Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-12-04 / nr. 95

Mp. 95. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe 3 fl. v. a. Tieri eaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 16 14 Deembre 1866. Ann I ir \IE1. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de vacare pu­blicare. MONARCHIE AUSTRIACA. Transilvani’a. In locu de articulu conducătorii. Am intielesu ca dela unu timpu incoace Re­­dactiunii i s’a imputata foarte greu publicarea mai multoru articuli numiți de l’ondu sau con­ducători. Tocma bine, pentruca intr’aceea mai multe diete de a le monarchiei detera publicu­lui de tota clas’a si de toate nationalitatile ma­teria foarte bogata suplinitoare pe cateva luni de loculu articuliloru conducători, in catu bieții pu­blicisti le sunt datori cu mare multiamita, pen­­truca porm in capu de erna le va mai remane si loru ceva timpu liberu pentru domino, sohach, taroo, teatru, baiu, ba inca si pentru castigarea panei de toate dilele, era deea totusi voru mai avea oare de prisosu se voru arunca pe foile­­toane, voru scrie in acelea cate verdi si uscate, pen­­truca se faca pe oameni a uita pe blastamat’a de politica, care se ocupa cu trebile patriei, cu drepturile cetatieniloru si cu calamitatile loru, cu tabelele de contributiune, cu nou’a lege de inrolamentu, cu finantiale lui Plener si Larisch, cu statistic’a temnitielorn, cu drumuri nefacute seu parasite, cu minunat’a stare a scoleloru, cu cestiunile urbariale, — cu aliantie europena, cu trebsierele Rusiei din Galiti’a si Romani’a, cum si cu alte muite secaturi totu de felulu celoru enumerate, pe care nu trebue se le mai legamu inca si de nasulu romaniloru, pentruca prea in­­tieleptiesce au disu trecandu generalii rusesci Duhamel si Gortschakoff, cumca vlachiloru nu le trebuesce alta politica, decatu aceea pe care o face si pe sam’a loru cabinetulu ruseacu, era generalulu rusescu Hasford in tara causa înde­stulata a ridicatu in 1849 de­asupra Brasiovu­­lui pe culmea muntelui Temp­a o statua de petra cu inscriptiunea latina: Rosia et Au­stria unita. Deci vlachii se taca, se asculte orbesce si se nu se amestece in politica, pentruca au altii grij’a loru. — Este inse o alta impregiurare fatala, care in timpurile noastre face ca se nu mai poţi opri pe romani dela ocuparea cu trebile publice. In urmarea Unei erori politice a barbatiloru vechi de stătu o mulţime mare de romani au invetiatu cateva limbi europene, in care apoi citescu ori­ce vreu ei; preste acesta totu din vin­a regi­­meloru au si romanii preste danadieci foi pu­blice de toata od­orea, din care’si iau si ei unu feri de educatiune politica si citescu tóate nimi­­curile cu draculetii, in catu deca’i si opresoi dala un’a doua, ei se intindu la alte noua diece, mai si calatorescu, audu, asculta, intreba multe de tóate, vinu apoi apasa si spunu la ceilalti. Asie de ecs. romanii transilvani au datu in di­lele trecute si preste desbaterile dietale din Mo­­ravita, era intre acelea preste onventarea dlui Szábel, la care multi au statu ca înmărmuriți. Sciți ca dn. caval. Baltasaru Szábel nascutu si crescutu in C­l­u­s­­­u, stramutatu si casatoritu la Olmü­tz, omu si invetiatu si bogatu, fostu membru alu senatului imperiala, deputatu in diet’a Moraviei, mai are si pana in d­u’a de a­­stadi cresicare connecsiuni pe la Clusiu. Destula atata, ca de aude pana unde acelu dn. B. Szá­bel in siedinti’a dietala morava dela 4 Dec. o. c. dupaee premise, ca politic’a sistării consti­­tutianii din 1861 insemna ruperea constitutiunii, apoi mai adause: „Transilvania, vechea forta­­retia a imperiului catra resaritu fu data prin proditiune (verrätherisch ausgeliefert) , Croatia fu sacrificata la intrigele partitei maghiare