Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-02-26 / nr. 16
Nr. 16. An. XXIX. 1866. Brasiovu lOMart. 26Febr. Gazet’a ose de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Foi’a, candn concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe Yj 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani ’a. Rescriptulu regesen Îndreptati catra dieta Ungariei. Noi Franciscu Iosifu I. etc. Iubitilorn (kedvelt) Nostri credintiosi! 1. Dechiaratiunile de credintioase alipiri cuprinse in prea umilitele adrese ale staturilorU si representantiloru tierei adunati in dieta, din 26 Febr. a. c. le primimu cu toata gratia si intoema, ca si recunoascerea cea multiamitoria a intentiuniloru Nóastre de parente alu tierei, le consideramu ca o dovada imbucuratoria a sincereloru increderi. Spre a responde la acésta încredere, si Noi ve impartasimu resolutiunea Nóastra cu una franchetia fara reserva in privinti’a aceloro dorintie cuprinse in adres’a vóastra , in privinti’a carora importanti’a relatiuniloru de facta cere cu urgintia o esplicatiune mai pe largu a intentiuniloru Nóastre de Domnu alu tierei. 2. Cu multiumire amu primitu Noi in cunoscientia aceea consimțire, care s a aratatu in privinti’a punctului de purcedere alu dictaiei învoiri cuprinsu in sancțiunea pragmatica. Ideea intereseloru si a apararii comune, cum o vedem. Noi pe aceea accentuata in adresa casei de susn, inca mai 200 ani inainte de inchiaiarea sancţiunii pragmatice formă motivul acela de căpetenia alu uniunii duratorie intre regatulu Ungaria si tierile ereditarie ale casei Noastre domnitoane. Si cu toate ca bucurosi recunoscemu, cum ca prin lipsarea mai precisa a acestei comuniuni, cuprinsa in numita lege fundamentala , tierile Nóastre ereditarie au crescutu in potere si potestate, totusi trebue se recunóscemu, ca puirea acesta nedisolubila a popóareloru de suptu imperiulu casei Nóstre domnitoria, sustienendu intregitatea teritoriului Ungariei si autonomi’a nationala, totudeodata s’a facutu celu mai poternicu aparamentu pentru securitatea s’a in afara. Fienduca data efectulu benefacatoriu alu acestei aucesari (Anschluss) a fostu imprumutata, încordările Noastre trebue se fia indereptate intr'acolo, ca benecuventarile aceleia se le asecuramu cu statornicia, si de aceea relatiunile, ce rezulta din comuniunea intereseim n si a apararii se le regulamu după cerintiele tempului in conformitate cu principiale sancțiunii pragmatice. 3. Tierile coroanei Ungariei formasa o parte insemnabila a intregului Nostru imperiu. Puterea spirituala si materiala, fericirea, linistea interna si securitatea imperiului sunt condiţionate prin asemenea momente in numitele tieri, si acestea lucra intreolalta imprumutata. Estensiunea cea estraordinaria si imbunarea mediul acelora de comunicatiune, care lega deolalta interesele cu fire centuple, fara a baga in seama armările cele adinca taiatoane ale ridicării vamei celei intermediare, trebuira se mareasca multa aceasta confaptuire împrumutata. Si aceasta stare desvoltata intr’aceea are cu atatu mai mare lipsa de o regulare aparata, cu catu sunt mai defectuoase in privinti’a acést’a legile Ungariei făcute in urma, care straformara administratiunea interna a acesteia, dar’ in privinti’a unirii necesarie cu celelalte regate si tieri seu neci decatu séu nu s’au ingrijitu de ajunsa. 4. Deorece inse intern’a natura a problemei si cele mai importante interese ale tuturoru poporeloru Nestre poftescu, cu totu ce se tiene deolalta si sta in confaptuire interna împrumutata, se se resolvese deodata si intr’unitu, oblegatiunea Nóstra de regenta si ingrijirea pentru binele cela adeveratu alu poporeloru Nóstre ne opresce a concede , ca la intentionat’a restituire ai realizare a institutiuniloru ungare constitutionale se remana suspense si nedeterminate acelea cause, dela a carora regulare corespondiatoria si împrumutata multiamitaria depinde intocma atatu remanerea laolalta paciuita si fericita a deosebiteloru tieri tienetarie de monarchi’a Noastra, si dezvoltarea bunestirei lori , precum si securitatea, vadi’a si poterea imperiului. 