Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-12-04 / nr. 94

egalitatea individuale; si astfelio de lege vre a fi proiectula comisionei centrali. Dar e votema acestu proiectu de lege ci li­bertatea si egalitatea nationale, pentru ca creeza o națiune oficiale seu politica seu nu soia cam o mai numiți pe națiunea maghiara, era cele­lalte nu le ie nici in o considerare ca si cando ele nici după istoria, nici dopa lege, nici după dreptu, nici dopa fapta, n’ar mai ecsiste; ma­cara eosistinti’a loro nici dintr’uno puncta de vedere ce amu disu aci nu se poate trage la in­doiela. Depotatulu A Dobrzansky v’a aratata eri pana la evidintia legile si istori’a ecsistintiei nationilorn din aceasta tiera; era in fapta, cau­­tati impregiurulu dvóstra si le veti vedéa. Cioru, Ungari’a in respectu de limba si naționalitate nici odată n’a fostu stata specifica maghiara. Insasi St. Stefano, primola rege ala Ungariei, a recunoscutu, ca in statala domnita de ela santa mai multe națiuni, precum ele suntu si astadi. Elu insosi a disu ca o națiune se no domneasca asupra celeilalte. Ne graecus super latinam, nec latinos super graecom do­­minet. Prin urmare, si dopa esternele legi ale dreptului naturei nu poate fi in dreptu nici o națiune a impune limb’a sa la alta națiune; ca­ci abstraendu dela altele, orice fortia nasce retorsiune, si eu asia credu, ca nici unii n’avemu lipsa de aceast’a. Va tema mai incolo acesta proiecta de lege si libertatea si egalitatea besericeasca, pentru ca ordina ca autoritatile besericesci cu governulu se corespunda in asia numit’a limba oficiale seu limba de stata, care diceti , ca este cea ma­ghiara ; si mai multa, ca autoritatile besericesci intre sine se coresponda seu in lim­b­a oficiale, seu in limb’a acelor’a catra cari se adreseaza — adica in urm­a urmeloru cea maghiara; ordina apoi ca procesele verbali­se se substerna la gu­verna in traducere maghiara. — Deca, domni­­loru, este beserica libera in statuia libera, a­­tunci nu este iertatu a erea legi, cari va tema dreptele autonomicu ala besericei fia chiaro si numai in respectata asalai limbei nationali. Chiaro asia va tema acela proiecta de lege si libertatea si egalitatea asociatianilorn, ordi­­nanda pentru aceste totu aceea ce ordina pen­tru autoritatile besericesci. Dupa cele ce amo disu pana acum, eucatezn­a afirmă domniloru, ca pe catu timpu proiectata de lege ala comisionei restringe liberale­asa ala limbeloru, pe catu timpu acel’a nu considera si nu respecta libertatea si egalitatea nici indi­viduale nici nationale nici besericesca , ba nici libertatea si egalitatea asociationiloru, pe atatu timpu acel’a nu poate se aiba potere de viétia de o parte, de alta parte in catu acela s’a­ im­pune natiuniloru, aceste ’nu vom­ considera de o lovitura fatale, care ca nedrepta si nemorale odata totusi va trebui se incete. Presiedintele chiama pe vorbitoriu la ordine, si i­dice se nu intrebointieze espre­­sioni vatematorie pentru camera. I. Ho do s­iu. N’am­ vatematu pe nimene. Espresioni vatematorie n’am intrebointiatu; chia­­marea la ordine aci no pote ave locu (strigări: se continue, se aodimo) Dloru, me grabescu a fini. Voia se facă o paralela intre proiectule de lege ala com­i­­sianei centrali si intre celu ala deputatiloro ro­mani si serbi. Acest­a e proiectula de lege ale libertatei, fratietatei si egalitatei in cestiunea limbei si na­­tiunalitatei, celta este impunerea fortiata a limbei si natiunalitatei maghiare asupra celoralalte na­țiuni din tiera. Aceasta recunoasce națiuni egale intre marginile teritoriali si unitatea politica a statului, cela nu reconoasce in aceasta alta na­țiune si alta limba decatu maghiara si era ma­ghiara. Acest­a recunoasce individa libera si beserica libera in stata libera, cela nega indi­vidului si besericei cela mai naturala si mai neprescriptiva drepta ala limbei. Acest’a obiama la unire pe toate națiunile tierei, cela respinge dela națiunea maghiara pe toate celelalte națiuni. Cel’a purcede dia prejudeciu, — ca nu este alta decatu prejudeciu aceea, ca deca limb’a maghiara nu va fi singura oficiale, si deca se voru recanoasce pria lege mai multe națiuni in tiera, atonei romperea tierei este neincungiura­­bile, — ia contra carei, chiaro fiinduca este prejadeciu, ia vana te vei luptă ea arguminte, dar’ a carei futilitate o ama aratata mai sasa ; era acest’a, proiectela de lege ala deputatiloro romani si serbi, purcede din principiu, din