Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-01-28 / nr. 8
pentru institutiunile civilisatianii europene in contra colosului nordica si acesta si prin diurnalele din strainetate „Steaua Dunării* in Belgia „Budinn* si alte, cum fura si multele brosiure respandite si in limba francesa din partea barbatiloru devotaţi vieţii natiunei romane , pe langa atati dusmani cu greu sau nicidecum nu potea reesi la rolulu ce i se concredia de Europa, ca sefia antepoetulu civilitatei in Orienia. Ma deca si in presentu s’ar lasa in valore de bani buni tóte respandirile cele dusmane, curse din veninulu peneloru de corbu si de vulturu rapitoriu de viéti’a romaniloru, care se respandescu cu tendintie machiavelistice in contra României, spre a compromite demnitatea de viétia intre notiunile europene , e afara de toata indoiela, ca Romani’a inca si ar’ perde prestigiulu, ad. fermeoulu sentintiei europene, ca acesta soiu de oameni merita a fi «intatu că se se inaltia la o viatia patu de prospera in interesuiu civilitatii si ala cumpanei drepte europene, in care trage astadi alaturea cu toata seminti’a latina, moar’ poté deveni crasi pusa in cestiune de viétia, deca n’ar da de mintiuna prin fapte si prin informarea opiniunei publice europene, mai vertosa prin diurnalele străine, ca numai încordările duşmanilor, nunta acele, care voru a submina buna cenduita înnăscută caracterului romana pentru libertăţile si institutionile civilitatii europene. Resolvarea cestiunei dar’ de a trai sau a muri politicesce e strinsu legata de publicistica , si inca la romani, a cărora limba n’a fostu o necesitate sine qua non de a fi invetiata prin state straine, de publicitate prin dininolele celor 4 limbi latite in Europ’a. Dar’ romanii din Romani’a -si mai potu lua ostenéla ei insii a eda cate unu diurnalu francesu, altuia italiana, si altuia germana , déca nu si unulu engleza, care se nu fia oglind’a antagonismului, antinationalismului si a uneitiriloru dusmanitoru românismului, ci se fia bpecululu adeveratei representari a tuturoru intereseloru românismului facia cu strainatatea. Atunci si numai atunci se pote face neputintiosu machiavelismulu cela inradacinatu alu vagabundiloru si ale celoru ce lucra in soldulu inimiciloru românismului că unu pierpe nutrita in sinn.—Din principia dar’, — ca se se deaese si sorgintea poterilorn inimice — ce apuce romanulu in vatr’a sa si pen’a limbiloru străine, esindu la lumin’a Europei cu toate interesele, instiintiele si cu descoperirea stavileloru si releloru, de cari se bantue, si se impedeca in demersuln misiunii, ce ie’a incredintiatu de catra Europ’a. — Ignoti nulla Cupido, cum ai dice, de ceea ce nu cunosci nu te poti interesa : asia remaseramn acoperiti in umbr’a tăcerii adânce si noi romanii carpatini ecspusi spuseloru si capricieloru tuturoru viscoleloro politice, o demni! cate vecuri! din simpl’a nepotintia de a ne face cunoscuta soartea celorn, ce o impartiescu. — Ma si intregei umanități, deca s’ar pote , se o facemn celu pnoinu acum cunoscuta, — si la aceasta deca noi aici, dorere! inca n’am scosu vreuna diurnalu nemtiescu in interesulu nostru, — voma fi aratati, ca frații noștri vom apuca in mani si redactarea de diurnalele limbeloru străine, ca si pana acum se ocupa a respandi adeverulu prin toata diurnalistic’a europeana. Medicala inse du ti poate ajută, pana candu nu i descoperi durerile. — Eca necesitatea diurnaielorn in si afara, desleginduti limb’a pentru totu adeverulu , deca vreai se nu ti se confunde. — Sapienti satis. Diurnalule ministeriului ungurescu pentru invetiatorii romanesci Cu Nr. pres. 253/1867 metropoli’a Sibiiului a tramisu pe la protopopi si invetiatori sateaci unn cerculariu provocandui a se prenumera la diurnalaln ministeriala , ce esa dela la Febr. a. cu care supta titululu : „Foi’a invetiatoriloro“ va esi in toate limbele patriei, dupa cum se va redacta la ministeriu. Preoții, cari vrea se se prenumere au a tramite pretiulu de 3 fi. v. a. pe anu la min. de cult ungurescu; or’invetiatorilorn ordinari li se tramite gratis, si inca in acea limba, pe care o vom cere. — Era mai cu cale a se dice, ca pentru fiacare naționalitate in limb’a propria, ca se nu incapa nici o bandela, ca doar’ s’ar intentiona cu incetulu a se trage cu timpu toti la limb’a maghiara, mai vertosu fiinduca se da gratis. Unii