Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-01-28 / nr. 8
Nr. 8. An. XXIX. 1866. Brasiovu 9 Febr. 28 Ian. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candn concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe i/i 3 D- v-a- Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. TRiNilLVAMIEI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare MONARCH’A AUSTRIACA. Transilvani ’a. Brasiova 6 Februárba 1866. Georgia Baritin, carele doua luni aproape diace greu din bal’a aprinderii plumanilorn, desi acum se afla pe calea insanatosiarii, inse totu in asternuturu doreriloru, ruga pre toti acei Domni ounosenti si binevoitori, cu carii i s’au intrecurmatu ori pe fela de afaceri, ca se fia iertători, mai asteptandu, pana la deplin’a restaurare a sanatatii Iui, pe care o cere dela Dumnedieo. Primirea Mai. S’ale laBuda-Pesta. In 29 ian. a. o. avu erasi Ungari’a rar’a fortuna de a primi in sinulu sen pre Mai. S'a Imperatulu si regele impreuna cu prénalt’a s’a socia regina. Diminéti’a dilei acesteia fu semnalisata prin desiertare de tonuri in semno de bueniia , ca Mai. S’ale au pasitu pre pamentulu Ungariei. O maltime de omeni implastratele, curtea trenului si piatrele asteptandu sosirea inaltilorU ospeti, care eră semnalisata pre la 2. Pre terenuiu dela curtea dramului de feri erau insirate deputatiunile, corporatiunile si tóte bran- Biele spre intimpinarea mariloru ospeti. Cetatile erau pomposu ornate cu flamura nationali si de ale uniunei cari innota in aeru, din cele mai multe ferestre, portale si coperiste. Strat’a Vadului si Dorotea eră unu ambulacra plinu de totu feliuiu de Standarte. In capulu strateloru erau redicate arcuri triumfale de edera si sasschiu, decorate cu flamuri unguresci, austriace, si bavarese, de unde începea firurile reuniuniloru si corporatiuniloru. Piaci’a pentru scoborirea Mai. Sale din caroue era acoperita cu povere verdi si unu baldachinu de purpura ornată cu una corona regesca si pre de laturi cu portretele Mai. S’ele impresurate cu flori sub o mulțime de flamure, representa csriulu pamentescu. Din acesta baldachinu seu ceriu conducea intrarea intr’o camera de toileta side aci intr’o sala de esire decorata ei cu portret de Mai. S’ale cu marcele Austriei, Bavariei si ale tieriloru coroanei unguresci infrumusetiate cu flori naturali si cu colorile naţionali. Aci ascepta aristocraţia înalta, deputatiuni cu deputatulu Deák in frânte. La 3/43 ore se dau semnalele sosirei prin trasulu clopoteloru si bubuitulu din pive si Maiestățile sosiră cu carouulu intimpinate de „éljen-uri“ ce numai voieau a inceta. Mai. S’a imbracatu in uniforma de generalu alu regimentului de husari, er’ Mai. S’a mperateasa cu o haina lunga angareasca de catifea (barsionu) neagra, cu o manta de samura inchisa si cu o peleria, ungurésca cu crésta de pene de vadénu. Rothenbiller consululu Pestei si representantulu cetatii Pesta bineventu aici pre Msiestati aratandu nespusa bucuria si dandu espresiune sintiementeloru de fericire si omagiu pentru acésta cercetare urmata in scurtu timpu acum a treia oara, insinuandu omagiulu si manifestandu adancta veneratiune catra rege si regina, apromitendu, ca vom constata prin fapta, ca sunt demni de atata încredere si de aceasta prea pretioasa aplecare, urandu pre gratiosului rege cu fericitoriului națiunii maghiare si pre inaltei reregine, angerului paditoriu alu nationi maghiare toata fericirea si sanatatea; se faca cerulu, cu legatur’a intre tronu si natiune, care prin gratios’a simpatia a inaltei regine, din care-si insusi limb’a maghiara, s’a facutu si mai intima, se fra duratoria, in catu neci tempuri se nu o poata