Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-09-11 / nr. 70
Mr. 90. Anula XXI. GAZETI TRANSILVANIEI Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 anu 10 fl. pe Vt 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. T. a. pe unu ana sca 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 23 11 Septembre 1868. Se prenumera la postele o. r., si DD. corespondenti. — Pentru serie 0 cr. Taca’a timbrala a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHIC AUSTRIACA. Transilvani'a. Silliiu 13 Sept. 1868 c. n. Parastasu. Astadi se serba in biseric’a parochiale gr. cat. de aici, parastasu pentru repansuli fericitului si nemoritoriului mitropolita Alecs. St. Siulatiu, carele si a redicatu unoruouumenta neperitoriu înaintea posterilatiei reconoscatorie, nu numai cu aceea, ca s’a luptatu cu toata reaolutiunea intre marginile legali pentru aperarea si conservarea drepturilorn nationei sale, ci si prin aceea, ca conoecondo bine starea precaria a poporului seu lipsita in parte însemnata de midilecele necesarie la deevoltarea culturei, atestata spre acesta scopu unu capitala fru- IU080, din care ajutoranduse tenerii lipsiti de midilece spre continuarea stadialorn sale voru nutri o eterna multinmire catra pinlolom fundatoria, asemene si preutesele veduve ajutorande la timpulu seu din fundatiunea bravului archipastoriu S iu n t iu , voru sterge multe lacrimi de suferintie de prefectele orfanilorn patimindi. Deci repetime si cu asta ocasiune, canda serbarsmu dupa implinirea unui anu, amentirea marelui barbatu ala natiunei si bisericei nóstre, cuventele esprese din adanculu animei nóstre , eternati fia memori’a ta bravule barbatu“, or’ sufietulu teu cela nobilu pauleze in locasiorile fericitilorn !! — Depre Valea Bulei in 22 Sept. La memori’a episcopului Ioane Inocentiu Clavin (rom. Miculu) din Sada. Din’a de astadi adica 22 Sept. 1868 , ’mi aduce aminte de o alta di însemnata in istori’a bisericei si natiunei noastre, care era si porta toto acela data de 22 Sept. si numai in o cifra a anului resp., se deosebesce de acesta ana, intielega anulu 1768. Io acesta ana memorabila si-a datu nobilulu seu sufleta in manele creatoriului sen unu mare si in veci neuitata barbatu ala bisericei nóstre: Ioane Inocentio Cana din Sada, ala patrulea episcopa anita, decorata cu titularu de L. Baronu si popsiliariu regia. Viati’a acestuia a fostu unu adeveratu martiriu ; n’avu nici macara aceea mangaiare in momentele din urma, cu osamentele, ce a portatu unu sufletu atatu de nobilu ei de mare in serile loru, se pauséza pre pamentulu patriei sale, in carea a vedintu mai antein lumin’a dilei, dar’ ele pauséza pana astadi, in léganulu descendentiei nóastre : Rom’a, acolo, deneulu desgustato de lume si amarata de viati’a pamentesca,si cautase cela mai depre urma refugiu ai mangaiare. Dar’ pre candu datula dilei de astadi ne da ansa, a ne împlini una tribata de adacere aminte catra ambrele nani mare fiia ala bisericei si natiunei nóstre, credema , ca ar? fi la locuia cea aici a reimprospeta cateva trasări biografice din viati’a si faptele aceluia, cela pucina cele mai însemnate, asia dupa cam ni le-a pastratu magistr’a vietiei, istori’a (vedi acte si fragmente istorice bis. de T. Cipariu pag. 93 — 103, P. Maioru pag. 202 Sincai pag. 282, 289). Locala nascerei sale e saturn Sada Zoodli) din scaunula Sibiiului, in care si pana acum se mai pastreaza generatiunea Clainiana, chiar si parochula anita de acam mai portanda acesta nume. Dapace absolvi stadiale prescrise după sistem’a domnitoria pre atonei, fu primita la