Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-10-26 / nr. 84
blice maghiare si literatur’a maghiara s’a ocupata cu organisatiunea si cu reformele municipale. Anume romanii pre catu timpu era sclavi politici, avea, precum mai observaseramurirea, o singura tienta: emanciparea naționala. Preste aceasta se mai incuiba la noi o idea foarte rătăcită si totuodata periculoasa, ca si cum adica toata organisatiunea municipala a Ungariei, Transilvaniei, Croației etc. ar fi curata numai fapta de mani unguresci, prin urmare hoc ipso preste totu rea. Asemenea opiniuni vedescu o groasa nesciintita. Se’si ia oricine osteneala de a cerceta si studie organismulu municipiiloru antice romane avute atatu in Italia, catu si in provincii, se afle ou de ameruntulu, catu a trecuta in aceasta ramura a vieții publice dela Romani la Germani si catu a împrumutata apoi de ecs. St. Stefana pentru Ungaria dela Germani, se nu uite nimeni, ca consiliata cei mai deaproape ai primiloru regi onguresci au fosta episcopii adusi din Italia si din unele parti ale Germaniei; se nu’si pregete junistii si legistii a trage paralela intre organismul o municipala dela noi si intre celu din Principatele romanesci, care n’au statu nici odinioara sub administratiune unguresca, — apoi se védia catu mai remane din intreag’a organisatiune a comitateloru curata ungurescu. Lasamu ca maghiarii n’au intratu nicidecum deodata in acestea tieri, ci s'au intinsu numai cu incetisiorulu priste munții de catra Galiti’a si Bucovin’a pe sie 80ri înainte, dar’ apoi oriunde au gasitu locuitori — si au gasitu preste totu — aceiasi era si organisati cu multe sute de ani mai nainte. Mai anume municipiile romane in mani’a toturoru vandalismeloru isi lasasera urmele lor nesterse preste totu pe unde au fostu colonii romane atatu in Panoni’a catu si in Daci’a dincace si dincolo de Donare. Natiunea maghiara nu adusese din Asi’a nici unu felu de organisatiune municipala intru intreleaulu Romei, ci ea si-a insusitu mai auteiu o parte mare din asiediamentele si datinele slaviloru pe carii iau aflata in tiera si carii mai preste totu avea locuintie statatoare, adica sate sau cum le mai numescu ei g r a m a da, era asiediamente politice mai corespundietoare an străbătută la maghiari foarte anevoie ci numai alatorea cu străbaterea Cristianismului. Inse fia fi venita organisatiunea municipala si intreag’a constitutiune a tierii in cursulu atatorn vécuri ori si deunde , datorinti’a principala a nóstra si a fiilorn nostrii este cu totulu alt’a : a pune pe petr’a de proba a mintii sanetoase si a ratiunii de 8 tatu articula de articulu, paragrefu de paragrafu, a păstră totu ce se afla bunu si a curați totu ce se cunóasce a fi neomenosu, nedreptu, asupritoru si barbaru, era in loculu reului a substitui altele bune. Asie intielegn eu problema noastra, ca romani si ca fii ai patriei aceasta o numescu eu reforma; pentru acesta lu- sesemu numiti in var’a din an. 1863 vendiatoru candu am asemenatu diplom’a leopoldina cu o cetate tare inse in unele parti ale ei atata plina de mine cat si angusta , care trebuescu neaparatu curatite, reparate, reformate intieleptiesce, pentruca se incapa si națiunea romaneasca si cele doua confesiuni ale ei intrens’a, adica se se faca aceea ce se determina respiratii si in actele de stata din 20 Oct. 1860 : Schimbări afundi taietoare. Si cine m’a numita venditoru ? Unulu ca acela, carele in toata vieti’o sa nu citise diploma leopoldina, nici nu luase in mana vreodată macar unu ticalosu de Compendium juris patrii, prin urmare vorbia despre acestea lucruri ca si orbulu din nascere despre colare. Grafula Stef. Széchényi a fostu celu din teiu carele nainte cu 35 ani a pusu degetulu pe ulcerile organismului municipalu. Unu tiepeni durerosu se audi cativa ani preste tier’a intrega. O lupta furioasa s’a incinsu inca si asupra acestei cestiuni mai anume intre Széchényi cu reformatoru, Kossuth cu revolutionariu si frații grafi Deseovfy acestia din urma cu strinsui conservativi. In Septembre de nume insielu ala anului 1842 gr. Ioanu Bethlen senioru ardelénulu si capulu oonsetiunii moderate încercase in Pestra o impacinire intre gr. Széchényi si advocatulu Kossuth, a fostu inse preste putintia. Se spune ca atunci ar fi disn gr. Széchényi catra gr. Bethlen după depărtarea lui Kossuth dintre ei. Acesta pmin blastematui S6 se duca dr., ea nu vrea se mai am a face