Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-12-07 / nr. 96

nr. vv. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe 1/­ 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. V. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 1997 Dceuibre 1866. Am­in XXIX. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pu­blicare. MONARCHIA. AUSTRIACA Transilvani’a. Ord­o’națiunea im­perateasca din 30 N­o­v. 1866 privitoria la activitatea prelun­gita a legii din 24 Martin 1865 (Nr. 23 a f. 1. imp.) despre scaderea darilorn, ce sustan in Ar­­dein sub nume de dare pe capu Pe temeinlu patentei Mele din 20 Sept. 1865 (f. I. imp. Nr. 89) dupa ascultarea consi­liului Meu ministeriale aflu a ordonă precum urmesa : Art. I. Scaderea darii sustatare in Tran­silvania« sub nume de contributiune personala poruncită prin legea din 24 Martin 1865 (f. 1. imp. Nr. 23) pentru anulu 1865 si 66 ce sus­­tiene inca pana la alta punere la cale. Art. II. Cu esecutarea se insarcinésa min. Meu de finantia. Schöubronn 30 Nov. 1866. FRANCISCO IOSIFU m. p. Belcredi m. p. La­risch m. p La ordonarea pré’nalta: Bernhard oav. de Meyer m. p. De langa Soiliesiulll intrunitn 10 Dec. 1866. — , ;t| • ; i >1 Ministri de financia de Plentr si contele Larisch, cu privire la contributiunea personala seu tacs’a capului din Transilvani’a. Dele anulu 1848 incoce mai in tate actele cele insemnate de statu aflar­u primirea si de­clararea principiului egalitarei de drepturi, atatu cu privire la castigarea drepturiloru civile si politice, catu si la portarea greutatilorn comune ale statului in ganere, si ale tieriloru deosebi, — incatu deca mai ecsista vr’o diversitate intre locuitorii uneia, sau alteia tieri din monarchia, trebue se presupuneam, ca preste aceea saide dreptatei inca n’a reiaritu, — si încercările mi­­nistriloru — incependu dela Bach cu Krausz, Schmerling, cu Plener , Belcredi — cu Larisch — despre căușele comune se păru pentru po­porule Transilvaniei — cu dorere in mare parte — a nu ave altu scopu, decatu a caută după capitalu politico in intieresu feudalisticu­­conservativu-retrogradu ? cu pucina esceptiune. Dupa ce vedemu, ca lucrurile si cu deo­sebire starea nóstra politica au luatu o repe­­diune gigantica spre deavoltare, nu potemu a nu face o reprivire fugitiva si preste sistemea contributionale, care ne sta la osia si care, pate totu atata ne va multiami si pre anulu 1867, precum ne-au multiamitu si dela 1848 incoce, si precum ne va multiami si starea politica pre­­ste totu. Aci intielegu darea capului, carea avemu inca se o platimu si pe viitoriu — póte totu intru mesur’a de pana acuma. — Nu’mi e sco­­pulu cu acesta ocasiune a descrie genesea ace­stei contributiuni, nu viati­a ei, care are atatea pagine triste pentru locuitorii cei mai seraci ai Transilvaniei, si chiaru pentru aceia , cari poate in cea mai mare parte au portatu greutățile tierei, ci in urm’a informatiuniloru castigate, pentru orientarea si a altor’a, aflu de lipsa a me restringe la urmatoarele observatiuni: 1. Cum se poate esplică impregiurarea a­­ceea, ca voindu ministrulu de financia Krausz inca pe la an. 1850—1851 a introduce o si­stema egale de contributiune si a sterge, seu atraformă de totu sistem’a contributionala, br. Bedeus a sciutu remustra cu motive asia de ponde­­rase ? incatu pana la an. 1863 nice unu pasiu mai decidetoriu in cerculu regimului nu e’a facutu pentru stergerea acestei contributiuni a­­tatu de ominoase si nedreapta in Transilvani’a?! de­si oficialii subalterni si directiunile financiare de cercuri cu toata ocasiunea au descoperita sta­rea cea abnormale, ce au produsu-o intre con­­tribuenti aceea sistema de dare ? Sau aristocra­­ti’a feudalistica conservativa-retrograda, atata in­­fluiatia mare a avuta la regimu in sfer’a acé­­st’a, incatu si pe timpulu acela i s’au recuno­scuta dreptulu autonoma de a votă in numele majoritatei locuitoriloru tierei — sub mana, după placolu ei , — despre sistem’a si form’a contributiunale ? — Se pate ca istori’a ne va dă desluciri mai curate, are­candu, din actele oficiose dela ministeriulu de finantia si despre acestea. 