Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-07-31 / nr. 58
Nr. 58. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe V* 3 A* v. a. Tiemesterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 12 Angustu 31 luliu 1868. inula XVI. Se prenumera la postele o DD. corespondenti. — Pent Tacs’a timbrata a 30 cr. c blicare. . .i pe la jrne 6 cr. * »rare pu- MONARCHTA AUSTRIACA Transilvani’a. Revista. Proiectata de lege despre armare s’au primita ia sied, dia 8 Aogasta ia dieta ia a 3-a citire si acum indata cetima , ca siediotiele se vorn intrernmpe pana catra finea loi Septembie. Desbaterile atatu cele generali, cata si cele speciali s'au intorsa cam de comuna pe langa comun a dorintia de a avea armata propria, ceea ce se repetiea mai in toate cuventarile. Ce parte au toata depotatii romani la aceste desbateri ne referesce „Federatiunea.“ (— Inca in 3 Augasta tieaase depatatala Alecsandra Romana on’a cuventare foarte ponderoasa si sprijinita pe argumente pipăite si neopumnabile, in finea caria, dupa ce dovedi pericalola ce pota se intempine nationalitatile , dochiara la camele consocilora sei de principiu si pusetiane, ca pana canda nu va fi deslegata Gestiunea nationala, romanii nu pota lua parte la aceste proiecte. Conforma cu acesta declarations la întrebarea: deca primesca proiectele de lege pentru armare, responsera ou da dep romanii: G. Ioanovicia , P. Mihali, M. P. Grideana , caval. Pascaria , I. Talbasia, Gerardu Vegsio ; dintre'secri 'Stojachcovits si Trifanati; ca ba responsera: V. Babesiu , Sigm. Borlea, Iosifa Hodunia, Apdi Medana, Antonia Mocioai, Al. Mocioai, I. Misiciu, Sig. Popoviciu, Al. Romana si Fior. Varga; era absenti era: I. Balomiri, Simione Balomiri, Alecs. Bohetiela , I. Hosszu, Ilie Măcelăria, Georgie Mocioni, I. Moldovanu, Sig. Popa, Ioane Popovicia Deseana, Avrama Tinea si Aloisia Vlada. In adevera, ca contributianea de sânge e cea mai grea dintre toate contributiunile si datorita deputatilor, era ca se apere interesele tramilietoriloru loiu in modula cela mai circamspecto. Eventala va comproba acum pasii celora de sasa, in a cărora anima treba sa se bata acelasi pulsa. Pronunciamentulu din Blasio. „N. freie Presse“ din 5 Augusta publica o corespondintia din Pest’a 3 Aug., in care descopere mai multe date despre carsala cercetarilora întreprinse pentru pronunciamentu, in tonulo urmatorio: „Cu pronunciamentola din Blasio , dopa cum se vede, si a bagata regimala man’a intr’anu caiba de vespi. înainte de tóte, dopa o cercetare mai de aproape a cuprinsului, se vediu, ca pronunciamentuln — nu e asia de periculosu, pe oata se socotea la prima lui surprindere. Pronanciamentala in sene nu e alts, de catu o repetire a celora spuse prin articalile de fondu din anii trecuti, inse na merge pana a dechiara simplu fara valore uniunea Transilvaniei ca Ungari’a, ci eulmineaza in ideea, carnea aceasta anione n'are potere de drepta, nici valoare pana atunci, pana canda legislative de acum nu o va ecsecata in toate detaiarile sale. — Ceea ce sgarik ran’a nu se afla in pronunciamenta, ci in introducerea alaturata la pronunciamenta, care provoca pe romani la subscriere.