Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-12-08 / nr. 95
comitatu. Dupa rezultatulu alegerei dia comite suprema aia dechiaram neindestuiirea sa si, ce ae védi, dlu Zeyk Antal in docursula siedintielorn renuncia de postari de vicecomite, era comitetalu incredintieza pe dia comite sepr. ca saplicirea acestui posta pana la adunarea viitorie, ai asia ae substitui in postulu de viceromite fostalu aseaoru la aedria comit, din Abrudu dlu Ioane Duca, romana. Pacinii romani acarabiti de recoltatiile acestora alegeri indata dopa aiedinti’a a 2-a s’au intorsu catra casa, desi, veniea la ordine cause momentese, d. e. parerea representantiei districtului Fagarasiu despre intrebuintiarea limbei romane in afaceri publice oficiose, parea firesce, la membrii unguri na afili părtinire , or’ romani nu era presenti se o apere — cum si alte împărtășiri ale mai multora comitate din Ungaria. Pe langa acestea remanu cu destina stima To nu. Brasiovu 19 Dec. Eri seria pe la 9 ore furamu alarmati prin darea semnului de toca, care aici se face cu tragerea clopotului intro donga (usna). Nefericitulu Brasiovechiu fu si astadata obiectuln compatimirei, ca tete, ca arse numai o sioara, fiindaca midilepele de stinsu concurseră din tote partile ceea ce face onere chefului administrationei. Nu se pote indestula recomanda tuturoru economiloru cea mai stricta si mai simtibila ingrijire de servitori si oameni rei, cari adeseori -si resbuna pentru vreo maltratare ca astfeliu de pericole nimicitoria. — UNGARI’A P e s t ’a. (D e la dieta.) In siedinti’a din 2 Decembre a casei deputatilor, se votara definitiva proiectele despre afacerile interconfesionali, procesele divortiali in casatoriele mestecate, inarticolarea metropoliei gr. oat. si a episcopateloru din Lugosiu si Gherl’a ai proiectuluiumulat de feru Oradea-Clusiu- Brasiovu. Se luara apoi la ordinea dilei si se primiră en bloc proiectata despre datoriei? statalei pendinti, despre pensiuni pentru oficia comune cu Austria, pentru inarmare tote ai in speciale. Se vork apoi unimnea si se primi reportole pentru suptinirea speseloro judiciali pentru cetatile organizate si se dau sub dispasetiunea ministruloi de culta 12 mii pentru marirea aalarieloru profesorali la universitatea maghiara, se primi alta proiectu de espropiare pe teritoriulu Bud’a-Peat’a In siedinti’a din 3 Dec. s’au mai primita anele proiecte in a dooa si a treia cetire, ér’ in siedinti’a din 4 se presentara mai multe proiecte si tduiq pentru competinti’a tribunaleloru militari si se discute conventiunea postala cu Elveti’a ; ér’ in privinti’a ecsameneloru de stătu pentru profesară, dice, mia. Eötvös, ca va dispune, ca acelea eceaminese se depune si pe la academiele de drepturi. In 5 Decembre se iea inainte imprumutulu cetatii Bud’a si regolamentulu casei si se primeren. Contele Andrássy presents articolii de lege sancţionaţi in cana’a liniei ferate Aradu- Timisiar’a, despre inarticolarea metropoliei de Alb’a Iulia si episcopiele Lugosin , Gherl’a or’ sanctionata, apoi se primesce proiectulu despre amortisarea datorei societăţii drumului de fern dels Tie’s, asemenea si pentru imprumutulu pentru călti ferate si canale. In siedinti’a din 6 Decembre se anuneia ca inchiderea dietei se va tiene in 10 in palatulu regesen , si Fodroczy deputatulu proatu interpeléza pe ministruu de resbelu, deca la înrolarea din estn anu se va compnta prisosulu de fetiori înrolați din anuln trecuta. Se cere interpelatiunea in scriau. Ivanka interpeleaza pentru aplicarea honvediloru dela 48—49? Varady da onu proiectu de resolutiune pentru resolvarea cestiuniloru feudali, de posesiune, introducerea egalitatei de dreptu si desfiintiarea privilegiatoru pe terenulu materiala. — Andrássy respunde la interpelatiunea croata ca prisosulu de anu de 1000 fetiori croati se va computa la înrolarea din estu anu. Fodroczy e multiamitu ou respunsulu. — Acum se incepu lucrurile d’a capo, dar’ si laptele totu d’a capo, semnalulu e: triumfa, victoria sustienuta ori prapalu ! Terminala de trei ani ala dietei acesteia a espirati. Inca in luna asta se făcu diapusetiuni pentru alegerile dietei viitórie, cari in Martiu vom fi la ordinea dilei, pentruca in Mainee ce reiocepa diet’a viitória. Cronica esterna. ROMANI’A. Reproduceam — dupa „Tel. Rom.