ce sa afla in minoritate; poporale fusera date in potestarea maghiarilor 10 etc. Oare de unde scie dn. Szábel, ca Transil­vania ar fi vendota ? De unde atat’a cnragiu de a spune tóté acestea pe faoia? Brasiowi 14 Dec. Mercuri in 12 după prandiu sosi aici N­. S’a D. comite ale natiunii sasesci Conrad Schmidt fiindu intempi­­natu de o deputatiune din svinla magistratului si din comunitatea centumvirala la orasielulu Codlea si salutatu de acesta deputatiune sitotu­­deodata si de comunitatea locala de acolo intr­e sonetele clopoteloru si intonarea imnului, or’ sosindu aici precedatu de unu banderin de că­lăreţi in costuma naţionala, din Codlea si din Ghimbavu, la intrad’a in Brasiovu, la biseric’a de la Bartolomeu, la primim cu musica si intem­­pinare din partea paroohului locala si sosindn în­cetate la salatata de inel, magistrata, de comu­nitate, de antenorii comuneloru districtuale si de alte corporation!, precum si de corporationile besericesci ale comunitatilorn parochiane romano­­catolice si greco-orientale, cari fara primite cu cunoscut­a amicabilitate, respondiendu d. e. de­­putatiunii romane in limb’a romana a precuven­­tatoriului d. protopopu Iosifa B­a r­a c­u. Magi­­stratulu si comunitatea, ’lu onorara in ospelulu Nr. 1 cu unu banchetu serbatorescu. Eri tata din’a s’a facutu restaurarea mem­­briloru comunitatii in modala urmatoriu: Dupace ad. se deschiseră pertractările acestea prin o coventare conducatoria, ca dupa statatele națiunii sasesci are se se faca restau­rarea, dela care statute nu se poate face nepi­oata de pneina abatere, apoi s’a improspetat­ si modalitatea alegerii. Se ’ntielege esplica­tivu, cumca ad. din preotime si profesorime nu se poate candida nimene, nu scimu după care § din statute. — Apoi se propuseră din partea magistratului totu cate 3 insi in canditatiune pentru alegerea unuia, candu cate 2 sasi si 1 romanu, candu cata 2 romani si 1 sasu, candu cate 3 sasi si erasi dealtadata cate 3 romani, din cari se alegea cate 1. Trebue se recunó­scemu­nan mare simtin natiunolu, ce insufle­­tiesce pre frații nostri sasi, pentruca ei candu eră candidatiunea mestecată au reesitu cu ale­gerea connatiunaliloru loru , or’ candu veniu cate 3 romani intr’o candidatura, atunci se ale­gea romana. — Pana acum s’au alean puerii si restaurarea va dura inca póate mai îndelungata, pana candu se voru alege vre o 49 membrii computandu aici si vreo 20 suplinitori, cu cari comunitatea va avea 120 membrii pre viitoriu. Intre cei aleși se afla si renumitulu nostru bar­­batu d. Georgia B a r i t­i­u si d. negutiatoru Ioanu Georgia Ioanu. Nepotismulu sau rude­­niele deaprópe s’au incungiuratu. Una amu mai dori, ca se vina la alegere mai multe can­­didaturi cu cate 3 romani, ceea ce cere eoui­­tea si impartialitatea si a Ilustritatei Sale Dom­nului comite. — — 15 Dec. Eri se fini restaurarea, din romani ge mai alesa inca unuia D. Stefana Rusa secretariu, si mai multi nu prea! — Din ti&uutula Si Iii in Bui 1 Dec. Stamn se nu ne eredetan ochiloru, Die Re dactora­­ de atate intrigari, cate ee dau pe fa­cla in dilele aceste, totu n’am crediutu papaci pe atati dintre oamenii nostri, cari pana mai ori erau intre conducătorii natiunei. Co blamagiu!­oc mai apa pe moar’a antagonistiloru nostri ne­adormiţi ! Depesi’a din Brasiovu publicata in Nr. 87 alu „Telegrafului Romanu“ in caus’a pleuipu­­tintiei date onora deputati si comentarea patimasia din Sibiiu­­ Nov. a acelei depeste, a desgustatu si p’aici, ca in totu locuia, pe toata suflarea de romanu. Intr’adeveru unu ce mai nesocotitu si nepalitu n’au putută aduce nici candu „Tel R.