“ Cu introducerea incuisitianei, tocma canda ac’ fi caprinsula pronunciamentalai punibila, inca n'a nimerit’o regimalu, pentruca acum ese la lumina, ca adeveratii făuritori ai intregului acta fara lasati fromosu in pace neincomodati, si inpaisitianea s’a făcuta in contra unoru omeni onesti, carii au fostu destula de nesocotiți, ca s'au lasata a fi împinsi in atacala anteposturilora. Mai încolo prin aceea, ca regimul a trase pe romanii resp., intr’adevero cei mai inteligenți, la cercetare, ela vine împinsă, ca se remana consecente, se estinda inpaisitianea presto toti romanii, cati soia scrie. Asta se vede din armatoariele. Cu cata o natiune e mai pacina cultivata, cu atata infioresce la densa mai multa marturismula politica. Ce mirare dara, ca toti cati poseda catu de pacina facultate cugetatoria, vom a lua parte la acesta fericire ? De aceea se na padia nimene in surprindere, ca pe ministriiu nostra de justitia l’aa grămădita romanii on petitiuni, ca se faca a se estinde inpaisitianea si asapra lora, pentruca ei afla in prononciamentu chiara credeala lora politica Pana acum ministrala de justitia n’a împlinita aceasta cerere, totusi poate ca se va afla silita a face in semtu una pasa seriosa, pentruca nu va trece malta timpa, pana canda se va tramite regimului pro fundamentalu provedinta cu multe mii de subscrieri. Se poate ca cinevasi va asemena acesta acta ca petitiunile lui Madarász, inse acesta pelulaeino dintr’o privintia n’aru fi cu drepta, pentruca inteligeoti’a romana e destula de circamspecta, ca lasa numai pe cei, ce se inscrie, ca se subscrie pronunciamentala. Aa faeutu sânge reu si la romani, ca incoisitianea in contra mato dorilor o s’a concrediotu unui judecia maghiara si din coas’a asta se astepta o interpelatiune in dieta." Din Blasio la Aog. se scrie „Feder.“, ca acolo veniră pana atonei 25 de citatiuni, si apoi ce e mai curiosa, ca se citara ei trei morți, de ecs. Iosifu Tartia, mortu de 2^2 ani, Ioane Stoiana morta de 3 ani si Ioane Bobu morta la Iuniu 1867. — In regima ar’ trebui se fia ca privintia la orarea depărtare de 18 si mai bine mituri si la cpcsele cele mari, cari se casiana unom persoane, fara vin’a loru, spre asprirea opiniunei despre modala procederei. Ar’ fi mai cu scopu a se tramite ionisitori la faci’a locului. — „Presse“ cea vechia inca vorbesce in tonda celei noue. Vorbinda despre dreptata alegerei la mitropoli’a din Blasio. „Presse" observa ca destule tinetia si patrundietate , ca se poate, ca anii din acesti domni se se impedece de a lua parte la alegere, fiindaca incuisitionea criminala din causa pronunciamentalui din Blasio se afla in corsu. „Acesta va fi ana procesa politica menstruosa, fiindaca numerale celoru subscrisi la pronunciamenta se suie preste cifra de 2000. Se poate desvolta din procesile acestea si ana confiicta de competintia, pentru ca pentru delictele si crimele politice se afla in Ardealu 2 tribunale, unuia in Tergula Maresialui si altuia in Sibiia pentru sasime si redactorulu cela ce au loata ca deosebire parte la propagarea pronanciamentalai a si iscata in privinti’a persoanei sale esceptiane de competintia, ca Brasiovule unde locuiesce se tiene de Sibiia." — Ar’ trebui se armamu si ca relatiunea noastra, inse ca acesta de alta data. — Acam inregistrama numai, ca junimea romana din Brasiova avenda unu bancheta damineta, inca s’a dechiarata prin telegrama tramisa la „Federatianea", dupa nome, pentru cuprinsala pronunciamentului, felicitanda si pe D. consiliaria Ilie Macelaria pentru lupt’a nationale si pe deputatii cei zelosi. — se ne incredemu sartea noatra biaericeaca si si nationala, — erasi veni in midilopolu nostru, si petindune actele privitoria la alegere — in urma prioeserama la alegerea notarialei ad hoc, si a deputatului sinodalu; si dupa acestea mai innainte de a pasi la alegerea fiitoriulei mitropolita simtiendase ocasiane — parochalii din Cohalma I. Popescu bea caventura si intr’o motiune mai langa, — pe carea vi-o aduda aci spre publicare — protesteaza energica in contra decretului