cu elu nraiou, ca este omu carele va pune tier’a in flăcări. — Széchényi a fostu bunu La 1846 se sculă br. Ios. Eötvös cu midilocitoru si publică in Lipsi’a cartea sa titulata Reform, Celea ce scrie br. Eötvös in acea carte in contra organisatiunii municipale ungurenesci si pentru respundietatea ministeriala hi au in parte mare valoarea loru pana in diu’a de astadi Br. Eötvös numeste constituriunea comitatelor o forte nemerita , dis ordine sistemizata. Intru adeveri ca disordinea ce se încuibase si se prefăcuse in regula, nu mai era de suferitu. Dieta ungurena din 1848 s’a incercatu a scoate ceva din acelu amesteca de abusuri si blastematii si a improvisatu articulii XVI si XVII, inse numai pentru de astadi pe mane. Se pare ca nici chiaru lui „K. Közi." nu placa acei articuli, pentruca precum vediuramu, elu propune altnceva. Dela reforma radicala ce se va introduce in comitate (municipii, tienuturi) va depinde chiaru vietia nationala a poporalorn tocma pe atata, pre cată va depinde si dela o lege electorala, sau dera loi mai multu. 24 Oct. G. B a r i t i n. întrebări (preaplecate) catra doinii alegatori romani transilvani pentru diet’a dela Pest’a. Diet’a unguresca se redeschide in 19 Novembre a. c. Dupa toate cate au trecutu preste capetele nóastre dela la Ian. 1866 incoace si facla cu evenimentele de acum, ne luamu voia a întreba pe doinii alegatori: 1. Candn au alesă ei pentru diet’a dela Pest’a, avut’au înaintea ochilor. Diplom’a leopoldina din 1692, Sancţiunea pragmatica din 1722—44, Diplom’a imperat. din 20 Oct. 1860, articulii sanctionati de monarchulu in an. 1863/4 si protestulu minorității seu mai dreptu si după lege, votum partis dissentientis din diet’a dela Clusin? 2. Déca le-au avutu înaintea ochiloru, cugetat-au ca potu sari preste ele ? 3. Cerut’au donii alegatori profesiune de credintia politica dela dnii deputați aleși ? 4. Déca o-au cerutu si li s’a impartasitu, ne rugamu prea frumosu, ca se binevoiesca a o face cunoscuta prin oricare din cele patru foi politice romanesci , deca profesiunea e scrisa romanesce , era decumva originalulu este in alta limba, se publice in cate o gazeta de aceeasi limba, din care apoi se va traduce in romaneste. 5. Decumva ddnii alegatori n’au ceruta nici o profesiune de credintia dela ddnii deputati alesi, apoi pentru acesti casa ne rugamn in tota umilinti’a, ca acei ddni alegatori transilvani se nu’si pregete a ne spane si noua cestornlalti, cu ce scopu si cu ce instructiuni au tramisu pe acei deputați la Pestea, pentruca asié se invetiamu si noi dela doloru ceva mai malta decatu amu sciutu. 6. Sunt ddnii alegatori determinați a’si tramite ai acum deputații, séu a’i rechiama? Dnii alegatori, séu iucai dnii conducători ai dloru ne-aru îndatora spre cea mai sincera multiamita, déca ne-aru onora on vreunu re- 8prn8n pana catra 19 Nov. a. c. Nu amu fi cutezată niciodată a pune susu laudatiloru din alegatori acestea întrebări, déca n’amu avé inca din Iuliu scrrea p o s it i v a dela Pest’a, cumva majoritatea dietei ungurene sustiene de lucru nesupusa la nici o indoiala, carnea in aceea este representata pe deplinu atatu Transilvania preste totu, patu si toate nationalitatile ei, adica si romanii, prin urmare si fiecare din noi. — UNGARTA. Pe 8t ’a 3. Nov. Cuprinsa de una resimtiti ca totala deosebita ve incunoscintiesu, ca reacriptulu regesen pentru conchiamarea dietei Ungariei e datata din 30 Oct., cum scrise c. Mailath presiedintelui casei deputatiloru Carolu de Szentiványi. Prin acelasi se conchiama diet’a Ungariei pre 19 Nov. Presedintele a si tramisu cu data 2 Nov. pre la fostii deputati scrisorile ponhiamatorie la dieta , ala caroru cuprinsu este urmatorinm : „Onorate Domnule deputata! „Esc. S’a cancelariulu aulica Georgiu de Mailath prin scrisore oficiala din 1 Nov. a. c. Nr. 15.895 m’a incunoscintiatu, cumca, dupace conspectele cele mai de aproape si publice arata ca epidemi’a pe in capitala si in unele alte parti ale tierei de pradă cu forta, acuma a spadiatu forte din putere si se pote astepta cu securitate, cumca in scurta timpu va inceta cu totulu. Mai. S’a p. r. apostolica, cu preanalt’a resolutiune din 30 Qct. a. c. a binevoita a conchiamu pre 19 Nov. a. c. diet’a imperiala , ce era prorogata cu induratulu rescriptu din 24 Iuniu a. c. Nr. 10.005. Despre cuprinsulu acestui gratiosu rescriptu regescu, m’a incunoscintiatu Esc. S’a curogarea, ca se impartasiesou pomenit’a pre înalta resolutiune membrilorn casei deputatiloru, si se punu la cale cele de lipsa, pentruca diet’a imperiala conforma cu parentesca intentiune decbiarata Mai. Sale, se’si poata reincepe in diu’a defipta activitatea cea departe batatoria. In urmarea acestei provocări oficiose te provoca Die deputata, ca se te infacisiedi pre 19. c. in liber’a cetate regia Pest’a, cu scaunu legniu alu dietei imperiale, pentru continuarea consultariloru dietei.