Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-10-28 / nr. 86
GAZETA TRANSILVANIE. Mr. 80. Brasiovu, O Mov. 98 Oct. 1804. Anulu XIII. Garet’» eise de 2 ori. Meroarea bî Duminec’a, Feiea ana date pe septeman».— Pretmlu, pe 1 ana 10 fl. pe Vj 3 fl v.a. Tieri esterne 16 fl. ▼. a, pe ana ana sea 40 addieceri, or 3 galbini mon. sanatoria. Pe preaamera la postele o. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari scu mici inserate secera 8or. Tacs a timbrala e 60 or. de fiacare publicare. Fara depanarea acestui pretiu înainte nu ee voru mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. Nruiu 29017 1864. PUBLICATIUNE. In lan’a lui martiu se va face o întregire noua de armata, la care sunt chiamati toti tienerii născuți in anii 1844, 1843, 1842, 1841 si 1840. Diura, in care se va incepe conscrierea in comune pentru obiegatii de a failita, se va face pretutindene mai inainte cunoscuta de catra derogatoriile locali. Acei tieneri dara, carii se afle in unele din acestea cinci clase, se se ingrijesca de tempuriu că se se conscria in registrele comunale, căci la din contra vom veni in periclu de a fi chiamati in anii următori si înrolaţi candu le va fi servitiulu militare cu multu mai ingreunatoria. Care cugeta ca are o pretensiune legale de eliberare se ’si procure inca de timpuriu documentele cerute, si se le imnanue in torravinlu prefiptu si eventualu se le intregeasca după instrucțiunea data loru de catra jadii tractuali, inspectorii, clubeni si comisarii magistratuali, pentru ca reclaraatiunile defeptuose si tardie nu se voru mai respecta. Blanchetele tipărite prescrise pentru testimoniile si informatiunile parochiali despre familii se voru capata dela judii tractuali indigeni, inspectorii, clutonii si comisarii magistratuali bucat’a cu 5 cr, v. a., carii totuodata sunt obligati a sta intru ajutoriu reclamantiloru spre asi in- 8lruâ după cerintie petitiunile loru. Si acei’a carii se tienu de a 2-a seu de un’a mai inalta din cele cinci clase prochiamate, si care presentanduse odata seu de mai multe ori, s’au dechiaratu de liberi după lege s’au de neapti, séu implininduse numerulu contingentului s’au dimisu ca supernumeraru trebue se’si repetiésca reclamatiunile pentru eliberare, seu se vina la asentare, caci la din contra ’si voru pierde pretensiunile, se voru prinde si asentă, pentru ca tote eliberările au valore numai pe tempulu acelei întregire de armata pentru care s’au datu. Dupa ce consemnările comunale s’au finitu si spre substernerea reclamatiuniloru si cereriloru de eliberare s’au afiptu in locu publicu, seu s’au cetitu, e iertatu fia cui a caută in ele si asi face reflesiunile sale in contr’a, seu asi inaintă cererea de eliberare. Déca acele acolo nu se voru consideră, le va poté așterne comisiunei miste de eliberare si de acolo a recurge in terminu de 14 dile la guvernulu regescu. Acela care e chiamatu la asentare si fora de a se poté esensă de ajunsu nu se infaciosiadia, ba neci nu reulamédia, se va consideră si pedepsi că fugariu, si care i va stă in ajutoriu, că convinovatu. Acelea care va prinde unu fugariu primesce dela statu 24 fl. v. a. carii inse se vora rebonifică din proprietatea obligatului de a railită si a complicitorului. Care voliesce a se eliberă prin depunerea tacsei de 1200 fi. v. a., trebue se incunosc intiedie deregatori’a asia de tempuriu, că după resolutiunea priimita se pota solvi sum’a numita in cas’a perceptorale c. r. pana nu si au începută lucrarea comisiunea mista de eliberare in cercolu respeptivu, că asia se pota arată comisiunei certificatulu dela casa Săbcii , in 15 Octobre 1864 1 — 3 Dela gubernulu regiu transilvana. Dela diet’a Transilvaniei. Sie din ti’a 106 tienuta in 27 Sept. 1864 sub