porsola teologiei in Tirnavi’a (Sambat’a mare) la Ungari’a; dar’ geniala sea cela escelento si rara atrase de tempniia ateatianea clerulai, carele simtiea lips’a unui archipastoriu zelosu si devotata pentru aperarea drepturiloru bisericei si natiunei sale; deci fiindu Claviu teologu numai in ala treilea ana, la cererea clerului in 1729 fu denumita din partea imperatorelui, de episcopa alu Fagarasiului. Dar’ fiindaca dopa ritulu bisericei orientale, episcopulu trebuea se fia dia tagm’a calugarésca, Clainu s’a dusa la Moncaciu, unde petrecundu pana in 20Iunia 1730, si calogarinduse, a capatatu numirea de Inocentiu. Er’ in 1733 se pensu.-k de preotii si totuodata de episCopu, prin episcopala dela Muncacia, Genadie Bizanti , dupa care asiedianduse la diepes’a sa, începu conducerea si păstorirea turmei sale; dar turm’a fiindu pana atunci păstorită de pastori străini si nemernici, se imprastiase binisiori, din causa, ca poporule romanescu unita punea si atonei forte mare pânda pre constitutionalismulu si date n ee bisericei sale, si doriea ale păstră nevatemate cu orice pretiu ai sacrificia; dar’ Clainu dupace se asediă in scama, se nevoii ca totu zelulu a vindecă ranele de care patimea biserica sa, si cu modula acest’a i succese a’si readună si consolidă tarm’a sa , ca oi oile cunoscundu glasulu pastoriului seu celui adeveratu, 'lu asculta si ’iu urméza pre elu. Pentru meritele castigate in favoarea bisericei sale, inca cu inceputulu păstoriei sale, Maiestatea Sa c. r. apost, imperatorele Carola VI. 'la condecoru cu titularu de Lib. Barone si consiliariu regia. Urmeaza acum faptele nemaritorie ale archipastoriului Clainu, care ei repera memori’a lui scumpa, nu numai la fii sufletesci de religianea sa, ci la intreag’a națiune. Elu ecsoperir dela imp. Carola iatemeiarea munaaterei pentru călugări de linb orientala, carii se aiba detori’a nu numai a fi intru ajatoriu episcopului intru gubernarea bisericesca, ci totaodata se invatie pre popom credinti’a lni Odien ; mai ceru ela si iatemeiarea unui seminarii pentru cresterea pruncilor. Spre ajungerea scopului seu, celai măreţia, la svatulu romanului Petru Dobra, fiscalulu tierei, ceru dela imp. Carola, cudominiale episcopesci, ale Gherlei si Sambatei din tiera Oltului cu venita an. de 3000 fi. se se indure ale schimbă cu castrolu si intregu dominiului Blasiului, a cărui venita anuale eră cu 3000 fi. mai mare, decatu a domenialoru Gherlei si Sambatei. Capetandu astfeliu in schimba dominialu Blasiului, dapace Clavin se moltiami ca 3000 fi. pre ano, celialalti 3000 fi. din venitala anuale ala dominiului Blasiului, le intrebuintik pentru intretienerea ălora 11 călugări, din cai trei inşi aveau se se perfecţioneze in stadiu la Rom’a —or’ 700 fiii intrebaintiri pentru intretienerea alora 20 prunci, almni in seminariu. Dintre alomnii iranieni la Rom’a, eacelara : Petru Aaronu dela Bistra si Gavrila Maioru, carii ajunseră episcopi in Blasia. Diploma imperatesca, prin care se concese schimbarea dominialoro Gherlei si a Sambatei cu dominialu si pastrul din Blasia are datela 21 Aug. 1738. — (Va urmă.) Ovatiunile pentru 111 u Bacelanu. Că pe impresiane durerósa a făcuta scrrea depunerei din posta a dini consiliariu El ia M a c e l a r iu si că ce simtă romanii catra acestinistri barbati, o scimu cu totii. Inse no l’a toti ni s’a data ocasiane, a ne manifestă acela simtia , ca atat’a suntemu dara mai îmbucuraţi, canda fraţii nostri nu intrelasara a-ai dă spresione simtiemintelora loru de stima in totu locala, pe onde namitala barbata a trebuita se treca in afacerile sale