“ Aceste litere conchiamatorie se tramisera deadreptulu la respectivii deputați, or’ ptntru ceia a cărora domiciliu nu se scia, s’au trauma la loculu capitala ale cercului de alegere. Tóate provinciele monarehiei se bucura de dreptulu autonomiei sale cu provincia sorori si coordinate in dreptulu de statu, numai bel’a noastra Transilvani’a, cea mai fidela din tóate provinciele austriace, iernase teraita si er’ inhabta la Pest’a! Suntemu cu anim’a inghietiata, ca oamenii cei slabi de angeri vom veni ér’ spre a legalisa osinda maltratatei Transilvania, macar de s’ar deschide ochii alegatoriloru , ca se desaprobe in publica, cumca ei nu representesa neci opiniunea, neci convicțiunile tramitietoriloru de națiunea s’a. — „Debatte“ din Vien’a, diuroalulu inspirata si credintiosu satelitu seu deca vreți, si antemergatoriu alu politicei conservalistilorn, serbesa intrarea Diai br. de Beust in cabinetula austriacu cu urmatori’a comunicare oficiosa: „După toate, cate vediui si auditii, cutediu a afirmă, ca cei trei barbali de statu Belcredi, Beust si Mailath se afla in cea mai deplina cointielegere in privinti’a politicei, care va avea urmă regimulu austriacu la afara că si inlaintru. Nu pote fi neci unu politicu cu spiritu deajunsu, care se nu recunosca, ca învoirea ca Ungaria e unu premergatoriu la orce acţiune, cu deosebire inse la verce acţiune cu resultatu pe terenulu politicei esterne, si asia ar fi cu totulu de prisosu a mai accentua si in speciala, cumca încordările de invoiéla ale cabinetului nostru facia ca Ungari’a prin intrarea bar, de Beust in ministeriu au castigatu numai unu inaintatoriu.“ Acésta ne pote servi de indreptariu in judecat’a despre starea cea confusa a politicei presentului, cu atatu mai vertosu, cu catuca lor. Beust este o capacitate, care cu simpathiele sale in Germani’a si Fraud’a e singuru in starea consolidă amiciti’a in afara, inse vediendul program a vomu poté dice mai multu. „Czas“ publica din Vien’a o părere, ca Beust in politic’a interióra profitésa celu mai aprigu dualismu ad. uniune personala cu Ungari’a. — CROATTA. Dupa cum se pronuncia diurnalele, apoi diet’a Croației va avea in scurtuiu timpu alu sesiunii înfocata lupta cu maghiarouii, cari misca toate petrile in toate partile — pentru proseliti la dualismu. — Entusiasmulu patriotica si natiunalu alu croatiloru e dein tiu de toata stim’a si admiratiunea. Ei o mana de omeni abia la vr’o 900 mii in totu regatulu reese cu fundarea unei universități, pentru care nu mai incetesa a face co- r e c te cu toate ocasiunile. Asia se subscrisera in Esseg de curandu alte sume, si anumita Spisis dede 500 fl., Berlic, Rukavina, Kolarie cate 100 fl. alti mai multi cate 50 fl. Medicum medico additum, magnum qued efficit. Pe românia: Multe picaturi faca balta mare. Ei vedu, ca fara universitate nu potu spera viatia si potere, ca numai sciintica e poterea aceea, care se lupta si mesura cu poterea ce o fortiasa dreptulu istorica. — AU STATA INFER. Vien’a 3 Nov. Ministrulu din Saosoni’a Beust întărită de Mai. S’a cu ministru de esterne si alu casei imperatesci austriace, după ce depuse juramentulu, apoi in 2 Nov. primi personalulu oficialiloru ministeriali, ce i făcură oficióas’a presentare cu br. Meysenburg in frunte. Renat salută corpulu amploiatiloru dicundule intre altele, ca politio’a ce o va unna va fi o politica paciuita si ii manitésa, ca se se fereasca de pesimismu. Ve n ’a 27 Oct. O brosiura intitulata „Austri’a dupa batali’a dela Sadova“, care are de autore pe D. de Carneri , esita la Tendier in Vien’a pune la mirare pre multi, cari cunoscu scrierile de mai nainte ale autonului in „Telegrafulu“ dela Gratz Carneri era pana mai eri unu aspru operatoriu al reconstituirii Austriei pre basea constitution» din Februariu si prin conchiamarea sen. imp. si acum in brosiur’a acést’a deodata se făcu apostata mai vertosu dupa batdi’a dela Sadova si acum pledeaa