“ — din desbaterile camerei României asupra adresei la cuventule de trona aceste: „Dlu Brateanu vorbindu mai anteiu despre administrations, justitia, drumuri etc. venindu la politio’a esterna, dice: „Acom amu ae respundu unei alte ilustratiuni, unei eminentie, de o alta importance, fiindaca chiarn positiunea ei i-o da; ama se respunda dlui de Benst, care s’a facutu organdu tuturora plangeriloru, tuturora imputariloru ce s’a credinta de caviintia a se face in străinătate in contra noastra. Dara mai anteiu voiu respunde inca cuvintelorn dini Apostolénu, care a disn ca ne-amu datu demisiunea, pentru ca amu avuta consciinti’a, ca ducemu tier’a la prapastia, etc. Amu diau, ca amu făcuta multe gresieli, si déca intemplarea me va oblega vreodată a mai veni la putere, pete ca nu le voia mai face totu pre acelea, — spera acéstea pentru mic’a mea inteligintia, — dara suntu incredintiatu, ca era vom face gresiele. Pete ca m’amu coboritu dela putere, fiindaca e bine ca Unu omu se se pota reintorce asupra tuturora faptelora sale si se le pota studia si cantari ca se soia cum trebue se mearga inainte , silinduse a evita gresielele pe a comisa deja. Este credu de trebuintia ca anu omu se naste prea multa timpa Busa, fiindaca inaltimea si greutatea ilu potu ameti, si apoi crede ca si deca nu asiu fi fosta destula de conscientiosu, totu erau de ajunsu patimile, atacările cele inversiunate, cari s’au facutu administratiunei mele, pentru a o paralisa si a o sili se’si de locuia altei’a , puteti vedé cu cata inversiune s’aru fi repetitu acele atacuri, dépa chiaru dupa esirea nóastra dela patere ele totu se mai repeta si astadi, înoată, in locu de a ne ocupa se mergemn inainte, stamu in locu numai ca se aodimn cum se ataca adminstratiunea trecuta. „Cloru, s’a disu ca este influinti’a consuliloru, care a silita pre ministeria se se retraga dela patere. Eu ama disu in particularia , in adan&rile intime, si o repeta astadi la tribun’a camerei, ca chiaru acei’a, cari nu ne cunoscu, soiindu numai pusetiunea nóstra de guverna ale României, de ministrii mandatari ai natiunei romane nu trebueau se créda, ca amu fi fosta capabili se facemu, nu o lasitate individuale, daia o lasitate nationale. Nu, cu e influinti’a consuliloru, care ne a silita se ne retragemu , situationea Europei si situatiunea ce ni s’a facutu la noi in tiera ne-a indemnatu ce credemu ca este prudinte se ne tragemu dela putere, spre a lasă loculu unor oameni, cari au totu atat’a anima de romani ca si noi si cari au esperintia si au data dovedi de talente mai multu decatu noi." (Va urmă.) demarsia confidentiale a regelui Prusiei spre a obtiene dela Rusia ordinulu de a lasa se treca aceste arme pre teritoriala rusescu fara pedioa si fara oa se fia oprite nicairi. Poteama se apucamu, adaugi d. Brateanu, pre alte done caii, un’a prin Austri’a cealalta pre mare, prin Constantinopole. In ceea ce privesce calea prin Austri’a neama temuta se na fia ceva dificultati, din partea guvernului ungurescu. Amu întrebata ce motiva putea se autoriseze nisce asemenea temeri, d. Brateanu a respunsu, ca in Ungaria cosistau oarecari pretensiuni in contra Principateloru. La Constantinopole, a mai adaugita d. Brateanu, dificultățile aru fi fostu si mai mari inca. De mai multe lune neamu adresata la Poarta pentru trecerea a 15.000 de puspe Peabody, comperate in Americ’a. Negotiarile nu mai avea sfirsitu.