“ — „Herrn. Zeitung“ a reprodusu si ea cu toata plăcerea acea depesia si acea corespondintia, cum si perlele de mai incoace dintre „Telegrafu“ si „Gazet’a“, si credeti ca nu fara scopu. — De patu, străinii au aflata ei mai de multa ca noi despre dragostile ce esista intre conducătorii na­tiunei noastre. Dar’ „Herrn. Zfg.“ ar face bine, candu ar reproduce credintiosu si corespondin­­ti’a Dlai S. Trifu din „Telegrafu“ Nr. 90 a. c. despre tiranesc’o ucidere a romanului: O. M. din Cornatielu prin sasii din Rosi’a. Candu amu cititu mentionat’a depesia cu comentariulu ei in „Tel. Rom.“ , mi­ venira i­­nninte cuvintele , pe care, de mi-aduou bine a­­minte, înainte cu vr’o 12—13 ani le adresase „Steu’a Dunărei“ (diurnalu din Moldov’a redi­­geatu p’atouci de D. M. Cogalniceanu) cat a „Telegr. Rom.“ dicandu-i: „Pariate Telegrafe, pune mai putina femeia in cadelnitia, ca ne or­­besci ou fumului“ Suntemu siliți a repeți si adi acea rugare. Celu pucinu „Tel Rom.“ putea se lipseasca pe romani de marea bucuria ce cu­geta a fi facutu prin bravur’a publicării telegra­­mului si a corespondintiei din 1 Nov. — A­stadi, candu avemu cea mai mare trebuintia de intielegere, n’ar trebui cautata cert’a cu lumi­narea. Apoi ne miram­u multa si de Domnii Brasioveni, nu statu pentru fapt’a comisa, catu pentru motivarea ei. Corespondinti’a „Telegra­fului* dice, ca retragerea pleniputin­­tiei a urmata dupace Brasio­venii au intielesu, ca aceea n’ar fi dupa voi’a cutaruia dela Sibiiu. Cine poate crede, ca Bra­­siovenii se lupre dupa convingerea altui’a, si nu după a loru? „Telegrafalu“ se nu créda a le face prin acést’a mare onóare. Noi amn in­­vetiatu a cunósce altfeliu pe Brasioveni ; ii soimn óameni descepti, cu judecata, neaternati, cari in totudeun’a lucra după convingerea loru si nici candu după a altui’a. Anula 1865 nu e asia departe indereptu, ca se fimn uitata, cum Brasiovenii au tramisu o deputatiune la Sibiiu, spre a ruga pe Escelenti’a S’a mitropolitulu, ca sa aiba bunătate a convoca congresulu natiu­­nalu, cu tóte ca ast’a nu prea era p’atunci unu ce plăcuta pe la Sibiiu. Deputatiunea brasio­­vana se purta in toate cercurile prin Sibiiu, dupa cum i impunea misiunea ei. Intr’o seara la ote­­lulu „Bucuresci“ acei Domni intrara intr’o dis­puta frumoasa cu D. Redactore de adi alu „Tel. Rom “ despre trebi politice si si aperara păre­rile cu multa intrelegintia si logica , incatu in urma D. Redactoru, invinsu, le dise : „Me er­­iati Domniloru, ca eu n­u-su omulu politicei!“ (?) Brasioveniloru le urmara atunci Reainarii si alte comune, petitionandu asemene pentru convoca­rea congresului, inse fara resultatu. Deci suntemu tari in convingerea, ca bravii noștri Brasioveni, după intrelegiutiva, averea si pusetiunea loru neaternata voru fi, cum au fosta si in trecuta, premergători ca întreprinderi na­­tionale si nu voru fi ascultători orbesce de cei cari vrea a faca si politic’a confesionala. „Telegrafalu“ tiene, ca archiereii au fostu „înnegriţi“ prin cutare dinariu din causa, ca „acesti’a s’ar fi retrasa dela conducerea canaei natiunali.“ Ve ’nsielati Cloru, lucrulu e tocma din contra: naţiunea, multiamita ceriu­lui, adi n’ar mai plânge pentru asemene re­tragere. E curiosa, cum „Telegraful­“ in Nr. 87 a. c. spune „Gazetei“ , ca nu ea face naţiunea si apoi dice : „Naţiunea noastra romana se tiene strinsa de cond­usele congreselor c­ei naţionali; ea a primita ca cea mai mare multi a­­m­­­r­e acţiunea deputatilor­ si regalistilora ro­mani dela diet’a din Clusin.“ Crede oare „Tele­graful­“, ca ein face mai multa natiunea decatu „Gazet’a“ ? Cine l’au împuternicita a da ase­mene dechiaratiune in numele ei ? Candu si unde Eca in ce modu erticulii de fonda , sau după unii, articulii svatosi, au ajunsu a fi deo­camdată de prisosu ; romanii adica citescu acum la desbaterile dieteloru. — Gf. B.

Next