prin­cipiala de libertate si egalitate nationale recu­­noscuta de toata Europ’a, care cu sofisme da, dar’ cu arguminte valide nici odata nu se poate combate; ela va reformă lumea, ela are se ne reforme si pe noi. Pucine mai ama de disa , ca toate, ca in asta cestiune s’ar potea vorbi foarte multe. Ca deosebire vrea se mai insemna aceea, ca dopa proiectela de lege ala comisiunei centrali, dva­­stra vreți se creați poporule, comunitățile pen­tru deregatori, era nu acestia pentru popom. Prin acela proiecta de lege siliti pe bietala sa­tena se invetie si se scie patra limbe (unde e aceea?). Captati § 14 inca si mai multa; dupa acela proiecta chiara si creditula publica ’la conditionati dela limb’a maghiara, ca si candu documentele scrise in alta limba n’ar avea nici o valoar­e nici unu credita (unde e aceea ?) Cautati §§­i 18 si 20. Asia crede domniloru ca in cele ce amu disu pana acum, amu responsu in patura dlui ministru de culte. (Ba n’ai responsu !) Mi pare ren, ca nu mai ascultata, canda ama vorbita despre privilegiata limbei maghiare facia cu pri­vilegiata dlai ministru ce’la afirma pentru comi­tate, si ama disu, ca intre privilegia si privilegia nu este deosebire. Dar’ domniloru, dvastia ne acasati ca gra­vitate in afara, ca rampere (se audima !), ca rampere, de catra cine? de catra cas’a domni­­toria ? Asia crede domniloru, ca acest’a acasa ori cui s’ar pote face mai curendu, decata ro­­maniloru (cei dar’ ?). Cetiti istori’a si nu mer­geți chiara asia departe io ea si veti vedea (tă­cere profunda). Ca rampere de catra maghiari ? Cando a incercatu vreodată romanulu a se rampe de catra angora ? Aratati’mi ana si ogaru data in istoria, si mi voia plecă capola mea ; pana atonei nici din glama nu ve creda. Din con­tra dloru, romanule totudoun’a a cercată o le­gatara mai striasa ca ungarula, dai’ acest’a totudeun’a­­­a respinsa (sgomota, miscare). Ve­deţi actele dietali in Transilvani’a ; studiați isto­ri’a. Grravitate in afara ? In patraa ? Nu — nu noi vomu fi cari se paresimu vreodată dul­cea noastra patria. Dlo Bartal finindo’si alalta-eri caventarea a disa oa : aici trebue se traimu, aici trebae se marima! — Asia este. — Dar’ cando voima a trai împreuna, se no creamu domniloru legi. cari no ne asecura, ci ne amenintia viéti’a, cela pacina séu mai bine cela malta viéti’a natio­nale, se na creama legi , despre cari dvóstra poteti dice ca sant’a scriptura, ca: „legi aveţi si dopa legile vóstre oaota se perima.“ Numai atonei cando na voru fi astfelio de legi, atonei voma trai, atonoi voma muii impreaaa. Pentru aceea dloru , ea ve roga, ea rogu preaumilita pe onorabil’a camera ca se na vo­teze proiectata de lege ala comisionei centrali; dar’ nu votati intra tóate nici proiectala nostra (s’aadima!), ci deca acom­ ia treiaai de dilenu s’au potato lamar' ideele, deca ia trei ani s'au facatu atate proiecte de lege in cată stau apele ca valm’a, atonei se o sponema, ca inca no ne-ama laminata destalu despre cestiane, si se o lasama mai bine pe alte timpuri de cată se o deslegati asia precum vreţi a o deslega. Deca vnse totusi vreţi se faceţi lege, atonei primiţi, de basa la desbaterea speciale proiectula mino­rităţii (mişcare, egomotu), adica proiectulo de­­putatiloru romani si Berbi (sgomotu), da­­­dica se’la primiţi, ca­ci si dvastra diceti se’lu pri­­mimu cela ala comisianei centrali, si none se nu ne fia iertatu a dice, se primiţi alu nostru ? si faceţi in acest’a toate amendamentele posibile, se primiţi inse si modificările ce le dise depu­­tatulu Dobrzansky iu siedinti’a de eri. Incheiu si diou, ca de basa la desbaterea speciale pirimescu proiectulu de lege ale depu­taţilor a­romani si şerbi; era proiectulu comi­sionei centrali nici in generalu no’la primescu (aprobări in stang’a estrema). Amu disa. UNGARI’A. Dela dieta. Siedinti’a din l­a Dec. despre UNIUNE. (Urmare si capeta.) Vlad. (Strigări: abdi de cuventu !) Na abdica ! — Ea pretiuiesca pre deplina caasele produse de dnala ministru de interne. Semta insemnatatea momentelora, soia, ca timpole e soarta, si trebae namai se’mi esprima parerea de rea, ca na pota abdice de cuventu, si pote na me voia pronuncia asia de scurta , precum se cuvine si precum asia dori. Totusi credu a fi convinsi ca totii, ca cele ce s’au disa, se dioa, sca se vor­ dice la obiectu din partea unuia sau altuia dintre depatati, mai bine se se dioa aici, decatu intr’altu loco. (Asia el). Si in asta privintia ori