde se ajungeau in ast­­feliu de anarchia! La locurile mai inalte se sciea, ca in Ardealu mergu lucrurile forte bine, afara de Sach­senland , — unde — se dicea, ca sasii asuprescu pe romani! Pocalulu s’a fostu implutu in vér­a an. 1848, romanii nu mai poteau suferi nepastuirile magiaro-se­­cuiloru si ale sasiloru; se luara dara deputatiuni peste deputatiuni catra Vieni a­­le succese a convinge pe re­­gimu, ca lucrurile in Ardealu mergu reu, ca romani­loru li se făcu mari nedireptati atatu de catra magiari catu si de catra sasi, ca romanii desperesa, unde vedu, ca deregatoriile constitutionale magiare una cu guber­nulu din Clusiu nu vreau se scie de nemicu, decatu de legile din 1848 etc. — si spre vindecarea toturoru releloru acestor­a se roaga la locurile mai inalte pen­tru cata mai curend’a conchiamare a Dietei transilvane!

Next