slabi. Fini cu se traiesca Maiestatile S’ale. Éljen sgomotose! Mai. S’a binevoi a responde. Ca se implinescu general’a dorintia a tierei, venit cu imperates’a in mediuloculu vostru, ca se poata fi si dens’a martora la participarea sincerei alipiri, de oare cu fiacare ocasiune m’am convinsu din partea credintiosului poporu alu cetatii Pesta. Impartasiti intim’a mea salutare si comitentiloru vostri. Totu asia urma salutarea si din partea conaului cetatii Buda. Deaci se deschise conductulu prin unu precursoru cu flamur’a orasiului Pesta, urmandu după elu banderium. După aceea banderiulu din Buda si eouipagi’a de curte cu Mai. S’ale urmate de cei mai mari demnitari: principele Lichtenstein, canp. Mailath. c. Creneville Condenhove si supremulu măiestru de curte, damele si siargele de curte, intre strigate de „eljen“-uri pana la podulu de feru, unde fura salutate Maiestățile de catra consululu cetatii Buda, căruia response Maiestatea. Sincerele dovedi de iubire, cu care M.a intenpinatu poporimea cea credintiosa a cetatii Buda, candu petrecut mai in urma aici, se convingă cu deplinătate despre sincerele simtiemente ce Mi le esprimeti. Primescu dimpreună cu Imperates’a cu toata bucuri’a aceasta salutare, resalutanduve si Noi din adencuru sufletului. De aci intre „éljen“-uri sgomotoase trasera la resiedinti’a din Buda, unde se afla in localitățile castelului toate notabilitățile ambelor cetati. Primatele Ungariei primi pe Mai, la saai’a resiedintiei, care pe ambe partile era ornata cu fetitie imbracate in alba, starpine venete, cari preserara flori înaintea Maiestatiloru. Mai multi de 500 de magnaţi, deputaţi alti demnitari formau sire de ambe partile. Intrandu Maiestățile in sal’a tronului intre „éljen“-uri Moi. S’a imperatés’a fu condusa si remase in sal’a laturale, era Mai. Sa imperatulu reintorcanduse treuu catra adunat’a mulțime de demnitari urmatoarele cuvinte : „Precumu amu apromisu amu adusa aici pe imperateasa, ca se fia martora ademintiei credintiose, care amu aflat’o petutindenea in Ungari’a. — Sera pe la 6 ore incepu iluminatiunea, care mai vertosu pe piaci’a „Francisca Josifu“ si „Elisabeta“ — si la universitate era mai bine arangiata, se aflau si transparente si focuri briliante in mai putine locuri; cu deosebire era iluminatu edificiulu sociatatii navigatiunei pe dunăre, care infaciosia una porta triumfala de focuri cu numele Maiestatiloru si corona Ungarei representate in litere de focu iluminatoriu Piadele si straiele era pana tardiu indesuite de poporu si Maiestatea Sua cu o suita aleasa facu o internare prin straiele iluminate si in piad’a „Elisabeta“ unde se afla decoratiuni cu focu bengalica, precumu si pe site strade fu salutatu cu ovatiuni de catra multimea poporului, care pana candu tiena music’a dela 5 capele de magica militare postate in deosebite piade , se amusa pana pela 10 ore. In 30, se preamblara Maiestățile in pădurea cetatiei si la mas’a imperateasca luara parte numai demnitarii cei mari, or din autoritati civili nu. La 8 ore cercetară Maiestățile teatrulu nationalu, unde se representa opera „Elisabeta.“ Candu aparara Maiestățile in logia publiculu nu mai vrea a inceta cu „éljen“ - uri. Se intonă imnulu imperatescu, după care era urmata „éljen“ - uri, si la cuvintele din piesa „se traieasca regele, se traieasca patria“ se întrecea publicolu cu entusiasmulu. Maiestatea s’a imperatés’a tienea in una mana bochetu de camelii albe, din care strălucea diamanturi, ce con stringea vederea ochiiloru. In logie era foarte bine representata aristocrati’a inalta. Cu atata mai mare suprindere făcu inse aristocrati’a de partit’a resolutionistica, care nu se