cată de scumpa se fia tim­­pala, nu se va perde ca lucrări nefolositorie. (Asia e! s’aadiimu !) Som constrinsa a vorbi, ca atata mai vertosa, peatraca pusetiunea mea in acesta obiecta e prea deosebita. Proiectela de resum­tiane presentata prin condepatatala Măcelăria ’ia am sobscriau si ea cu 19 alti deputati, dar­ motivele cuprinse in­­tr’acel’a na­santa ale mele, pentru ca ea pleca cu totala din alta pancta de vedere , si numai partea a doa’a a proiectului de resolutiune o a­­cepta ca a mea. Panctulu mea de manecare e legalitatea. Ea acepta art. VIII din Posioniu dela 1848, acepta I art. ale dietei din 1848 ca legi, a că­rora valoare nu pote fi obiecta de disputa. De­si I artidle transilvana in sensula legilora tran­silvane, judecandu’io din punctuln de vedere ala dreptului publica transilvana, na corespunde pre deplina tutarora recerintielora legale, totasi i’a activata faptice la 1848 prin aceea , ca in sensala si conforma cond­usului acelui article, toate cererrile alegatorie din Transilvani’a au ales­ depatati la diet’a Ungariei conchiamata in Pest’a pre 2 Iolio 1848 ; la alegerile acestea au participatu cei indreptatiti atata din partea ma­­ghiariloro si secuilora, catu din partea sasiloro, precum si din partea romaniloru, si in urmarea aceea s’au presentata in diet’a numita mai multi deputati romani si sasi, si au luatu parte la dens’a pana la indreptarea loru in lun’a lui Septembre ala aceluiasi ana (intreramperi, asia e! Aprobare). Dar’ pentru ca primescu acesti artioli nu urméza aceea, ce voiesce a deduce partea cea mai mare dintre dvóstra, ca adica atunci trebue se primescu si proiectela de lege presentata de ministrola de interne. Articlii din 1848 ai dieteloiu dela Posioniu si Clusia au enunciatu uniunea, si acést’a nu se mai poate pane la intrebare. Articlii de lege din Posioniu si Clusia inse n’au regulata modalitatea ecse­cutarei si realisarei anionei; vi voia ceti para­­grafula respectiva de lege (intreramperi: ’la scima!), de si ’la sciti, eu totusi vi’la voia ceti, pentraca voia descopeii intr’ensolu ana insusi­­tate, asupra cărei nu s’a estinsa atentiunea noa­­stra, sau cela papina nu s’a amintita pana acum. Paragraful­ 4 din articlolu de lege ale die­tei din Posioniu din 1848 suna la urmatoriala moda : „Ministerialii respandietoria e oblegata, ca folosinda tóte midilecele legale se se pana in contrelegere ca comisianea denumita spre a­­cestu scopo de diet’a transilvana trecuta, ase­menea si cu diet’a, care va trebui se se con­­obiame catu de curendu in Transilvani’a in totu casolu inse se faca pasii necesari pentru ecse­­patarea perfecta a anionei ei la asta privinti a se substerna dietei viitorie una proiecta detaiata de lege etc.“ Dvastra dloru­sciti, ca diet’a din Posioniu si-a adusa cond­usele sale pre la finea lui Martiu si pre la inceputulu lui Aprile 1848, totasi asia veti sei, ca diet’a transilvana a trenutu consul­tările si a adusa legile sale io lun’a lui Ianiu 1848. Prin urmare ordinatiunea acestei legi nu se pote aplica la comisianea regnicolaria, de care vorbesce § lu 2, art. I ale dietei din Clu­­sia, ci se referesce la comisianea, ce au fost d esmis o diet’a transilvana din 1847 in caua’a uniunei, spre a conferi cu comisianea regnico­­laria esmisa de diet’a Ungariei. Articlolu de lege din Clusia inse n’a îndrumată aceea com­i­­siune, spre a conferi cu ministeriala Ungariei, care era chiamata si indreptatita la acest’a in sensala ordinatianei apriate a art 7 din diet’a de Posioniu dela 1848, ci in sensulu § alui 2 art. I ala dietei din Clasia dela 1848 a alesu ana noua deputatiune regnicolaria sob presie­­dinti’a contelui Ioeifu Teleki, si pasula canda acest’a aru fi impedecata, sub presiedinti’a lor. Franciscu Kemény, care era presiedintele die­tei. Asia dara ordinationea apicata a legei nu s’a observata. Dar’ ca se na pata dice cineva despre mine, ca de­ci crede a fi intrepretata bine le­gea, cam­ rebulistu si me servesca ca apacatare advocatiaie, dechiara, ca pondola principala, pre care ’mi voia basa ratiunamintele mele, no ’la pana pre aceea, ca na s’a observata dispa­­setiaaea legei. Ea am voita namai a arată, ca na s’a satisfăcuta ordinatianei apriate a legei. Apoi se na laamu locralu asia, precum ara fi trebuita se se iatemple conforma legei, ci asia precum s’a intemplatu. — Diet’a din Clusiu de la 1848 a alesă la sensulu §-alui 2, art. I­ana comisiane, alesă are io acesta comisiune na- 374

Next