5. Din motivulu acest’a in prim’a linia amu fttrasu Noi atentiunea staturiloru adunate in dieta si a representantiloru tierei la obiectele comune si la pertractarea lorn, si încrederea, care o puseramu in prudinti’a staturiloru si a representantilorn tierei nu le-a instelatu, fiindcă ei recunoscu, „cumca se afla astnfeliu de relatiuni comune si vreau a si indrepta silintiele intr’acolo, ca in privirea lipsarei lor a modului pertractării relatiuniloru, aceștia se mediulocesca determinatiuni ca acelea, care se coresponda scopului fara a periclita autonomi’a constitutionala si legal’a loru nedependintia. “ 6. Noi amu datu chiaru si tieriloru acélom ale imperiului Nostru drepturi constitutionale, care pana acum nu le avea — Sta dar’ departe de Noi pretensiunea, ca Ungari’a se-si sacrifice autonomi’a s’a constitutiunala si nedependinti’a legala; totusi asteptamu si incrediendune prudintiei si chiaru cumpanirei intereselor tierei, potemu au dreptu si asteptu, ca Ungari’a nu va vré, neci de autonomi’a s’a constitutiunala, ale cărei margini le-amu presemnatu in cuventulu Nostru de trona in spiritula sancțiunii pragmatice, nu se va folosi spre isolarea propria, care numai catu debiliteasa, ci o va folosi ca mediulocn spre a castiga valoare intereseloru s’ale celor adeverate si duratorie. — Esercitarea influiutiei indrepatite la obiectele comune formasa despre o parte garanti’a cea mai secura a autonomiei legale a tierei, pe candu de alta parte efeptulu benefacatoriu alu influintiei acesteia se va estinde si in privinti’a feri - cirii, securității si a puterii imperiului. 7. Cu multiumire vomu privi dar’ Noi inceputulu consultariloru respective si nu se indoimu, ca in decursulu patrundiatoreloru consultări ale cestiuniloru acestora se va manifesta de sine si necesitatea unei ecsaminari patrundiatorie si a unei modificări corespondiatorie a legiloru din 1848. 8. Deslegarea ceatiunii causelorn comune nu afla in singur’a defigere a loru desnodarea sa multiamitoria, ci conditionosa necesaraminte si pertractarea acestor’a întrunită si asecurata in contra oricarei pedece, precum si asiediarea unei colucrari unanime atatu a poterei legelative catu si a celei esecutive. — Una astfeliu de pertractare autonoma a ramiloru regimului privitori aici, cum ii determină art. III de lege din 1848 fara recerutulu necsu organicu, eschide posibilitatea unei pertractări cu succesu a causeloru comune. 9. Modificarea acestora legi precum dechiararamu si in curentulu de tronu e dealtumintrelea si din acelu temein necesaria, pentruoa unele determinatiuni ale art. d. 1. II, III si IV din an. 1848 vatema chiaru drepturile Nóstre de Domnitoriu. Forma de regimu asiediata in art. III nu se pote esecuta decatu conditionaluminte prin locotienetoriulu memorata in art. II, care e provediutu cu pienipotintia regesca. Principiulu unitatii monarchiei întemeiate prin sanctiunea pragmatica, problem’a detorintiei Nóastre de Domnitoriu, ce radima pe acel’a, precum si simtiementele personale, care le nutrimn in anim’a Nóastra cea parentesca pentru regatulu Nostru Ungari’a, si care ne motivésa a esercé nemediulocitu dreptulu acesta constitutionalu de Domnitoriu, nu Ne concedu a Ne invoi vreo data la ponerea unui asemenea locntienatoriu, intocma precum nu Ne potemu dechiara a fi invoiti neci cu acea determinations a art d. 1. IV, in poterea careia desfacerea dietei nu s’ar poté unna inainte de a se fipsa bugetulu. — Nu voimu a trage la indieta, ca aceleasi motive, care inaltia in gradu asia mare de pietate alipirea tierei de drepturile sale voru fi si acolo conducatorie, unde e vorba de neviolabilitatea drepturiloru, a auctoritatii coroanei, care sunt petra ineopciatoria a constitutiunii. 