Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-07-24 / nr. 56
Mr. 56 Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiolu: pe 1 anu 10 fl. pe */« 3 fl. v. a. Tieri estorne 16 fl. v. a. pe unu ana sea 3 galbini mon. sunatoria. Brasinvn 5 Augusta 21 Iuliu 1868. Amilu MAMI. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenti. — Pentru serie 1 Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare blicare, la cr. pu- MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvania. Brasiovil. Pentru dechiaratiunile anonime. De trei ani incace, de cando cadiase preste monarchi’a intrega, era mai alesn preste noi romanii domni’» sistemei sistatorie, s’au vediutu din timpo in timpu la momente de probe mari in foile romanesci dechiaratiani anonime, care purtă subscriptiunea : „Mai multi“. Credemu ca ama ajansa dile, in care trebue se ne tragema sam’o asopra manierei de a ne subscrie in peetiuni atatu de importante ca „mai multi“, adica anonima, că ei cam ama sabscrie la nesce dispate diaaristice de toate dilele, la care este de ajansa, deca conesce Redact, pe autori. Ce scopa ara patea se aiba asemenea sobscriptind domnilora! Nesmintita că se descopere lomei conviotiunile respectiviloru „mai multi“. Inse cine sontu acei „mai multi?“ De care clase ale societatiei se tienn ei ? Cai suntu ei? Cine garanteaza in fapt’a lamei pentru subscriptianile lora, pe care nu le vede nimeni? Cine este datoria se crédia, ca asemenea dechiarationi nu santu tramise spre publicare de catra mniculu fara scirea altora, sen ca ele suntn fabricate de insasi redactiunea ? Credeti domnilora, ca la toate manifestatiunile subscrise ca „mai multi“ lumea practica respande foarte neteda, ca acei „ouai multi“ este numai anala, sea nici unuia, era adversarii nostrii politici isi bata joon de asemenea manifestatiuni fricoase. Sea avema curagialu opinianilora nóastre, sea na’la avema. Deca 'lu avema si deca credema ca a fosta timpula ca se ni le dama pe facla, se le subscriema ca numele nostra intrega si se na amblama pe intunereca ; era deca na avema curagialu opiniuniloru, atunci mai bine se facemu, ce ne orntiamu charthi’a si negrél’a, se asteptamu pana canda ni se va cace curagialu si se va întări că simburele de piersica. Ce ama sjutatu noi ca dechiaratiuni anonime, de ecs. pe acei barbati de caracteru nepatatu ? Nimicu, ba dincontra, ii apasamu si mai multa. Nu cumva ne-ar’ fi rusine, deca amu zacea si noi aratarea cu floarea cleralei celai mai luminata din toata romanimea? Domnilora, acesta ar fi fapt’a lui Petru din cantatele cocosiloro, ca, au sciu, n’am vediata, na canosca pe acei Nazareneni. Inse si de altmintrelea, ce ne mai folosesc o nooa manifestatiunile prin gazete? Acolo este tronolu, mergeţi la elu, aratati’i adeverata stare a lucrariloru ca nomele dvóstra , garantanda cele aratate cu credintia si ca caracterala dvóstre ; acolo santu adanarile monicipali, nu le mai părăsiţi, mergeţi si vorbiţi in ele si prin ele catra trona. Tiera si naţiune nu se poti conserva nici prin fatalismu si cu atata mai pacina prin subscriptiuni, precum sunta ale asia numitelora societati industriale anonime. Libertatea nationala si constitutionala nu se castiga si nu s’a castigate de canda lamea prin acțiuni isolate, ci prin osteneli mari si solidaritatea tuturoru celoru lipsiți de libertate, era solidaritatea poate fi si a operă numai acolo, unde ecvista credinti’a neplatita in immortalitatea natronei; din contra ori unde lipsesce acesta credintia, trebne se lipsesca si solidaritatea, prin urmare si ouragiala. — Redactiunea interimara. Tibinn 8/20 îolia. Die Redactorul Unu corespondinte din Sibrin vine in Nr. 52 ala „Gaz. Trans.