2. Soimu, ca ministrulu Plener inca in an. 1863/4 in senatulu imperiale a recunoscutu, cumca sistem’a contributiunale de capo in Tran­silvani­a e nedrépta si apasatoria si acelasi mi­nistru a fostu si facutu unu proieptu, după care contributiuea capului eră se se stearga de diumetate, adica din 4 fi. se scada 2 fl., ei sca­­diementulu acela se se suplinesca prin urcarea contributiunei de pamentu , inse neci „acestu mi­nistru nu-si potu realisă scopulu , pentruca — cancelariulu br. Reichenstein cu influinti’a s’a spiri s’lu impedecă si a’lu înduplecă la facerea proieptului, după care s’au platitu contributiunea personale pe au. 1865 — 1866 si după care din 4 fl. au scadiutu numai unule — din secure toporiste. Poate fi in memon’a via a fiacaruia vorbi­rea d. Baritiu din senatulu imperiale din an. 1863 si propunerea d. Gabrielu Manu făcută in an. 1864 in diet’a din Sibiiu, după care eră ca contributiunea capului se se sterga de totu , si se se introducă o sistema egala de contribu­tiune, după cum aceea au pretinsu-o dreptulu si dreptatea, interesulu monarchiei, alu tierei si alu poporului preste totu fara deosebire de natio­­nalitate si confesiune, de are pe darea capului pe seracii tiereni de secui si sasi inca tocma asia i opasa,­ că si pe romani , — si deca nu­miții domni că vorbitori si in senatulu impe­riale din an. 1864/C impreuna cu colegii aei ro­mani nu au reesitu cu dom­niiele loru, le-au re­­masu celu pucinu mangaiarea, ca legea adusa pentru micsiorarea contributiunei personale si au capetatu viati­a legiuita numai pana la 31 Deci an. domnului 1866, — era de acolo înainte an potutu speră, ca noulu regimu traperatescu cu ministrulu seu contele Larisch nu va lasă ocasiunea nefolosita, că in interesulu reformarei, regenerarei si imbunatatirei starei de finantia a monarchiei, se propună si se mediulocesca dela Maiestate, că contributiunea personale si in Transilvani­a din l­a Ianuarin 1867 incependu se se stearga de totu, seu barem se se straforme intru atata, si dopa acea sistema, precum sustă ea si in celealalte parti ale monarchiei si pre­cum ea s’a introdusa la aD. 186L indata si in partile Transilvaniei readnecsate la Ungari’a. Lunga acésta părere ne tienemu indreptatiti de a rem­ané cu atata mai vertosu , de óare­ce din incidentala adusa de ecsministrula Plener in diet’a din Prag’a din 6 a lunei acesteia se poate conchide apriatu, ca ministr­ulu actuala de finantia doresce a suplini scăderile si nepotin­­ttele antecesorelui seu, era in ast’a privintia a­­secoremu pre Escelenti’a S’a ministrulu actuale de finantia, că facia cu monarchia si cu Tran­silvani’», numai asia isi poate câștigă ver-uru merita, déca va mediuloci că contributiunea per­sonale se se sterga si se se introducă sistem­a de contributiune din tierile ereditarie ale mo­­narchiei sau a Ungariei, prin urmare, deca si­stema de contributiune a Transilvaniei , o va privi in fapta de causa adeverata comuna a mo­narchiei, si nu o va lasă de prada pentru sco­puri egoistice feudale ale clasei avute , ale lo­cuitoriloru, cari artificiosu se