oameni suntu cu multu mai scrupulosi decatu se nu intre in banuiela. Eea ministeriala angareson a luata in mana trenulu publicității invetiatoresci pentru toate națiunile. — Fagaras in 30 Ian. 1868. Dati-ne voia a traduce in limb’a adeverului corespondinti’a din 10 Ian. a. c. din Nr. 1 alu pretiuitului dn. diuarin relativa la conductulu făcuta pav. Ioane Puscariu in 9 Ian. a. c. Déca d. »Corespondente* ’si lua ostenéala a ascultă vorbirea părintelui Leien , seu déoa cela pncinu așteptă se se informeze a doa’a di despre starea lucrului si se nu scrie pana a nu se face diu’a inca, apoi fara indoiela, ca nu avea trebuintia se se bage in politica, nici se’si de no soia a cate era „reservarea* dsale. Conductulu in cestiune s’a făcuta cavalerului Ioane Puscariu pentru meritele sale pe si le-a câștigată pentru acestu districtu , caci in cursu de 20 de ani, iu cari cu pucina intrerumpere a fanctionato aici, a ridicatu scóle in tóte pomacele si le-a dotatu, a regulatu comunele si administrarea averiloru comunali , cari suntu cele d’anteiu isvore ale bunestarei poporului, a adusa in ordinea cea mai buna administrarea politica si judiciaria ce lipsise pana aci. Pentru toate aceste si altele inca, cari nu le potemu infiră aici, cav. Ioane Puscariu este unuia din cei mai iubiţi la intrelegintiva si poporala acestui districtu. Părintele Leica in vorbirea sa scurta si nimerita, inca n’a atinsu alta ceva, decatu aceste merite, care i le recunosce chiaru si dlui Corespondente*. Pentru aceea nu ne potemu miră, de unde si cu ce urechi a audito dsa cuvinte, oari nu le-a auditu alta lume Corespondioti’a dsale nu este dar’ alta, de catu fetulu unei informatiuni sinistre, sen a lipsei totale de informatiune. Seu onm, dlu »Corespondente* voiesce că nici meritele se nu le mai remuneramu, si déca nu potemn aufelio, nici cela pncina cu nisce manifestatiuni solemne? Sa nu ne aratamu iubirea si recunosciinti’a nostra catra aceia, oari au ostenita atatu pentru binele nostru ? Nemultiamitorului i se ia darulu ! Unde lipsesce inooragiarea, lipsescu ei faptele mari! Da, părintele Leica a vorbita la numele intielegentiei si bulgarimei aceleia, care a asistata si a participată la acela conductu, — nu in numera de 36 cam di*e diu „Corespondente*, fara in o multime ce indesuisa strad’a , — si care l’a insarcinatu cu acesta; dar’ diu „Corespondente* cu ce dreptu isi aroga a vorbi in numele intielegentiei si alu poporului, care nu spie nimica de dsa si nu l’a împuternicita a scrie coreapondintie in numele seu?! Noi nu voimu a mai intinde vorbe despre tirad’a politica din corespondinti’a in cestiune, atatu inse trebne se constatamu, ca dlu „Corespondente* dice, ca dsa scrie pentru a incungiură consecintiele politice ce le-ar’ trage nu se in cine din acela conductu, ceea ce atatu va se dica, ca națiunea se periclită prin ana conductu, de nu cumva eră dsa, care se abata de asopra capului ei consecintiele — conductului. Mai incolo apoi totu din „Corespondente* dice, ca astepta dela deputatii ardeleni rolulu unui O’Connell candu va veni pe tapetu in diet’a Ungariei pestiunea transilvana, va sedica , dsa protestéze contra deputitiloru dela Pest’a si apoi totusi astepta dela ei tre , la O’Conell, că se salveze națiunea periclitata — prin nnii conductu de facte. Dlu Corespondente dice chiaru la inceputu, ca totu luorulu despre care scrie dsale este „o enigma, ce nu o Intielege, n’o pricepe de locu.* Asia este, dsa in acesta are totu dreptulu, ca oi a si demustratu, ca n’a intielesu si n’a scintu nimica, adeveratu din totu luorulu despre care scrie. Dreptu aceea noi ia interesulu adeverului, alu publicului si alu bunei contielegeri, ce trebue se nu perdemn nici odata dinaintea ochiloru, rogamu cu toata ocorea pe dlu „Corespondente*, care se ascunde după acesta firma , că de aci inainte se norbi pregete a se informă mai anteiu despre lucru si se nu se pripesca, cr enigmele sau ghicitorile se le iase pentru Gur’a satului. (Asia conduotulu s’a facutu pentru meritele de aici de acasa, care nu i le dispută nici corespondintele, apoi? — cuitu. R.) Mai m n 11. Alb’a Iulia 2 Febr. In 9 se tiene aici adunarea statului r. catolica din Ardela, la care se facera toate pregătirile cerute. — Clusiu 31 Ian. n. Dopa plecarea Esc. Sale Domnului V. L. Popa si dopa depunerea jurământului membriloru despartiementului ardelenu la curte a reg. a Ungariei in Pest’a in 3 Ianuariu m’am mirata impreuna cu alții candu am citita in unele foi, carnea cu acea ocasiune membrii supremului tribunale aru fi facuta si aru fi vorbita intre altele si de uniune. Deodată primescu si dela Sibiiu o refiecsiune la „Herm. Ztg.