“, a vatemă cu mana imprudinte naoretiunea, ce eră datoria a păstră fapla cu lucrările anei conferintie de inteligintia preotiesca si mireneasca, trenate la Bibini in caus’a pregatirilora pentru congresala nationala-bisericesca, care romanii greco-orientati din Transilvania si Ungari’a ’la asteapta in cela mai de aproape veritoriu. Asia, Die Redactorn romana imprndinte face publica o causa, a cărei aperare corespondintelui si consortilorului nu i aduce onóare, a cărei combatere contrariloru parerei loru nu le aduce desoaare — ca toate ca acéstea se pare a fi fosta tient’a corespandintiei, — si pare causa in fine, publicanduse ia form’s aceea, nu face publicului nici una servitia folositoria. — Dar’ se na preocupamu pre cetitoriala , ci armanda tristei datorinite, a ne apera in contra onora atacuri nedrepte si patimasie, ce pe calea publicității nici decatu nu le asteptămu, se esponemo in soarta insasi causa. Iaca in sinodulo episcopiloro din an. 1865 se făcuse o representaliune patra Maiestatea Sa pentru conchiamarea cată mai curenda a anni congresa nationala bisericesca romana, la care biserica romana, reintrata in dreptula sen de mitropolia, se se organiseze amesarato trebuintieloru sale. Modalitatea propusa de sinodala episcopiloru a fosta aceea: că congresala se constea din 90 membri, 23 mireni si 13 preoţi, tramitiendo fiacare epanina cete 10 preoţi si 20 mireni pentru acesta congrese bisericesci. Astadi, canda suntemu in ajanala acestui congresu, doritu cu ardere de totu romanola , — ca-ci este elud ante in congresu ala intregei nóstre biserici romane gr or. dala anula 1700 incace! — eră lucru praafiresca, si nici ca se potea altmintrea, decatu că se soeroese dupa buna aflare a episcopiloro si consistorielorn cercuri de alegere ad hoc, pana canda iasasi congresala va aduce o lege pentru compunerea aa in venitoria. Spre scopulu acest’a dar’ Escelenti’a Sa par. mitropolitu Andreiu , de siguru că se inlesnesca incatura consistorialui unu lucru atata de grea, a conchiamatu o conferintia — se intielege de sine , neoficioasa , — din carea se alese o comisiune de 5 membri, că se de conferintiei, si acestea apoi consistorialai aichidiecesanu o părere informativa pentru formarea cercarilora de alegere si modalitatea alegeriloru in archidiecesa. Ama trece bacarosii preste name, inse coresp. din Sibiia le-a oposu si acestea, si adica in comisiune s’au alesu: DD. Bologa, Popea, Hanea, Rosea si Dr. Nemes. Canda eră că comisianea se’si incepa lacrala sea, atonei DD. Bologa, Hanea si Nemes, abatenduse ca totala dela problem’s data, pledară pentru alegerea membrilorn congresuali din sinodala eparchiala, care singura ara fi competiate a alege pre representantii archidiecesei in congresu, pe canda ceialalti doi membrii, DD. Popea si Rosca, amesurata insarcinarei primite, voira se intre in specialu, si dandu de dificultatea principiala, ce o opusera membrii de mai susu , ei cesti dia arma se declarara inca de pe acum pentru alegeri directe, esite deadreptalu din ciera si popom, 1. caci in statutari sinodalii diecesari din 1864 nu este prevediata alegerea pentru congresula mitropolitana; 2. caci conchiamarea sinodului eparchiala numai pentru alegerea la congresa este impreanata ca perdere de timpa si ca speae, ce nu suntu de lipsa; 3. pentruca este mai liberala si mai constitutionala alegerea deadreptalu din poporu, decatu cea midilocita si restrinsa din sinaia sinodului; 4. pentruca cele dene eparchii, a Aradului si a Caransebesiului, neavendu inca sinodele lorn, n’aru poté alege din sinode, ei asia in compunerea congresului aru fi o nepotrivire disparitate si disproportions vatematare. — Si fiindupa cele done păreri nu se pot ura ani, er’ propunerea partitei din arma (Popea si Rosca), că comisianea pentru acesta incidente