Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-09-15 / nr. 71

Nr. 91. Am­in XXXI. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tiem­esterne 16 fl. v. a. pe unu ana sen 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 21|15 Septembre 1868. Se prenumera la postele e. r., si­­ DD. corespondenți. — Pentru serie­­ Taos’a timbrata a 30 er. de fiacare blieare. Is cr. pu- MONARCHTA AUSTRIACA Transilvani’a. Depre Valea Buiei in 22 Sept. La memori’a episcopului Ioane Ino* centiu Claino (rom. Micol u) din S a d n. (Capetn.) Dupa aceste episcopulu C­l­a i n n in 26 ian. 1738, tienit cu clernlu seu sinoda la Blaaiu , in carele acestea la propunerea si îndemnarea archi­­erentui seu, ca m­u zelu lăudabila , demna de imitata, se apromite, ca spre scopulu ediucarei Monasterei si a sculeloro, pre langa reservarea alom cinci conditiuni, va contribui in restemon de 5 ani cu 25.000 fl. , ana sacrificia marini­­mosn acest­a, dela unu cleru atatu de senitari si meserii in privinti’a materiale. Intre cele cinci conditiuni pase din partea clerului, cu o­­casiunea opromisiunei de a contribui la edifi­carea monasterei si a sculelor , un’a fu si a­­ceea, câ călugării se aa baeilite,ni de riturigre­­cescu si se aiba detorinti’a de a ingriji si a păstră scrisorile clerului si ale natiunei romane. Totu in anuln 1738 in 25 Main , episco­puia Clainu, mai conchiamă altu sinoda diece­­sari, in carele intre altele se aduse la cuno­­scienti’a clerului pasii pusi in caus’a esoperarei schimbatei dom­iniului Gherlei si a Sambatei cu dominiulu Blasiului. Sinodulu ’si esprimă bu­­curi’a si moltinmit’a sa pentru resultatulu câști­gată iu respectalu schimbarei dominiului, dar’ totudeodata, fiindnca se ordinase ad latos langa episcopulu, unu teologu jesuitu cu platra anuale de 300 fl. si alte competenţii din veniturile epi­­scopesci, clerum­ zelosu pentru pastrarea con­­stitutionalismului si a ritului bi­­s­er­i­cei sale, se află îndemnata a protestă so­lenn in contra acelei ingeriuite străine, si de­­chiaranduse solem­ pre langa observarea singura numai a celoru 4 puncte dogmatice , prin care se statoti unirea cu Rom’a, conlocră intr’acolo, că jesuitulu se se departă de langa episcopala, de carele vise, numai mai turdiu s’au potato mân­tui eppii armatori. Nemuritoriulu episcopu Claiiu se luptă multa pentru că naţiunea romana, se fia pri­mita intre naţiunile regincolaiie ale tierei, cu drepturi politiei, dar’ prin acéstea -si castigă ini­mici poternici, cari apoi contribuira in moda în­semnata la caderea lui; deci cu tote staruinitele sale, atata pre calea petitioniloru cato chiaru si in diet’a tierei din 1744 nu potu castiga alt’a, decatu cunotscutula articula o dietaia din 1744, care dă drepturi politice singura numai nobili loru de viti’a romana, or’ nu natiunei romane că atare. Dar’ de pre acestu timpu se începură si suferentiele bunului archipastoria si parente. Jesuitii, vediendu, ca episcopulu Claviu nu partinesce pe teologala pusa ad latus langa densulu, si ca pre eli nu’i apleca ca profesori la scólele romane, după cum sperau, începură a cugetă la modala, ca cum so’lu resterne. Si spre acesta scopa capatandu inimici abati nu numai dintre străini, ci chiaru si dintre fii cle­rului romanu, (anume pre Petru Aaronu vica­­riulu), cu totii, dedera la imperates’a Mari’a Te­­resia o acusa in contra banului episcopu, in ar­marea careia fu chiamatu la Vien’a, unde si pomi dimpreună cu vicariulu seu Aaronu, dupa ce in 23Iuliu 1744, prevediendu arecum sartea sa viitoria, i ’si luă remasi buna dela clerulu si poporulu seu. Dupace ajunse in Vien­a, ca­pete respunsi, ca pana candu nu se va justifică de acusarile date asupra’i, n’are pe oaotă înain­tea imperatesei, ci se mérga si se se purifice înaintea cancelariei transilvane. Neamicii folosinduse de impregiurari, infri­­co­iara pre episcopulu Claviu spunendu’i, pa’lu vom­ condemna la inchisoria in Gratz, unde se aflau închiși criminalistii celi mai mari, deci ’In consiliara se mérga la Rom’a la Pap’a Bene­dicta XIV.