Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-12-07 / nr. 96
nr. vv. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe 1/ 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. V. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 1997 Dceuibre 1866. Amin XXIX. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHIA. AUSTRIACA Transilvani’a. Ordo’națiunea imperateasca din 30 Nov. 1866 privitoria la activitatea prelungita a legii din 24 Martin 1865 (Nr. 23 a f. 1. imp.) despre scaderea darilorn, ce sustan in Ardein sub nume de dare pe capu Pe temeinlu patentei Mele din 20 Sept. 1865 (f. I. imp. Nr. 89) dupa ascultarea consiliului Meu ministeriale aflu a ordonă precum urmesa : Art. I. Scaderea darii sustatare in Transilvania« sub nume de contributiune personala poruncită prin legea din 24 Martin 1865 (f. 1. imp. Nr. 23) pentru anulu 1865 si 66 ce sustiene inca pana la alta punere la cale. Art. II. Cu esecutarea se insarcinésa min. Meu de finantia. Schöubronn 30 Nov. 1866. FRANCISCO IOSIFU m. p. Belcredi m. p. Larisch m. p La ordonarea pré’nalta: Bernhard oav. de Meyer m. p. De langa Soiliesiulll intrunitn 10 Dec. 1866. — , ;t| • ; i >1 Ministri de financia de Plentr si contele Larisch, cu privire la contributiunea personala seu tacs’a capului din Transilvani’a. Dele anulu 1848 incoce mai in tate actele cele insemnate de statu aflaru primirea si declararea principiului egalitarei de drepturi, atatu cu privire la castigarea drepturiloru civile si politice, catu si la portarea greutatilorn comune ale statului in ganere, si ale tieriloru deosebi, — incatu deca mai ecsista vr’o diversitate intre locuitorii uneia, sau alteia tieri din monarchia, trebue se presupuneam, ca preste aceea saide dreptatei inca n’a reiaritu, — si încercările ministriloru — incependu dela Bach cu Krausz, Schmerling, cu Plener , Belcredi — cu Larisch — despre căușele comune se păru pentru poporule Transilvaniei — cu dorere in mare parte — a nu ave altu scopu, decatu a caută după capitalu politico in intieresu feudalisticuconservativu-retrogradu ? cu pucina esceptiune. Dupa ce vedemu, ca lucrurile si cu deosebire starea nóstra politica au luatu o repediune gigantica spre deavoltare, nu potemu a nu face o reprivire fugitiva si preste sistemea contributionale, care ne sta la osia si care, pate totu atata ne va multiami si pre anulu 1867, precum ne-au multiamitu si dela 1848 incoce, si precum ne va multiami si starea politica preste totu. Aci intielegu darea capului, carea avemu inca se o platimu si pe viitoriu — póte totu intru mesur’a de pana acuma. — Nu’mi e scopulu cu acesta ocasiune a descrie genesea acestei contributiuni, nu viatia ei, care are atatea pagine triste pentru locuitorii cei mai seraci ai Transilvaniei, si chiaru pentru aceia , cari poate in cea mai mare parte au portatu greutățile tierei, ci in urm’a informatiuniloru castigate, pentru orientarea si a altor’a, aflu de lipsa a me restringe la urmatoarele observatiuni: 1. Cum se poate esplică impregiurarea aceea, ca voindu ministrulu de financia Krausz inca pe la an. 1850—1851 a introduce o sistema egale de contributiune si a sterge, seu atraformă de totu sistem’a contributionala, br. Bedeus a sciutu remustra cu motive asia de ponderase ? incatu pana la an. 1863 nice unu pasiu mai decidetoriu in cerculu regimului nu e’a facutu pentru stergerea acestei contributiuni atatu de ominoase si nedreapta in Transilvani’a?! desi oficialii subalterni si directiunile financiare de cercuri cu toata ocasiunea au descoperita starea cea abnormale, ce au produsu-o intre contribuenti aceea sistema de dare ? Sau aristocrati’a feudalistica conservativa-retrograda, atata influiatia mare a avuta la regimu in sfer’a acést’a, incatu si pe timpulu acela i s’au recunoscuta dreptulu autonoma de a votă in numele majoritatei locuitoriloru tierei — sub mana, după placolu ei , — despre sistem’a si form’a contributiunale ? — Se pate ca istori’a ne va dă desluciri mai curate, arecandu, din actele oficiose dela ministeriulu de finantia si despre acestea. 