10. Mai incolo tienemu de neaparatu atrage atenţiunea representantilorn adunaţi in dieta la aceea dificultăţi cari se opunu neamanatei restituiri a sistemului municipalu si din acelu temeiu, pentruca luanduse in privire nou’a straformare a relatiuniloru sociale, intrata de atuncia, s’a făcuta cu neputintia a esecuta determinatiunile provisorie ale art. d. 1. XVI si XVII din 1848, fara a periclita in gradulu cela mai mare cerintiele administratiunii interne, care determinatiuni se calculasera numai după pretensiunile momentului de atunci. Sistem’a municipala incependu dela regimulu celui d’antaiu rege a prinsa prin o usare neîntrerupta rădăcini adenci in vieti’a natiuni. Legile din an. 1848, modificandu form’a administratiunii tierei , fara a o aduce in consonare cu institutiunea aceasta demna si antica, au nascutu o contradicere principiala, in catu aplanarea ei e de a se astepta numai de basea unei esaminari patrundiatorie si a unei esplicari mature. Asia dara Noi asteptamu, ca staturile adunate in dieta si representantii si vom indirepta atentiunea la acéstea si voru considera de cea mai urgenta a loru problema a Ne asterne resultatilu consultariloru loru respective. 11. Mai încolo e neaparatu de lipsa , cu art. d. 1. XXII din an. 1848 despre guardi’a nationala se se desfiintiese. Acésta determinatiune de lege a adusu cu sene sub scurtulu tempu alu sustarii sale o ingraurare de prisosu a poporului si l’a avocatu pe acesta dela ocupatiunile sale cele paciuite , dara scopulului de a sustiene securitatea publica n’a coresponsu deajunsu, ce e mai multa, ca a provocatu resultate in direptiunea contraria. 12. Afara de acesta e de dorita , ca toate determinatiunile legii din 1848 , care pana acuma nu se puseră prin Noi in activitate se se supereiaminese cu patrundiatate la tempulu seu. Aceste legi, care s’au creatu suptu apasarea de atunci a evenimenteloru sguduitorie de lume, porta in sene caracterulu de precipitantia, precum arata acésta teoretic’a loru esaminare si esperienti’a o intaresce de, in privinti’a legii de alegere, cu a carei aplicare s’a făcuta pana acum esperimente de 2 ori. 13. Din acestea de sene curge , cumca Noi in simtiementulu oblegamintei Nóstre de regenta nu Ne potemu invoi la o faptuala restituire a acestora legi, care se pretinde pe temeiulu continuitatii de dreptu, pana atunci, pana candu ele nu se voru superecsamina cu deamenuntulu, pana candu nu se voru acomoda recerintieloru relatiuniloru faptice si după invetiaturile esperientiei nu se voru perfectiona. Nu multiumire momentana, ci infiintiarea de institutiuni duratare si corespundiatore scopului sunt dorinti’a animei Nóstre celei parintesci. Chiamarea Nóstra de domnitoriu, asia precum si oblegamintele catra tóte popórele Nóstre ne oprescu, ca inainte de intemeiarea ordinei viitóre a deosebitilorurâmi de servitinlu publici se lasamu organismulu sustatoriu derimarei, se impedecamu ratele machinei de statu spre a preschimba o stare provisori’a cu alta provisoria, si cu acésta inceput’a linistire a animiloru a o sgudui in cercuri mai întinse. — Representantii tierii simtiescu asemenea dificultățile transitiunei acesteia si in locu de a si cauta valoarea pretinsiunilorn strictei legalitati, se dechiara in privirea acelora a fi gata la considerarea ecuitabila a impregiurarilor. Dela ei depinde a micsiora dificultățile, cari se opună insaiutii