presiedinti’a dlui v.presied. Alduleanu. (Capetu). Mog’a, înalta casa! Deca a consideraţii cineva vorbirile de astadi, s’a potutu convinge, ca noi aci suntemu in doue tabere, — adeca, ca deputaţii de o naţiune sunt in contr’a deputatiloru de ceealalta naţiune. De aci ar’ trage cineva acea nedreapta consecintia, ca deputații din stâng’a ar’ ii pentru acea, ca propunerea comitetului la aline’a acest’a se se lase a fora, si se se faca repartirea după cercuri, or nu după comune, s pre candu deputații din centru ar’ voi, ca repartirea se se temple după comune. — Domniloru! Doue recrutatiuni le-am petrecutu cu referinte gule. S’a templatu de a venitu intr’o gazeta din celea mai latite ale Austriei, in „Presse,“ o invinuire, ca in Transilanvi’a s’ar’ face mari abusuri prin aceea, ca omenii depre sub palele muntiloru, aprope de Moldov’a si Romani’a, trecu dincolo, —■ si in loculu loru se iuroleaza teneri de alte nationalitati, si in specie sasi. Acest’a a adusu pre in. gub. r. la acea stare, catu a fostu silitu a statori numerulu acelor’a, carii sunt in armata cu substituti din partea Transilvaniei. Statorindu-se numerulu acelor’a in a. 1809, s’a aflatu, cum ca au fostu 19, dintre cari 9 romani, 8-10 unguri, 50 sasi si 2 tiegani.Resultatulu acest’a s’a aretatu deregatorieloru mai inalte spre acea, ca se se dovedesca din partea guberniului, cum ca prin ferirea aceea celelalte nationalitati nu sunt apasate.— Si din numerulu acest’a, eu socotescu, gubernulu s’a convinsu, ca nu sunt apasate, fiendu-ca proportiunea natiunalitatiloru din Transilvani’» corespunde proportiunei substitutiloru intru totu. Asia data nu este aci vorb’a de parerea unei nationalitati in contr’a celeilalte, ca dera deputatii de nationalitatea romana ar’ voi se-si apare pre poporulu seu in contr’a deputatiloru natiunei sasesci. Aci este vorb’a despre posibilitatea aceea, ca se se poata impleni contingentulu impartitu pre tiera. De s’a templatu aceea ce dice dlu Dr. Teutsch, ca in Agnit’a s’au datu in mai multi ani toti tenerii, carii s’au aflatu apti de servitiulu militariu, acést’a s’a templatu din acea causa, ca celelalte comune poate in anii acelia nu au fostu in stare de a numera teneri apti de servitiulu militariu, si ascriu acéstea si impregiurarei aceleia, ca Jara in comuna acea a dlui Dr. Teutsch a fostu tenerimea mai bine pastrata spre servitiulu militariu. (Ilaritate!). — De se ar’ intempla, (ceea ce se poate) ca unii seu alții, de altumentrea apei spre servitiulu militariu, prin lucruri artificiose se se faca neapti, legea pentru întregirea armatei a ingrijitut si pentru acesti oameni dicundu, ca aceia sunt de a se pedepsi după legile criminali. Eu me intorcu acum la unu altu cercu de recrutare, adeca la cerculu Bistristiei, care in 2 ani a remasu in restantia cu 00 de fetiori — si in altu anu totu asia. Ce este aici caus’a, unde sunt numai teneri de natiunalitatea, de care se tiene centrulu? — Guvernulu ca ste se informedie despre acést’a a cerutu listele de conscriere si a vediutu, ca nu sunt omeni apti pentru servitiulu militariu. Ce este caus’a? poate ca oamenii acelia nu sunt asia sanatosi precum sunt celi din Aguit’a dlui Dr. Teutsch. — Contingentulu acela vise, care este de vreo 85 de mii fetiori se împarte pre toata tiér’a. — si de nu esa intr’unu anu trebue se iésa intr’altulu , de aru cresce restantiele acelea comuneloru, eu socotescu, ca comunele, cari nu sunt in stare de a ’si da contingentulu seu in doi séu in 3 ani, cu anevoia voru poté da contingentulu in anii următori, (bravo!), si cum le aru poté sili tier’a se ’si implinésce contingentulu? Eu socotescu, ca numai asia, déca aru trage depre fiacare comuna cu esecutiune tacs’a de un’a mité doue sute de fiorini.