Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-10-09 / nr. 78
Mp. ?§.' GAZ Qazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a. Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu :| J| pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. V. a. pe unu anu sSu 3 galbini mon. sunatoria Brasiovo 219 (Ictobre 1868. Amilii XXXI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie « cr. Tacs’a timbrata a 30 r. de fiacare publicau. MONARCHTA AUSTRIACA. Transilvani’a. Societatea academica romana. (Capetu.) II. Amn vediutu, cam Europ’a in seculula am diepelen era adencita in ignorantia si barbaria, dupa ce inca mai inainte ai ţiî© si sciintiele tfja lunga timpa 3e perdasera. Era acum se estinde asupra loru o fatale intonecime de întregi trei* secole si mai bine. Se pare ca ele, sciintiele, nu mai avea de a renasce. In midiloculu acestei pustietati întinse, vedemn pe amabilala si stralucitora cavalerisma. Virtutea si insufletirea a fandata acesta institata; noi firesce, in aceste dile de ordine sociale, imn laama drepta fanatisma ; nu mai pucinu vise adevera, ca era in timpala celei mai selbatice anarchii, era representantele legei si aparetroda celora mai pretiose drepturi. Are drece incantatori, care ne atrage, ne sedace si ne tiene legati; uitama si ca artile s’au departatu si ca sciintiele dormii. Este ca si cand o radia de civilisations ara străbate lacitaria prin nóaptea universale a barbariei. Declatari cu acesta institute aasceaa trovatorii si cantaretii amorosi; din toti timpii si la toate popoarele, faptele de eroi si poesi’asantii nedespărțite. Mos’a lornosioara si simpla cântă virtute, bravura, onoare, amora si merite de femei; ei celebreaza eroii ce au trecuta, si insufletiesce pe cei pe vina ; si asia mergemu , mergemu catra lamin’a ce are se resara. Ea in fine resare in seculuta ala patasprediecele si se areta in odoare de auror’a coltorei reînviate, favorite de o multime de giorstari fericite, radiele ei se desvolta in seculula ala pincisprediecele, briteza splendida la ala siesesprediecele, ajungu meridianalu loru in ala siepregprediepele si impla firmamentala si lumineza preste intregulu pamenta. Toscan’a lu tier’a unde in seculula ala patrusprediecele a inceputa mai anteiu a reinflori poeti’a. Noi vedemu aci pe Dante divinula partanda standardulu , Petrarca si Bocacioni urmeaza si impartiescu cu elu ouarea. In acele timpu si pe acelu pamenta chiara, resara si artile frumose. Cimabue si Giotto, restauratorii pictorii, devină fondatorii scelei florentine. O coincidinta estraordinaria, vine in Becolum ala cincisprediectie si ajuta desvoltarea mai rapede a literaturei si artiei. locala fiintala seculalai patrasprediece se perfectiona compasori, care avea se procure oameniloru noae elemente si se le deschidia noae lumi; dar’ totu atonei se inventa prafula de pasca, care schimba toata art’a resbelica. Pretutindeni începuseră a se redică universități si o fermentatiane universale mergea, prepară la arte si lumina. Intre mulțimea de giorstari favoritare inse, cari altfeliu se unisera spre a incoronăo instiintia atatu de nobile, stă fara dubiu mai susa de tóte nepretiuit’a inventione a tiparului; elu avea se fia seutinel’a perpetua, scutulu putiote ala sciiptielora si paladiein percinabile ala cunoscintielora omenesci. Pe timpulu acest’a succese si Portugesilora a circumnaviga capulu de buna sperantia ai astfeliu a deschide nou’a cale pentru negotiu, avutia si gloria; era scrotatoriulu Columbine mari lumea cu pamenta nou si ca deaedieci de popoare necunoscate. Atatea inventiuni noae, trebue se inavutiésca Europ’a cu nooe idei, se latiesca imperiala spiritului si sboralai mintii ae ’i db ana oarsa puternica. Ia arma mai veni o impregiarare do mai pQCiaa deoÎ8Îva: ocuparea Constantinopolei pda