private. Dopa sosirea sa in Mercnrea la familia io 31 Augusta l’a bineventatn o depatatiane □umerósa de vr’o 54 representanti din toate comunele scaunului Mercurea, rom&DÎ si sasi fara diferintia. In Sib i ia Esceleati’a Sa p. mitropolitala S ag a na l’a asteptata Sambata in 5 Sept. cu prandia, inse fiindaca Ilastiitatea sa a sosita numai spre sér’a acelei dile in Sibiiu , n’a potato se iea parte. Ia dia’a armatoria, 6 Sept. iaca de diminélia se vedeau pe stratele Sibiialor romani tierani de prin tóte satele trenurilur imbracati serbatoresce. Ser’a pe la 9 ore unu conducta de tortie imposante cu o banda musipala in fronte a plecata dela oteluri de Bucuresci din straj’a macelarilora si trecinda prin piatr’a mare s’a opritu la locuinti’a dini protopopu si vicepresiedinte Hanea, unde dlu Macelarin se află la cina, fara a sei ceva de toate aceste , in catu a trebuita se fia surprinsa preste mesaja. Strat’a Cisnadiei eră indesuita de unu publicu atatu de numerosi, cam rara se potea vedé la asemene ocasioni. Vorbirea ce a rostit’o din midiloculi multimei dlu V. Romano in numele romanimei din tienitain Sibiuului e armatori’a .* „Pro ilustre domnule consiliariu ! Trei faime au străbătută in dilele din urma că fulgerule animele tuturoru Romaniloro, faime, cari de o parte ne-au incantatu si entusiasmatu , era de alta parte ne-au ranitu si indignata pana in sufleta, dar’ cari ilustritatii tale ti-au datu la toata intemplarea unu frumosu dreptu la recanoscinti’a nationala. De aceea spirea despre sosirea ilustritatii tale in midiloculu nostru a străbătută cu ratiel’a eleptiului intregu tienutulu nostru si ne-au proparatn ocasiunea de a alergă, se te revedemu, se te salutamu si bineventamu că pre mulu dintre barbatii domrilorn nostre , că pre luptatoram neinspaimentata ala drep tuni si adeverimi — cele doue temelii tari, pe care romanii voieson a’si clădi edificiula înaintării lori. Primesce dara dela noi acesta semna mica de cea mai mare si mai cordiala stima si adenca veneratiune, primesce, te rugamu, cea mai intima a nostra multiamita pentruca in diua de 17 Iulia 1868 ai data cu virtute romana espresiune simtiemintelora si drepteloru dorintte ale nationei romane. Romanii voieacu pace bunaintielegere, frați a; dar’ ei sciu, ca aceste odrasle scumpe numai in pamentuln egalei îndreptățiri perfecte poto se prospereze, poto se’si de treptele dorite (intrerumperi de catra publica: asia este). Iloatritatea ta ai fosta totadeaaa unu talmaciu credintiosu alu acestei credintie romanesci; era déca pentru acést’a ai devenita acum viptima, coi natrimu acea firma credintia si mangaiare, carnea faptolu acest’a unica in feliulu sen , si care se caracteriséza deajunsu ein insasi pre sine, nu numai nu te-au micsiorato, ci din contra te-au inaltiato in opiniunea publica, in stim’a generala, in animele Romaniloro. Nationea va sei in toto cagula se nn de uitării pe acela fiia demna ala ei, carele in interesein multiumirei generale, ale salatei publice prin urmare in interesulu prosperităţii statului chiaru a trenutu totodeuna de „justiţia regnorum fundamentum“, si carele a pastratu in toata întregimea virtutea aceea frumóasa a stramosilor nostri. Caracteru onesta, tare, constactu ! Se te păstreze ceriele inca multi ani, ilustritate, spre binele nationei si alu patriei!" La aceste dla consiliariu response: „Domniloru si fratiloru! Pre catu de neasteptat’a pre atatu si de nemeritat’a atențiune, ou care me vede onorata din partea dvastre, m’a surprinsa foarte, dica nemeritata, pentraca nu’mi som consola a fi făcuta mai multo, de«