Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-01-15 / nr. 4
rati pana a ne sosi ordiaatiunea imp. din 28 Dec. an. tr. si vom avea vreunu prunca seu le va trai soci’a. Tacsele depuse pana la diu’a publicării vor avea succesu a libera de servitiulu de linia si de oblegatiunea de reserva. Studenții, cei ce vreau a intra pre unu auu de voia buna au se intre numai la infanteria, venatori ai cavaleria. Esaminatoru va fi comandantulu corpului de armata, in care intra. Acesta va judecă despre calificarea celui intratu, deca pote fi respectata la denumirile de oficiariu de reserva. Candu se inspiintiosa in scriau seu verbala, trebue se dovedeasca a) etatea prin testimoniu de boteza, b) consimtiementulu tatălui seu ala tutorului, c) testimoniale despre studiale percurse, d) daca intrarea nu se cere indata după absolvarea studiului, se cere si unu testimoniu de moralitate dela derogatorii. — In Vienna se voru adună, după cum se crede, toti gubernatorii din provincii spre a asista la unu consiliu ministeriala in caus’a stării presente a lucmriloru. — Ajutaria pentru artiști Din cele 25.000 îl. v. a. cari se preliminaseră in bugetulo pe an. 1867 se voru dă cu escriere de concursu ajutoria la artiștii meritați din Ungari’a si escrierea de concursă in caus’a acést’a a venita dela cancelaria la locotanentia Ung. Petitiunile aspirantiloru ne putu dă pana la 10 Martin a. o. la locotenentia. Prag’a 10. Ianuariu 1867. Multe de tóate. Ve-ti sei si dvóstra , că pre la s. serbatori ale nascerei Domnului — după datin’o germaniloru si a altora popoare — filii celi buni capata dela parenti oii dela alti bine volitori ai sei o donatione, asia numitulu .Christkind.“ Toti au asteptata cu miou cu mare se vedia , ce le vom aduce s. serbatori Cugetati dar’ ca nu s’a representatu Christkindulu sperata? ba a venita dien inca de repetite ori. Celu de antanin au fostu includerea diete’ bohemiloru , in care partid’a cechesca au fostu in majoritate — după dreptu — spre dorerea germaniloru centralisti. Dop’acea au venita alu doile Christkind, legea noua de intregirea armatei, dupa care nemenea nu e eliberata dela militia ; si in urma au devenita inalta patenta din ianuariu că „Neujahrsgeschenk“ (suveniru de anulu nou), care convoca estra ordinari ulu senatu imperiale (ausserordentlicher Reichsrath) pentru provinciele cislaiane. Croații fiendu că-su mai departisioru de capitala nu au potutu căpătă „Christkind.“ ei au debuitu se se indestulesca cu „Neujahrsgescheik,“ care e ininchiderea seau amânarea dietei croatice ad halendas graecas. D-vostra iuse sunteti noi ocosi (?) ca ati capatatu mai de multa proiectuli unirei cu Ungari’a, care aduce cu sepe nemicirea totale a natiunei romane in pierderea autonomiei Transilvaniei, cu asta ocasiune dar’ numai legea nouei reorganisari de armata vi s’a potutu imimpartasi, tieudu ca totu ceulu, ce vi sar’ fi mai potutu dă au premersu mai de multa!! — închiderea dietei bohemesci a făcuta sange rece in cechi, precum si covocarea la senaturu imperiale, botezata estraordinariu, acest’a se pare a fi asemenea cu pip’a ungurénuloi, care banatiaualu au botezat’o lulea ! Se vedemu ce prospecte su cu Reichsratulu? Cehii lu opumneza din resporteri că noii, cari se opunu centralisarei si dualismului, si nene se crede, ca aleșii cechiloru si voru ocupă scaunele in senatu , cam de aeta parere su si celialalti slavi, de nu cumva voru formă eli majoritatea , si atunci inca numai ad hoc se voru duce (?). Se plangu tare in contr’a contelui Belcredi, acusandulu, ca e dualista mare, ce nu au sperata dela unu conatiunalu alu ioru. „Sloveno“ organdu natiunalu alu slaviloru din Carinthi’a, după ce ne plânge in contr’a nedreptatiloru si a dualismului croita, dice: „poterea vitale aceloru 17 milione slavi nu se poate nemici; intre slavii austrieci nu se dau margini despartitorie, numesca-se acestea si Lait’a! Barbatiloru nostiii Nazlag, Toman etc. nu le este liertatu a siedé in Reichsratu in care nu se afla si Strosmaier, Stratimirovic, Rieger etc. Toate națiunile slavice din Austri’a, dibue se calatoresca pre un’a si aceeaşi cale, că se-si asecurese nationalitatea si libertatea!