­ Claviu ascultandu acesta sfata per­fida, plecă la Rom’a, dar’ prin acést’a dede nu­mai ansa inemiciloru sei, ca acum se’lu calom­nieze si innegrésea si mai tare , ca­ci diceau: déca n’ar fi fosta vinovatu, n’ar fi fugita. Pap’a se intrepuse ce e dreptu pentru ape­­rarea lui Clainu dar’ ia daru , averea episco­­pesca si elu ajunse la cea mai mare meseritate si lipsa, asia catu se vedui constrinsu, a’si pune in zaloga crucea sa, ca se’si poata trece viati’a, acest’a cruce a rescumperat’o apoi episcopulu din Oradea mare. Dar’ cu caderea lui Clainu, cadiura in mare parte, deocamdata si intentiunile si scopurile lui cele valutarie pentru biserica, cleru si na­tiune. Clerulu si poporulu unita deveni tare nemultiumite ; animale erau interitate; curtea se află îndemnata a tramite aici pre episcopulu Muncaeiului Olsiavski cu misiunea de a con­­chiamă sinodii si a aduce animele interitate la împăciuire si linistire, inse fara de efectii. Asia marele archipastoriu si barbatulu de­votata binelui bisericei, clerului si natiunei sale, CLAINU, dupace ’si pastori form­a sa in cursa de 18 ani — si dupace in 1751 in 10 Maia caută se abdica de episcopia, mai traindu că ecsilatii intre cele mai grele suferintie si lipse, restempn de vreo 17 ani, in anula 1768 i se curmă firulu scumpei sale vieţi, in etate de 76 ani. Eterna a lui memoria ! — Aici in Sibiia la biseric’a romana gr. cat. 8’a serbată in 20 Septembre parastasu pentru fericit’a memoria secularia si eternulu repausu alu nemuritoriului martira naţionala si bisericescu Inocentiu Claiiu (L. B. de Sado), din motivulo, ca densulu nu numai s'a luptată cu resemnatiune pentru drepturile bisericei si pen­tru drepturi politico nationala alu romaniloru, ci a si contributta in moda insemnata la cul­­tur­a romaniloru prin redicarea institutului mo­­nastirescu, prin infiintiarea seminariului pentru prunci, cum si prin punerea petrei fundamen­tale, la sorgintea luminarei romaniloru, la soa­­lele romane din Blasiu. Inca odata eterna a lui memoria! — Parastasu secularia. Fagarasiu 22 Sept. 1868. Astadi se tienu parastasu secularia pentru eternulu repausu alu nemuritoriului episcopu ro­­manescu alu Fagarasiului Ioane Inocentiu Miculu (alias Klein) in biseric’a gr. cat. de aici — fost’a sa catedrala in decursu de 5 ani. — La 10 ore campanale cu unu sonu de doliu ne invitară, că pelu pucinu după inchiarea unui seculu dela predarea nobilelui seu sufietu in man’a Creatorelui se’i mai reinnoimu : „etern’« aducere aminte“. Onoratiorii de totu rangolu, dela cela mai mare pana la cela mai mica in corpore, precum si din popom veniră se asiste la acestu acta solemna si memorabila, fiindu pătrunși de însemnătatea acestei dile. Ceremo­niale parastasului se incepura pontificandu Rssm. D. vicariu Ioane Antonelli, in decursulu caror’a se vedea chiaru pe fedele tutorori pre­­sentiloru depinse cu coloarea cea mai alésa re­­spectulu si pietatea, pe o nutriea pentru nemu­­ritoriuio episcopu, carele a fostu cela mai mare, celu mai zelosu si celu mai luminata romanu ardeléno, si totuodata celu mai fidela fiia alu natiunei sale in seculum­ trecuta. Dupa finirea parastasului Rssm. D, vioariu ei