tarei. Curioasa intemplare in istoria sciintielora si artilera, ele alungate acum din Con- stantinopole de barbarii inrympetori, se reintorcu la Occidente, de unde cu o miie de ani mai nainte trebuita se fuga dinaintea altora barbari si Bb’si caute refugiulu io Constantinopole. Eruditii greci, cati mai remasesera, fugindu dinaintea turciloro, an trecuta in Italia si au dasa ca sine raiaele sciintiei vechi. Aceasta transplantare in86 a fosta o fericire, caci impolsulu lânceda a trace nooa putere din pamentulu odihgbjtu, si preste puciua produse presceri manoase. Psierasi Toscana a fosta leganulu noueloru ’sciintie. Ouoarea se cuvine aci Medicesoiloru, o familia care prin avuția si binefaceri a ajunsa la domnia in Florenza. Ei au primitu la sine cu toata amicabilitatea pe erudită fngiati din Greci’a, si cu tota grigi’a cultivau artile si sciiutiele. După ce seculula ala cincisprediecele arunoase semiuti’a la fructe delilieae începe secolulu ala siesesprediecele si stralucesce in cele mai emeuiiute producte ale geniului omenescu. A- pest’a e vécula unde poesi’a italiana e decorata ca cantele nemuritoare ale lui Ariosto si Tasso, era pictur’a imprimata in Capii de opera de aui Rafael, Michel-Angelo , Titianu , Caracci, Coreggio si alti artisti o multime, cari au facuta renumita scoala loro si a esertatu admiratiunea a toata lumea. Din Italia , care la început i se paresa tiene in exclusiva posesiune toata cuitara, sciintiele si artile se re iesea in masa bogata preste toata Europ’a ; sasesm providintia damnedieesca pre de multe ori ne lasa se aflama binele in chiara saferiuitele ce destinala le tramite asupra noastra, asia se intempla si aci Resbelele nemicitare, laptele sangeroase, in cari francii, germanii si spaniolii se sfasiasera o dipmetate de securi pe pamentala italiana , aa arata ceia papina resultatula, ca sciintiele si artele s’au transportatu si in patri’a lora. Intr’aceea si acesta frumosu secala a fostu numai unu preludiu la véculu lui Ludovico alu XIV, care in anele privintie e ca multa mai escelente decata celu alta si a cărui fulgere intuneca totu ce a stralucitu mai naiute. Beliduci, poeți, barbati de sciintia, filosofi, oratori, scriitori, pictori, architecti , sculptori, toate talentele, arte, măiestria si industria, toate le vedi aci in acelasin timpa si ia cea mai frumosa floare. Atat’a splendoare deodata, atati’a barbati ia toate stadiile, in toate specialitatile ti se parea o preda, o profasiune a naturei. In midilocalu acestei lumine, care lumină preste toata Europ’a, Franci’a sta la locala cela mai inalta, acolo se vede Ludovica XIV, la cereala maiestatica incungiurata de Demaritori, pe cari ca solicitadine geloasa ii adunase langa sine. Francesii pota fi superbi la acestu gloriosi periodn ala istoriei loru. Ca pata ne apropiama mai tare de dilele nostre, ca atata espanerea nóastra aru trebui se ie o dimensiune mai mare. Laminele se inmultiescu ; literatai’a, sciintiele si artile frumose nu se mai opresen in posesiunea unui popom seu a anei tieri numai; ele penetreaza toate tierile, se domesticescu la toate popoarele, cacerescu toata lumea. Dar’ erasi ca cata veajma mai aproape de noi, cu atata lucrala ne este mai cunostiuta ; evolutiunile, vicendele, progresula sea decadinti’a in literatura si arte, suntu mai multa sea mai pucinu imprese in memori’a tuturora , ele ne suntu mai multa cea mai pacinu cunoscute deja. Astfeliu, numai pucine cuvinte mai avemu de disu. Nu voma insemna nici macaru numele multimei de literati, docţi si erudiţi din cele doue secte prosime trecute; caci, cine nu’i cunósce, sea cine nu le-a aodito de nome macara ? Atatea ingeniari framóse, atat’a minte innalta, a laminata si traluoitu in aoeste dóue secle, inoata otnata na scie la care se i se dé preferinti’a. Unii