“ — Da ce e mai curiosu ? Seimn ca diet’a Austriei inferioare si D. Kaiserfeld in diet’a din Gratz si alții totu Reichsrath au strigatu , si acumu ? ei germanii vienensi se temu de Reichsrath „N. tr. Preise“ si altele toti tremura de rica, ca in senatu voru fi slavii in majoritate si asia „Germanii poporala celu mai culta si mai potenta alu imperiului,“ va fi in minoritate! Pre cine au indestulitu dar’ patenta din lanuariu? — Nu se poate gaci, ne va arată veuitoriulu. — Diurnalele englesesci mi-sau apucata seriosu critisă politic’a ungurasilora, are Diara cetescu complimentele caii le facu lorn englesii chiaiu si prin diurnalele oficioase ? — Vedeti dar’ ca nu numai blasianii si „oamenii Gazetei“ dion ca politica ungureaca e falsa si legile loto pericuase toturora natiunilora,ma ai imperiului! — Gramaticele rusesci pre la noi au mare trecere. Multi mi’au pusu întrebarea, ca ungarii invetiu limba rusesca? — — —. Dvastra veti sei pote mai hetie, eu nu sciu ce se le respundu! Vedeti la ce idei vinu omenii considerandu politio’a cea antiaustriaca a’ unguiiloru! — — Despre Romani iaca retaceson pre aici mari laime, dintre cari voi aminti numai urmatoriele: Diorualolu „Bohemia“ publica iu Nrulu 5, uu’a corespondiutia din Sabiiu, in care se scrne : „Ecs. Sale metr. Siaguna i’ar’ fi plăcuta foarte a-si ocupă locuia in cas’a magnatiloru din Pest’a si a vedé pre toti aleșii romani a-si ocupă scaunele in diet’a ungureasca , ce iuse nu s'a intemplatu, fieuduca romanii ardeleni cu Eos. s'a metr. Siuluitu in fronte stau pre langa dreptarele loru legale din 1860—4 si nu voiiescu odata cu papolu uniunea cu Ungaria, si din asta causa nu voru a luă parte in dieta Pestana. „Găzet'a Transilvaniei“ opumnéza barbatesce părerile unionistice a’ lor, de Siaguna, aperandu autonomi’a patriei si derepturele romaniloru, asemenea face „Concordia“ si „Umoristule“ din Pest’a, precum si diurnalele din Bucuresci făcu imputări Ecs. sale metr. Siaguna, care in „Telegrafulu“ seu se incercarase escusă. „Corespondintele nu crede ca Eric. S’a va reesi cu părerile s’ale uniouistice intre romanii antiunionisti. Corespondentele ne mai spune ca Esc. S’a e serba de nascere, ce nece ca soiusemu pana acum, si nu ne vene a crede ?“. — Aceste le publica ,,Bohemia,“ in Nrulu supradisu! Totu acestu diurnalu in 8 I. c. vorbindu despre caus’a orientale, dice ca acést’a au luatu on totulu alta colore de candu pre tronulu României sie de unu membru alu casei domnitorie din Prusia, da pre facia , căe frica de principele Carolu, si svatuesce pre regime că acestea se indestulésca pre romanl, că se nu aiba causa de a fi nemultiumiti, la care casu ar privi preste Carpati cerundu ajutoriulu fratiloru, si atunci ar’ vedé Austri’a pre principele Carolu cu Bismark dinpreuna luptandu se in contr’a Austriei! Oare de unde isvorescu de aceste idei? se duca frica ,,germanii celi potenti“ de o mana de romani! Vedeţi ce spiu mae bină inimicii romanului! — Noi ne ama baoară tórte deca ar’ asculta regimula svatolu „Bohemiei," inse nu de friu’a romaniloru, de care potu dormi liuisciti, ci din punctu de vedere alu legalitatei, a cuvenintiei si a umanitatei de ei romanului numai aoea ce i se cuvene si meritéaza dopa lege, ca mai multu nu cere nemenea. — Ar’ urma se mai aminti cu ceva si despre legea de reorganisare a armatei, care ne oblega pre toti fara esceptiune a fi militari. La acest’a entesu a pune numei una întrebare. Scimu cu totii că d. Deák cu diet’a ungureasca cu recunoasce alta patri’a si națiune de catu „Magyarország ‘ si „magyar nemzet,“ asia dar’ déca se va face uniunea Transilvaniei cu Ungaria si legile din 48 voru intră in activitate, romanii din intregu imperiu , ce patria se apere de ini miou , pentru ce se-si verse sângele, candu eli nu voru mai avé patria, ci numai jogulu sclaviei??! — Ast’a-i totu ce intrebu, respunda unionistii si toti amici dualismului! — Pre candu eram in Transilvania mi’a spusu unu Dnu, ca in politica nu se poate luă in consideratiune mass’a poporului, ci numai multimea inteligintiei si poterea materiale a cutarui poporu, si numai după aceste se poate imparta,si cu beneficii! — Ei, dar’ si greutățile ar’ debui se se imparta după inteligintia si potere materiale ; ce nu se intempla, fienduca legea contributiunei si cea militaria documenteaza contrariulu! — Au dor’ intentiunea regimelui e, că unu poporu, care atatu materialmente catu si spiritualmente e mai debila,, din causa subjugarei trecutului, se fia si in veritoriu mai tare 83upritu, că se se nemicesca cu totulu , in