in ministeriu, prin carela dreptala alegerei de mitropolita la Blasiu se disputa, ba pre venitoriu intra in periclu de a se sterge! Acesta protesta se primi anonima de toti membrii sinodului si se trecu la protocolu. Curendu după aceea se pasi la alegerea mitropolitului — si dintre trei, cari capetasera votări onala reesi ca majoritate absoluta. . . . Cu acestea ocasiane se vorbiră mai multe in impregiararile presente ca respecta la alegere, si ca deosebire s’ar fi dorita, ca — decatu s’au dispusa ca la alegere se ie parte atati votisatori din dieces’a Armenopolei (Gherlei), — mai bine se se fia dispusa , ca din toate tractele protopopesei se ie parte la alegere ei cate ana mirenu , caci alesalu are se guverneze nu numai pre preoțime, ci si pre mirenime! — Frica ne era la toti, ca in acesta capsa are ce păstoria vomu capeta, carele iabindu’si turm’a preste toate s’o poata conduce la limanila fericirei si s’o padiésca de toate loviturele cei vino si in acest’a patria framoasa, in care a fosta născuta, iise rea suferita. .. . S’a adusa fierbinte maltiamiti prea banului nostru părinte si imperatu pentru grati’a ce are pentru deraia greco-catolica, — carea multiamita se intempiah ca vivate entasiastice. — In fine ne departarama toti ca rogatiani din anima catra părintele cerescu — carele singura spie mai bine durerile romanului — ca se indrepte anima flăcărui votisante spre acela barbata, carele se poata dice cu predecesorele sea : „numai moartea me poate desparţi de naţiune.“ — Si asta se vina in looala lui Aronu, Eleasaru si in locala lui Moise, Josa’a! — Pp. Una preotu din vicariatu. Shiodulu vicariatului Fagarasiului. (Pentru alegerea mitropolitului.) Acesta sinoda in arm’s ordinatianilora mai inalte s’a convocatu pre 30 Iuliu st. n. — In dia’a acesta la 7 ore demanética se celebră in biserica s. liturgia cu pietate cuvenita. — Dopa finire — Rss. d. vicariu deschise actulu prin ana paventare petrandiatoria pentru însemnătatea acestui acta mare ala alegerei mitropolitului, — si dopa aceea parasindane pre ana dinmetate de ora spre a ne consultă asupra persoanei, in oarea Gârloniu onguresco 20 Iulia. Una corespondinte in Nr. Gazellei 45, cerenda concesiune, de publicitatei scriea neplăcută, ca-ce e delicata, template in parochia Turi protopopiatu Clusiului, si delicatetia causei neplacute o afla in aceea, ca eu Gregorio Popa parochula Gârboalai ongaresca ca administratoare ala Tirei ca ocasionea inmormentarei unei moieri onratui romane, dopa finirea cuventarei in limb’a romana, asi fi cuventato si in limb’a angara. — Dice mai incolo, carnea acesta asi fi facutoo din acea părere, ca dar’ poporala romana nu aa’ fi capace de contiuni sistematice. — Totu acela corespondinte -si face si alte reflectiuni — la caritate me simtia indetorata ca armatoriulu respansu . Eu ca administratore inTUrea amu inmormentatu o muiere din familia curata romana, dar’ densa cu serbitoria, a crescută in Clusia, si pesate ca si angaresoi, si atata au fostu dedata in limba angara, catu cea romana numai ren o vorbiea. In casatoria a fostu legata cu Kováts András curata angara din Turea, cu care are o fata pe Kováts Zsófi botezata la reformați si maritata înainte de aceasta ca vreo 15 ani după Nagy Pista, angara din Turea — barbatula repaasatei are frați pe Kováts Pál, Martzi si János; — nepoții concernentei repaasate din fiic’a sa suntu Nagy János, Gyuri si Martzi. — Nomitola barbatu m’au rogata se’i conceda a aduce la inmormentare si pe preotalu reformata, Béa barema pe pantorula, oa in limb’a ungara se’i ic ertatiuni dels famili’a lui ceaun*