2. Soimu, ca ministrulu Plener inca in an. 1863/4 in senatulu imperiale a recunoscutu, cumca sistem’a contributiunale de capo in Transilvania e nedrépta si apasatoria si acelasi ministru a fostu si facutu unu proieptu, după care contributiuea capului eră se se stearga de diumetate, adica din 4 fi. se scada 2 fl., ei scadiementulu acela se se suplinesca prin urcarea contributiunei de pamentu , inse neci „acestu ministru nu-si potu realisă scopulu , pentruca — cancelariulu br. Reichenstein cu influinti’a s’a spiri s’lu impedecă si a’lu înduplecă la facerea proieptului, după care s’au platitu contributiunea personale pe au. 1865 — 1866 si după care din 4 fl. au scadiutu numai unule — din secure toporiste. Poate fi in memon’a via a fiacaruia vorbirea d. Baritiu din senatulu imperiale din an. 1863 si propunerea d. Gabrielu Manu făcută in an. 1864 in diet’a din Sibiiu, după care eră ca contributiunea capului se se sterga de totu , si se se introducă o sistema egala de contributiune, după cum aceea au pretinsu-o dreptulu si dreptatea, interesulu monarchiei, alu tierei si alu poporului preste totu fara deosebire de nationalitate si confesiune, de are pe darea capului pe seracii tiereni de secui si sasi inca tocma asia i opasa, că si pe romani , — si deca numiții domni că vorbitori si in senatulu imperiale din an. 1864/C impreuna cu colegii aei romani nu au reesitu cu domniiele loru, le-au remasu celu pucinu mangaiarea, ca legea adusa pentru micsiorarea contributiunei personale si au capetatu viatia legiuita numai pana la 31 Deci an. domnului 1866, — era de acolo înainte an potutu speră, ca noulu regimu traperatescu cu ministrulu seu contele Larisch nu va lasă ocasiunea nefolosita, că in interesulu reformarei, regenerarei si imbunatatirei starei de finantia a monarchiei, se propună si se mediulocesca dela Maiestate, că contributiunea personale si in Transilvania din la Ianuarin 1867 incependu se se stearga de totu, seu barem se se straforme intru atata, si dopa acea sistema, precum sustă ea si in celealalte parti ale monarchiei si precum ea s’a introdusa la aD. 186L indata si in partile Transilvaniei readnecsate la Ungari’a. Lunga acésta părere ne tienemu indreptatiti de a remané cu atata mai vertosu , de óarece din incidentala adusa de ecsministrula Plener in diet’a din Prag’a din 6 a lunei acesteia se poate conchide apriatu, ca ministrulu actuala de finantia doresce a suplini scăderile si nepotinttele antecesorelui seu, era in ast’a privintia asecoremu pre Escelenti’a S’a ministrulu actuale de finantia, că facia cu monarchia si cu Transilvani’», numai asia isi poate câștigă ver-uru merita, déca va mediuloci că contributiunea personale se se sterga si se se introducă sistema de contributiune din tierile ereditarie ale monarchiei sau a Ungariei, prin urmare, deca sistema de contributiune a Transilvaniei , o va privi in fapta de causa adeverata comuna a monarchiei, si nu o va lasă de prada pentru scopuri egoistice feudale ale clasei avute , ale locuitoriloru, cari artificiosu se scutescu