afla nici decumu representata. „W. Abendpost“ cu unu tonu suveranu comentandu acesta calatoria intre altele dice, ca poporala Unghariei va trebui se considere calatori’a Maiestatiloru sale cu unu actu de gratia personala, ca unu actu de acea gratia, care e tocma o efluintia a simpatiei si unu gagiu alu încrederii, cu care intempina monarchulu pusatiunea Ungariei cea loiala si credintioasa. Aceasta calatoria impune totuodata națiunii de nou oblegatiuni serioase si de urmări importante. In intielesulu celu inaltu si nobilu pote, ca se se considere in Ungaria ca o admonitiune pentru a depura detorinti’a , ce a luat’o nati’a asupra ei, ca va fi drepta facia cu pretensiunile, care le a facutu cuventulu de tronu calca simtiulu de ecuitate si la patrundiatatea ei politica. Prin grati’a cea personala a monarchului natiunea maghiara pana acuma a primitu mai multa, decatu se afla ea in stare a retribui, ea e cu onoarea numelui seu legata a intempina încrederea regelui si din partea s’a cu toata deplin’a încredere si adeverat’a ademinita de supusa. Catra fine încheia : înalt’a resolvire a Mai. Sale imperatului spre a ajuta prin preanalt’a Sa făptuire la complanarea terenului, pe care se va redica edificiulu vietiei nóstre constituţionale si spre a compune neintielegerile, arestatori încrederea împrumutata a poporeloru, e cea mai secara garanția, ca opulu va sucpede. Fia ca adeverat’a virtute de cetatianu se sprijineasca aceasta încordare, si lupt’a aupa scopuri nechiare sa ceada peste totu in imperiu activitatii moderate si la conscienti’a de sene. La Complinire e dependentu si celu mai mare de pe pamentulu acest’a, libertatea si sublimitatea esintiei sale se arata in aceea, ce a voitu. Pe popoarele Austriei diace responsabilitatea. Din Muntii Apuseni. (Continuare din Nr.. 7.) Abea esiramu dintr’ o crisa si ceealalta ne este la usia, firear, caus’a catu de mica, dara daca este comuna, la resolvarea ei toti trebue se conlucre pe catu ii taia mintea , si ii ajuta puterile spirituale de a contribui catu de pucinu, ne invatia inse esperienti’a, ca solidaritatea in lucrări totudeuna au fostu anteiulu postulata pentru o reesire fericita si indestulitate , cu atatu mai tare trebue se fimu solidari si se procedemu in uniformitate, candu stamu inaintea unui casa despre care numaiunu poltronu aru pute afirma, cumca nu este de supremulu interesu, putemu dice decidetoriu, in causa pentru care nu de cii alalta este angajata onoarea si esistinti’a nostra nationale. O anima si o lucrare uniforma, unu cugeta se ne insufletiésca pe toti si causa o amu dobanditu de diumetate. Necessitatea uniformitatei in lucrarea nostra facia cu pretensiunea ce ni s’a pusa, numai unu inamicu alu nostru si alu causei noastre naționali o poate denega. — Amu auditu mai multe argumente folosinduse pentru reptificarea comportantiei unoru barbati, cari au incuviintiatu passivitatea adusa cu sine de logica intemplariloru mai recente, si ei totusi au lucrata altmentre, nu vremu a le detrage valoarea resolvarei loru la aceea, ce amu vediutu, catediasemu inse a afirma, si istori’a magistr’a lumei ne va fi martora, ca efeptulu era cu multu mai mare si castigulu nationalu pentru care au fostu însufleţiţi era cu multu mai maretiu, deca in naţiunea romana si in procederea ei nu se ivea divergentia catu e unu firu de peru. Voimu a crede, ca si cei ce sau abatutu catu de pucinu pana acumu voru fi venita la convictiunea nóastra. — Nu soimu care si ce felin de autoritate ara fi facla cu care din respecta si devotamentu amuti siliti se parasimu calea cea conducatoria la mantuiniia intr’o causa pe care nimene altulu fara numai noi o