“ 379 Delegatiunile votara unu funda pe sema dlui o. Baust de vreo 550.000 fi. După descoperile foiloru din Vien’a partit’a deakiana se fi pusa la caleana funda secreta de 9 milione fiorini, pentru ca se corompa on elu convictiunile si moralitatea alegatoriloru in favoarea predomnirei sale. Inse coruptiunea -si va resbuna ea de sene odata. — Nr. 105. Baronul de Eder catra br. de Benst. Bucuresci 24 Augusto 1868. „M’amu grăbita a cere deslusiri dlui I. Brateanu, asupra mariloru transporturi de arme sosindu in Principate prin Rusi’a. Aceste arme, a respunsu d. Brateanu, sunto niece posce cu acu ce principele a ordonata se se cumpere din Prusi’a pentru ostirea moldovalaoba. Amu întrebata la urma pentru ce ocoluri acest’a mare prin Rusi’a, si pentru ce s’au organisatu aceste transporturi intr’unu modo asia de misteriosu. D. Brateanu mi-a respunsu , ca n’au avutu nici odata inteptiunea de a acoperi cu misteno cumperarea acestora arme si transportarea loru in Romania; departe de acést’a, guvernulu francesu a fostu insoiintiatu inca de mai multe lane despre acéstea de catra agentulu turco la Pariau. In ceea ce privesce ocolulu prin Rusi’a, motivulu care a hotaritu pre guvernulu princiara, este ca, din partea Rusiei, nu se punea nici o pedica transportului de arme. Eră destula, a adăogita d. Brateaau, o Nr. 107. Baronulu de Beust patra br. de Eder, la Bucuresci. Vien’a 2 Sept. 1868. „Lamuririle asupra afacerei convoiuriloru de arme clandestine ce v’a dato d. Brateanu, si pre cari mi le ati comunicata la 24 ale lunei trecute, ’mi insufla observatiunile urmatorie. De si urmările insemnatorie ale Principatelor, ne a parutu adesea, ca trecu presto meaura adeverateloru trebointie ale acestei tiere, o desnava comanda de arme nu ne aru fi surprinsa inse prea multa. Dara ceea ce a catatu se’mi faca o mare impresiune in afacere, suntu midilepele misteriose ce s'au intrebointiatu intre acésta ocasiune de catra guvernulu principelui, si apoi mesurile la cari au alergatu spre a asigura acestu misteriu. Pana acum noi amu acordata totudean’a trecerea pre teritoriulu nostru pentru armele si munitiunile comandate de guvernuln Moldo- Valachiei. Asia dara, nu era veni o trebuintia nici de a espedia aceste arme sub fals’a aratare de materiala destinata pentru construirea calilorn de ferii, nici de a le face se treca prin Rnaia, cu toata întinderea drumului ocolita si crescerea cheltuielilorn ce trebueau se resulte dintr’acést’a. Spre a reeurge la nispe mesure asia de estraordinarie, e invederatu , ca trebuia se fia unu interesa ciudatu intru a ascunde adeverulu. Intr’asemene circumstantie si in tad’a miscărei bulgare pre terimulu romanu, guvernulu Principateloru n'aru avé cuventu se se mire déca admitemu prepusulu, ori aceste arme , introduse intr’unu moda asia de clandestina, suntu destinate pentru unu scopu, pre care no voiescu se’lu marturésca. Ve rogu, domnule barone, a ve esplica iu sensulu depesiei presente in fapt’a guvernului principelui. Primiți domnule, etc.“ Poterile garanţi ale Greciei prin consulii loru din Greci’a consiliera pe regimulu grecu, ca se se reconcilieze cu Turci’a, inse guvernulu Greciei a refusatu de a satisface cereriloru Turciei. După unu telegrama alu „Romanului“ din Per’a 14 Decembre ministeriolu grecu a presentatu camerei u 11 i m a t u n Turciei, dar’ camer’a ia respinsu fara desbateri si in unanimitate. Asia ambasadoru turcescu Fotiades Bey va pleca din Athen’a si unu bastimente gregeaca merge la Constantinopole se aduca acasa pe ministruln green. Prin urmare relatiunile diplomatice intre Turci’a si Greci’a ae intrecurma. Abia ae domoli in catuva fric’a unora vulpoi de tarburari in Oriente, triburari fictive atribuite României din partea strainiloru ai astadi ae atribue Greciei intentiunea de a reacula Orientala ii dupa cum scria diurastele ger- Nr. 106. Baronuri de Eder catra lor, de Benst. Bucuresci, 28 Augustu 1868. (Estractu.) „In ceea ce privesce cantitatea puscelora transportate prin Rusia in Moldavia, prefectori din Botosiani le a evaluata la 50.000 d. Brateanu a disu din contra, ca nu se asteptau de catu 25 000 pusce cu acu prusiene. Pre mare, se mai asteapta afara de acestea 15.000 posce Peabody comandate in America si carieran se ajonga in amenda.“