dela portarea competenta a mesurei greutatiloru comune spre dauna comuna materiale a monarchiei, batjocurirea publica a principialoru de egale îndreptățire si provocarea la neindestulire a clasei poporului pe nedreptulu apasate. Seu dora nici pasulu dela Königgrätz inca nu e destula, că barbatii regimului se aduca straformare redicale in sistem’a contributionale a Transilvaniei după principiale liberale ale indreptatirei egale ? Tier’a prin representantii sei legiuiți nupots interpelă regimulu in asta privintia, pentruca numai loru nu li e data ocasiune de a se adună in diet’a tierei cea suspiusa ! (1865) pana canda toate popoarele celorulalte tieri se consulta despre afacerile loru. Asta data in ast’a privintia inca nu potemu face altu ceva , decatu se plangemu ? ! Asia e! Vomu plânge urmările nestatorniciei si necredintiei nóstre catra legile din 1863/4 sanctionate de Maiestate ! vomu plânge deoadinti’a alegatoriloru romani , cari cu pene albe in pelarii au luatu parte din beuturile cele necurate, invocindu-se cu Jud’a vendiatoriulu, — si vomu plânge apostasi’a desertoriloru terenului nostru. — Spuneţi voi toti acestia, ca pentru ce au sangeratu atatia romani si in bătăliile din urma? pentru ce au lăcrimatu atatia părinţi, veduve si prunci, deca numai romanului transilvaneanu nu i se da ocasiune de a gustă fructele egalei îndreptățiri , si numai elu e silitu a aduce jertfa îndoita pe altariulu patriei, si numai elu e delaturatu dela mes’a cu bucatele, mare parte aduse prin tr’ensulu ? — Rîcomendamu toate acestea impregiurari din puncta finantiaria atentiunei Escelentiei Sale ministrului actuale de finantia contele Larisch. J. S. Brasiovu 18 Dec. Pentru cei ce se voru interesă publicamu numele tuturoru membriloru alesi in comunitate adaugandu, ca afara de cei 3 romani publicati in Nr. tr. se mai afla inca unuia D. negotiatoriu Demetriu Eremia. Cu totala 4. Numele tuturora sunt: Ludwig de Brenuerberg, Eduard Pleoker, Friedrioh Schnell, Ioane G. Ioana, Franz Sotsch, Friediich Neugeboren, Dr. Eugen v. Trauschenfels, Dr Jobanu Baehmayer, Dr. med. Jocei Fabricius, Heinrich Walbaum , Georgia Baritiu, Josef Mayer, Dr. Mciitz de Brennerberg , Carl Jacobi , Andreas Genczy , Stefanu Rusu , Carl Schmidt, Carl Teutsch, Maitin Tartler, Carl Jekelius, Friedrioh Eitel, Anastasia Siafrano , Lukas Temesváry, Friedrich Kraft, Martin Lang, Georg Gärtner, Michael Tartler, Carl Fabricius, Friedrich Schullerus, Samuel Kamner, Stefan v. Remenyik, Demetriu Eremia, Michael Daniel, Friedrich Jeckel, Martin Kováts. Michael Schneider, Bartholomäus Kärtsch, Gottlieb Zeidner, Franz Laonhardt, Martin Diiok, Friedrich Hornung, Heinrich Gust, Carl Thomas, Johann Henning, Friedrich Giesel, Michael Haupt, Franz Herfurth , Martin Fromm, Eduard v. Gyertyánfíy. In locurile vacante de senatori s’au alesu D. fontulu fiscalu Thoma Langer si interimatulu senatoru de pana acum Fridericu Reich. Prin urmare petitiunea, ce o deterama romanii pentru respectarea drepturiloru reclamate dealtmintrelea prin recursulu, ce se afla pana astadi diacuudu la curtea regésca, a aflata numai satisfactiunea de susu. — Concei tulu Dlui virtuosuviolinistu Eduardu Reményi, produsa dumineea sér’a a avutu celu mai multiamitoriu succesu in toata privinti’a, numai chorulu cantaretiloru a facutu ceva abnormitate, or’ productiunile Dlui Reményi au justificatu si intrecutu pre deplina asteptarea publicului de toata plas’a si nationalitatea. Securitatea si agilitatea domniei sale sunt dovada de unii artisti de renume nu numai europeni.