tienu unu pa­­negiricu, împreunată cu unele schitie mai în­semnate din biografi’a lui, din care voiu estrage numai urmatoriele trasuri principale: „Ioane Micu s’a nascutu la an. 1692 in Sada, scaunulu Sibiiului din famili’a boieresca a Mioesoiloru, astadi iu distinctions latita in districtulu Fagarasiului. In anii teneretie­­loru sale a invetiatu in scólele r. catolice din Sibiiu, unde i s’a si tradusa numele in „Klein“. Studiate teologice le absolvă in Sambat’a mare. In an. 1728 Ioane Nemesiu de Patak, episco­pala Fagarasiului, murinda înveninata in Alb’a Iulia, si imperati’a concedendii in an. 1729 cle­rului romanescu reîntregirea scaunului eppescu dela Fagarasiu prin alegere, cunoscandu elemin zelule, moralitatea si gradulu de eruditiune, la care avantase tenerulu Klein, Mu alese cu o mare majoritate de voturi de fiitoriulu episcopu ale Fagarasiului si imperati’a ’lu iutari in an. 1730. La an. 1733 primi dia manile eppului dela Muncaciu Genadie Bizsoti chierototoni’a preoţiei ei a episcopiei, supranumindula pentru modest’a lui portare „Inoncentiu“, intră in Ar­­delu, si ocupă scaunulu eppescu,­­si incepu inaltulu seu oficiu, si’lu portă cu atat’a zelu si tactu incatu in scurta timpu romanii din tote părțile fara diferintia de confesiune incepura a’lu privi de regeneratoriain si eliberatorialu loru tramisu de dumnedieesc’a provedintia in midile culu loru. Si ei nici nu s’au instelatu in alta privintia, pentruca rarele lui talente in scurta atrasera atentiunea curtei domnitorie , ’lu ono­rara cu titlulu de consiliariu intimu si baronia. Acuma barbatulu nostru cugetă a se folosi da influinti’a, ce-si castigase prin titlurile acestea la curtea imperatesca spre ajungerea si reali­­sarea scopuriloru sale salutarie pentru națiunea sa cea multa iubita si ca se o pata ustură de lautrurile cele amare ale sclaviei, in cari o îm­pinsese vitregi’a timpuriloro, mai antenu serogă de imp. Carola că se’lu ajute a si poté inte­­meieă o monastire cu călugări de ritulu gre­­cescu, indetorati­a invetiă pe poporulu seu cre­­denti’a catra Ddieu, si a­­ fi lui intru ajutoriu la gubernarea bisericei, mai incolo se’lu ajute a-si intemeia unu institutui de crescere pentru prunci; si fiinduca la tote acestea se cerea bani in intielegere cu destinsulu romana pre atunci Petru Dobra, directorele tierei, propune Impe­­ratului schimbarea dominiului dela Gherla si Sambat’a din tier’a Oltului cu castrulu si domi­­niulu din Blasiu (mai sus, numitele doua do­minie le castigase Ioane Pataki la recompensarea venituriloru, ce înainte de unire le tragea mi­­tropolitii nostri din tier’a romanésca, precum si ia recompensarea dominiului dela Ord’a proprie­tate pana atunci castigata a mitropoliei romane). (Va urmă.) Alegeri la congresul­ bisericescu gr. or. in Sibiiu. Se mai alesera ca deputaţi la congresu: DD. protopopi Ioane Hanea, Ioane Ratiu, p. protosincela Nicolae Popea, prot. Nicolau de Crainica, dd. prot. Ioane Petricu, Moise Lazaiu, Parteniu Trambitasiu, Vasiliu Rosiescu. Din partea mirenilor, se mai alese domnul: cons. Elia Macelarin, sen. Petru Roso­a, Dr. Tincu, Moise Branisce, f. capitanu supr., Ioane Branu de Lemeni, Ioane Paraschiv, ster. magistr., d. vicecomite D. Iosif­­ Hodosiu, d. comite supr. Ioane Piposiu, d. maioru o­­r. Ioane Neacu de Huniada, Dr. Iosifu Gal, sepr. la tabl’a septemv., d. prof. Dr. Vasiliu Glodariu, judele proces. Ioane Buzurea, Din dieces’a Caransebesiului pp. prof. Iac. Popovitiu , Gavrilu Iancovitiu, Dimitrie Iaco­­bescu, Alecsandru Ianovitiu, Atanasiu Ioanovitiu, Iosifu Popovitiu, Ioane Popovitiu, Simiona Di-

Next