neprevediuta de conferintia se cera disluciri mai de aproape dela Esc. Sa par, mitropolitula , — din partea ceioralalti trei membri nu se primi („c vatemare de onoarea si demnitatea comisianei“, dice coresp. sibiianu din inaltimea positiunei sale), pentru aceea ceialalti doi membri si-au datu părerile la protocolu in forma unora observatiuni, care coresp. sibiianu ironice le numesce „interesante“. Intr’aceea Esc. Sa mitropolitala conchiamă conferintia plenaria, unde se espusera amendoue părerile. Majoritatea conferintiei nu se potu convinge prin argumentele aduse de DD. Hanea si Bologa, ei cu privire la toate impregiurarile reale adoptă propunerea facuta ad hoc — quod bene notandum ! — de sinodala eppilora, a se face adica cercurile de alegere si alegerile insele dopa an a si aceeasi cheia in toate trei diecesele, lasandu congresului acestuia in adevera constituante — pe langa toate contradicerile corespundintelor sibilanu — a hotărî modalitatea compunerei sale in veritoria prin lege chiara si positiva. Motivele, ce au condusa pre aperatorii acestei păreri, — dupace corespundintele eib. ca destula nedreptate numai le atinge, pe panda ale partitei contrarie le espune pe largu si ca emfasa, fia-ne ertate a le espune aici. I. Avema dinaintea noastra nou fapta complinită, adica representatianea episcopiloro adunați la sinoda la an. 1854, care representatiane este astadi basea, pe carea se se constraiesca congresulu nostra cela mai de aproape, ei in carea s’a cerata dela Maiestatea Sa anamita : „CoDB istoriclo rojpaetivo ara asta de a se ingriji de impartirea si limitarea cercurilora de alegere, cu consideratiune la numerula alegatorilor aceto. Acesta representatiane nu este in nici o privinita prejudicioasa congresului, care adapanduse odata, se va pote organisă si constitui dupa cum va află elu de bine. II. La sinodola archidiecesana, dupa § 125, II, lit. a, b, c si data statului din 1864 are intrare si om nomeni însemnata de membri n e a 1 e si. De aceea majoritatiei conferintiei i s’a părută si i se pare si acum malta mai larga basea, mai liberal’» tata procederea si mai mare garanti’a pentru espresiunea adeveratei vointie a provinciei nóstre bisericesci mitropolitane, deca alegerile la congresa se vorn face deadreptulu din diera si poporu, decatu facanduse din sinoda, — ceea ce ar’ fi o retrogradare. Aceste impregiurari le a desvoltata pe largu atatu Esc. Sa par. mitropolitu, oare si p. protosincelu Popea si dlu Dr. Borcea. III. Cele doue eparchii, a Aradului si a Caransebesiului inca n’au aici sinodu, nici stătuta ; si asia tocmai panda archidieces’a noastra ar’ alege delegați din sinoda , celelalte diecese acést’a totasi na o ara pote face, va sedica o compunere uniforma a congresului totusi ara fi ca nepotintia, era legalitatea, corn o ian DD. Hanea si Bologa, totasi na s’ar câștigă. Acést’a p. parochu Boia o a demonstratu prin cifre. A legendu adica archidieces’a pre cei 30 ablegati ai sei din sinoda, adica dopa terminolu coresp. regalminte, or’ celelalte done diecese pre cei 60 ablegati ai lora dia cercări, adica dopa termionlu coresp. a e regalminte, apoi din conglomeraturi acest’a ar’ esi duq congresa de 30 membri „legali“ si 60 „nelegali“, adica congresulu si atonei s’ar pote caalifica de nelegala. Ceea ce observară aici DD. Bologa si Hanea , carnea si celelalte diecese se se adune in sinóade si se primesca statutulu archidiecesei, este foarte problematica ; un’a, ca sinódele acelea, nainte de a primi statutulu , trebue se se compună, si compunerea lora cea d’anteia trebne se fia octroata; alt’a, ca sinodelora acelor’a, a carora conchiamare cine seie cată s’ar mai amapă si ingreună, nu li se poate impane statutula nostru, — ca oi acést’a ara fi o vate-