“ Nr. 16, pe care eu nu’lu citescu de locu. Mergu si ’iu aflu intr’o cafenea. Cercetezu indata mai departe, scriu si la Pest’a si era ce aflu. Siedinti’a in care s’a luata jaramentula dela membrii ardeleni nu a fosta publica, ci a fosta inchisa, apoi dv. soiți ce iosemneza in monarchi’a austriaca o siedintia inchisa, din care adica niciodată nu esti sigura ca vei afla ceva autenticu. Cu toate acestea eu fuseiu noroceau a lua parola dela doi barbati carii au fostu de fapta la depunerea acelui juromentu. Aceia arata ca, indata după deschiderea siedintiei din 13 lan. s’au cititu toate charthiile ministeriului de justiția, privitoare la desființarea tribunalului suprema transilvana, infiintiarea unei secțiuni transilvane la omi’a regesca din Ungari’a si denumirea membrilor acestei secțiuni; după aceea Esc. San. Majlăth președintele curiei bineventă pe membrii de facta ai acelei aeotiuni cu cateva sententie si complimente îndatinate la asemenea ocasiuni, memoranda ceva si de o legatura mai strinsa intre locuitorii acestora deae tieri precum fusese in timpurile mai vechi. Toata vorbirea dini Majlăth ar’ incape pe unu 4° mica de charthia. Totu cam pe atata’i respunse si dn. Popa, era punctele principali ale acelui respunsu au fosta : „Sunt adincat petrunsu de insemnatatea acestui momentu, ea inse in timpula de facta nume afin in stare de a descinde la diseusiunea mai de aproape a acestui evenimentu de mare insemnatate, adica ala desfiintiarei, respective intrunirei tribunalului suprema transilvana cu celu din Ungaria; constata numai, ca cu acesta întrunire se adause cu o copola mai multa la unirea faptica.“ In fine. Incat prin acesta suntemu pusi in stare de a administra justiti’o mai neconturbata de machinatiuni si patimi*). De altmintrea ve multiamescu de bun’a primire. încolo din totu perimonialulo acela lipsi orice s’ar pute numi entusiasmu. Atata a fostu totu. Est. Sa dn. Popa a constatata faptala intemplatu in moda curata istorica obiectiva intocma precum ar’ fi constatatu la timpulu seu ori care altuiu, ca ecsistase unu terorismu si anarchia in 1848/9, unu despotismu in 1850—1860, unu semiconstitutiu*nalismu in 1861—65, unu nou despotismu in 1865—6, pentruca nici ca ’ia ceruta nimeni profesiunea de credintia politica. — Cu sententi’a din urma a repetitu ceea ce disese de nenumerate ori pe timpulu dietei din 1864, ca cu legile cosistiuti si cu oamenii de acum e preste pntinua se administri dreptatea in instantia suprema aici acasa. Pe atunci mai toti l’amu combatutu cu mare focu; mai tardiu au cunoscuta mai multi, ca ciopoismulu la noi e multa mai inradecinatu, decatu că se poți avé o diclina de elu. Se fiţi vediutu la rate invasiuni obraznice era supusi aici membrii supremului tribunalu. Diu’a nóaptea nu avea odichna de purtătorii proceseloru, de advocații, rudeniile si amicii lora, in mii de chipuri cerou se amagesea pe membrii că se voteze pentru ei. Este unu testimoniu foarte scarnavut acesta pentru ardeleni, este inse asta. Aici inse ar’ vindeca reale numai legislatiunea de acasa conchiamanda pe base curata democratice si publicitatea absoluta, acestea si alta nimica , atunci apoi si Ardealulu isi poate avea tribunalu suprema acasa si trebue se’nu aiba. Dara acum bo ve spune eu alt’a, pentru care stau buna cu onoarea mea. Pe candu vrășmașii nostrii agitau cu totuadiusulu nu numai in contra dini Bologa, ci cu atatu mai multa in contra diai Popii, dsa era hotaritu a se retrage cu totulu dela orice activitate si a merge in peorinne. Acea faima se latase la popom in comitate intr’unn moda fórte seriosu. Mai multe mii de familii credea ca perirea loru va urma de siguru, déca se va retrage si dn. Popu. Si in adeveri déca nu l’amu fi infestatu noi cativa din mai multe parti si nu l’amu fi rugata ca se merga neaparatu la Pest’a si se ocupe noulu postu ce i s’a data, astadi l’ati vedé in pensiune. Asia poti se dici on totu dreptulu, ca a mersa fara voi’a sa, dara deoa reme nea, popo *) Szenvedélyek és ármánykodásoktól menten. 30