locu de a i se dă privilegii, că se poata inaintă, de prace si s. scriptura asia dice, că pre celu mai debila se lu ajuți! — După parerea diai mieu si a’ toturora celoru de o părere cu dini, meritele nu au nice o valoare pre acestu pamentu ? trista lucru! — In fine se ve mai spunu si ceva mai ridicola. Din intemplare mixem la mana „Leipziger illustricte Kriegs-Zeitung“ din anulu 1854, de pre tempulu bătăliei dela Crimea , in care nin corespundinte din Bucuresti intre altele scrie si urmatoriele : ,,însemnătatea care o au Principatele dunărene pentru Germani’a inca nu s’a luatu in consideratiune destula. De si in anula 1777 Bucovin’a cea de 178 miluri patrate si in 1812 o parte mare a Besarabiei 400 miluri , s’a despărțita; totuși ambele provincie (Romániadenstadt) posie du unu contingența, care e mai catu diumetate monarchia prusesca (pre atunci). Aceste posit du unu pamentu fórte fruptiferu au o clima moderata si fluvii navigabile. Pre langa o economisare buna potu deveni aceste provincii că se fla cele mai avute tierei ale lumei si acomodate pentm colonii germane (!!). La tota intemplarea aceste potu servi de tergn buna productelora nóstre si in casa de lipsa ne potu ajută cu bucate si vite !“ Vedi ce ti e neamtiolu! elu numai de acea se ingrigiesce, unde se se pota inomibă mai bene, ar’ duce si in fromos’a Romani’s colonii germane ! — Tieneti mente ca acést’a o vom cerca oamenii acesti’a, cu atatu mai vertosu, ca cu Americ’a se pare a o fi gaiatu ; dar’ am eu sperare, ca constitutiunea României le va dă preste ghiare, si voru fi siliți a remané pre langa cartofii loru si panea cea de presui, ca dien pane de grano nu ne face pre aici de locu incomoditate! — —.p. 15 Cronicii esterna. Resbelu scu pace din caus’a orientala ? Ast’a e întrebarea dilei atatu prin diurnale catu si in cercurile mari si mici si neminea nu crede in pace, dar’ neci entedia a predice resbeli. — Deci se insirama fapte si dethiarari, din care potemii judecă, care din doue ne sta mai sigura dinainte. Intetirile armarii si reformării in armate, latirea oblegatiunii la servitia outasiesci prin sisteme noue, prin urmari generali, e o caracteristica a timpului, care nu ne lasa la indoiela, ca trebue se amenintia unu viforu in relatiunile europene, pentru a carni intimpinare vren toate statele a contribui cu contingentele puterii sale, pentrucă se nu le amenintie o cotropire, o destrămare neprevediuta. — In orientu se desfasiura acestu procesu cu repediune. Tur? di’a, că cum ar fi intr’o stare desperata de a se mai sustiene, a dechiaratu potoriloro, ca e silita a si rechiama reservele, ad. 150.000 redifi; mai lipsesce numai chiamarea basibosuciloru sau a volontariloru supta arme si ea va fi armata intocma că si suptu resbelulu din Crimea. Acum lasanduse creștinii espusi desperării musulmaniloru inarmati, cum pretende Rusi’a fara Deci uuu amesteca, sângele versata, macelula eventuala ar striga resplatire la ceru. Puterile apusene isi puna toata inflninti’a a domoli furtun’a, ce amenintia, pe cale colectiva a potoriloro, că se provoce pe Turci’a a cere ea o conferintia in cansa multiumirii crestiniloru, si Turci’a ar fi gata a primi statuia Franciei. Asta intrevenitiune, vorbindu intre parentese, a mărita influinti’a Franciei in Constantinopole, incatu solulu franco d. Bourrée, ce sosi acum , avu o primire preastralucita intempinanduse de tramieulu Sultanului tocma la Dardanele si aducanduse cu 8 parete de gala indata la Sulta□ulu la audientia, ceea ce casimnă pe soluri rosescu a cere deobiarare dela Ali-Pasia min. de esterne despre straordinari’a acesta primire, care’și mântui urechi’a cu respunsulu, ca s’a schimbata cei emoaialulu acum pentru primirea soliloru. Harocilul seu vatr’a , din care se nutrescu pornirile insurectionali pentru liberarea de suptu jugulu iataganului celui nedumerita se afla io Greci’a si se nutresce de Rusi’a cu pla - nniri secrete. — Ministeriulu celu nou alu Greciei a si inceputu a suflă in spudia. Presiedintele min. Komuuiurea io poventarea s’a catra camera imbratiosiă caus’a candiotiloru, seu ce vreau a dice urmatoarele cuvinte : „Securitatea publica, precum soiii, nu e io floare. Auctoritatea legiloru in Grecia a devenita palida. Starea finantiala e mai trista decatu poteamu crede. In tesaninlu statului se afla pucine parale, cu atatu mai tare iuse sun-*