scutescu dela por­­tarea competenta a mesurei greutatiloru comune spre daun­a comuna materiale a monarchiei, batjocurirea publica a principialoru de egale în­dreptățire si provocarea la neindestulire a clasei poporului pe nedreptulu apasate. Seu dora nici pasulu dela Königgrätz inca nu e destula, că barbatii regimului se aduca straformare redicale in sistem’a contributionale a Transilvaniei după principiale liberale ale in­­dreptatirei egale ? Tier’a prin representantii sei legiuiți nu­­pots interpelă regimulu in asta privintia, pen­truca numai loru nu li e data ocasiune de a se adună in diet’a tierei cea suspiusa ! (1865) pana canda toate popoarele celorulalte tieri se consulta despre afacerile loru. Asta data in ast’a privintia inca nu potemu face altu ceva , decatu se plangemu ? ! Asia e! Vomu plânge urmările nestator­niciei si necredintiei nóstre catra legile din 1863/4 sanctionate de Maiestate ! vomu plânge deoadinti’a alegatoriloru romani , cari cu pene albe in pelarii au luatu parte din beuturile cele necurate, invocindu-se cu Jud’a vendiatoriulu, — si vomu plânge apostasi’a desertoriloru tere­nului nostru. — Spuneţi voi toti acestia, ca pentru ce au sangeratu atatia romani si in bătăliile din urma? pentru ce au lăcrimatu atatia părinţi, veduve si prunci, deca numai romanului transilvaneanu nu i se da ocasiune de a gustă fructele egalei în­dreptățiri , si numai elu e silitu a aduce jertfa îndoita pe altariulu patriei, si numai elu e de­­laturatu dela mes’a cu bucatele, mare parte a­­duse prin tr’ensulu ? — Rîcomendamu toate acestea impregiurari din puncta finantiaria atentiunei Escelentiei Sale mi­nistr­ului actuale de finantia contele Larisch. J. S. Brasiovu 18 Dec. Pentru cei ce se voru interesă publicamu numele tuturoru mem­­briloru alesi in comunitate adaugandu, ca afara de cei 3 romani publicati in Nr. tr. se mai afla inca unuia D. negotiatoriu Demetriu Eremia. Cu totala 4. Numele tuturora sunt: Ludwig de Brenuerberg, Eduard Pleoker, Friedrioh Schnell, Ioane G. Ioana, Franz So­­tsch, Friediich Neugeboren, Dr. Eugen v. Trau­­schenfels, Dr Jobanu Baehmayer, Dr. med. Jocei Fabricius, Heinrich Walbaum , Georgia Baritiu, Josef Mayer, Dr. Mciitz de Brenner­berg , Carl Jacobi , Andreas Genczy , Stefanu Rusu , Carl Schmidt, Carl Teutsch, Maitin Tartler, Carl Jekelius, Friedrioh Eitel, Anastasia Siafrano , Lukas Temesváry, Friedrich Kraft, Martin Lang, Georg Gärtner, Michael Tartler, Carl Fabricius, Friedrich Schullerus, Samuel Kamner, Stefan v. Remenyik, Demetriu Eremia, Michael Daniel, Friedrich Jeckel, Martin Ko­­váts. Michael Schneider, Bartholomäus Kärtsch, Gottlieb Zeidner, Franz Laonhardt, Martin Diiok, Friedrich Hornung, Heinrich Gust, Carl Tho­mas, Johann Henning, Friedrich Giesel, Mi­chael Haupt, Franz Herfurth , Martin Fromm, Eduard v. Gyertyánfíy. In locurile vacante de senatori s’au alesu D. fontulu fiscalu Thom­a Langer si interimatulu senatoru de­ pana acum Fridericu Reich. Prin urmare petitiunea, ce o deterama romanii pen­tru respectarea drepturiloru reclamate dealtmin­­trelea prin recursulu, ce se afla pana astadi dia­­cuudu la curtea regésca, a aflata numai satis­­factiunea de susu. — Concei tulu Dlui virtuosuviolinistu Eduardu Reményi, produsa dumineea sér’a a avutu celu mai multiamitoriu succesu in toata privinti’a, numai chorulu cantaretiloru a facutu ceva abnormitate, or’ productiunile Dlui Reményi au justificatu si intrecutu pre deplina asteptarea publicului de toata plas’a si nationalitatea. Se­curitatea si agilitatea domniei sale sunt dovada­­ de unii artisti de renume nu numai europeni.

Next