de si nu potu dispută glori’a seclalui alui siepte prefiece incate pentru artile frumose, afirma totusi ca in respectaiu sciintiei proprie, laudă se cuvine sectolui aln optusprediece, si făcu provocare la progresele in matematica, fisica, astronomia, medicina, chemia si istoria naturale, ei la inventiunea electrului, galvanismului si impunsului de versatu. Altii din contra, toate aceste preferintie nu voru a le luă in considerare, pe langa calitatile abominabili, cari, după parerea lor, a formata caracteruta principala elu acestui perioda, si a causatu căderea gustarii, coruptiunea moratarii, si resturnarea a tóte principiele , ei se provoca la imoralitatea regentiloru, la nerusinarea si infami’a guverneloru ce au urmata dupa acesti’a si la neresoluteti’a, debilitatea ei nulitatea celoru mai tardie; ei isi dau forti’a a demnstră cum in toto timpula acest’a sa făcuta abusu si bataia de jocu de lumina, cum in toate lucrurile s’a incuibatu o degenerare si ecsageratiune condamnabile, cum doi scriitori renumiti (in Franci’a) cu deliciulu limbei si fervarea spiritului loru au atrasu potentemente si si-au castigatu toata societatea, si unuia ia sedusa rațiunea, eelalaltu ia veninata anima; si ei, in toate aceste vecin acele canse nefericite, ale carora coincidintre fatale neceeariamente ne-am fi aruncata, dica ei, in acela abisa, onde oameaimea toata si-ara fi aflata apunerea. Grava apusatiane aceasta din arma. Dar’ fia ori cum, tainicile acestora doue secte, si ale celora trecute, mai alesu de candu popoarele lepadandu vestmintele străine, au inceputu a’si îmbracă limb’a si literatur’a in vestmentnta naționala — luminile aceste, vom străluci, din generatiuni in generatiuni, din vécu in veca. Suptu auspiciula acestora lumini, intrama in seclalu nostru, in seclala ala nouesprediece, seclula luminării per escelentiam , stele mai fericite ce vedu pe cerata acestui secta. Sminti’a, caltur’a s’a oniversalisata, semne bune se areta din toate părțile. Abisulu care in sectele trecute putea se fia mormentali genialai si mintiei omenesci, s’a închisa ; tempestatea se departs din ce in ce, si noi putemn sperările frumoase. Unu capa ala lamei nu mai e departe de celalalta; telegraf ala, strntele ferate, an se unesca si se lege intre sine toate părțile inmei. Mintea omeneasca face minuni. Invetiatii se imultiescu intr’una moda elevatoria de anima. Fia numai, că se ne putemu ocupă in pace ca sterpirea releloru ce ne au remann in seclele trecute; fia că se putemu vindecă ranelece prejudiciele acelor’a aa lasata asupra nóastra. Fia că omulu se cunósca, ca e omu , omu născuta libera si na sclava ; or’ popoarele si natiunile se cunósca, ca tóate santa create dela Damnedien, na pentru a se topi anele intr’altele ,cu a fi supase anele altor ’a, ci pentru a se conservă pure si independinti, ca totu atatea parti constitutive ale marei omeniri. Si nimicu mai sicuru nu ne va duce la acéstea, decata cultivarea spirntieloru, prin cari oamenii se apropia anii de alții, si cultarea in arte si literatura , prin cari oamenii devină mai blandi. Lasati ne segustamu toate aceste daruri pretioae ale cerului; dar’ invetiandu din speriintia, se avemu grige că brilanti’a se nu ne orbeasca, precum erasi se ne adoperama a departă dela noi acele fantasme stravaganti ale spiritului, cari nu arare ori impbeta si mintea si rațiunea; acest’a voma putea o face, deca vomu tiene la religiune, la morala si la bunele moravuri, suptu ala carora sacra standardu paterna fi asicarati de tempestatile vectelorn trecute. Atenei apoi, fara pericli, putemu se gasta cu acele tesaure ce ne oferesce societatea; ele voru servi numai intra înaintarea binelui patriei, vom conferi la fericirea familiei, si vora fundă meritabila gloria pentru fiacare popota, pentru fiacare națiune.