Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-10-27 / nr. 83

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 ami 10 fl. pe ‘/t 3 An a. Tiem­estenne 16 fl. g. a. pe ana ana sda 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovn 8 Novembre Oct. 1868. Be prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Taos’a timbra la 30 er. de fiacare pu- MONARCHTA AUSTRIACA. Transilvani 'a. Adunarea generala anuale a Re­un­i­u­n­e­i femeilor­ romane din Bra­siovn se va tiene dupa datina in diu’a ono­mastica a Mai. Sale imperatesei E­l­i­s­a­b­e­t ’a, patroana acestei societăți, adica in 7/19 Novem­bre, dela 10 ore a. pr. încolo. Onor. Dómne membre se vor­ aduna, dupa asonlîarea servi­­tiolui ddicescu celebratu in biseric’a St. Nicolae din Scheia, in sal’a gimnasiulii romano gr. or. de aici. — Brasiovn 5 Nov. st. n. 1868. Comitetule Reuninnei Femeiloru Romane. Revista diurnalistica. Catu de pregnantii de eventualitati este orizontele politice in intreaga Europ­a si cu deo­sebire in atatele aceste, care au destinuln atari européni pato si naturala dictata de sóartea co­muna de asi da man’a fratiésca pentru conser­varea ecsistintiei sale proprie, e o întrebare, care o va deslega numai interesata comana. Soartea comuna, care le dicteaza amicitia­­si va resbuna odata de perfidi’a vercard­a dintru ace­­stea staturi, dupa marimea crimelorn comise in contra dictamenului ei. Nu voimn a inalta mai multe despre obiectuln acesta, ci ne restringemn a reproduce numai una articula forte impor­­tanta esitu in dininariln germana din Vien’a „Der Osten" sob titluri: „Austri’a, Un­gă­ri’a si Romani’a“, din care estragemu cu*­prinsulu in urmatoriele: Seriositatea situatianei nóastre, dice „Der Osten“, se desvolta totu mai apiiatu, cbiara deca lr. Beast nu am fi tienutu in comisiunea de aparare a senatului imperiala acea poventare, care a trasa atentianea in launtru si in afara, totusi nimene dintre austriaci nu s'ar radima in ilasiani despre viitoria. Toti scimu prea bine, ca ne astepta grele cercari, si conflictele , care amenintia pacea Europei ne pot­ sili in contra vointiei noastre se apucama arma. Nu e in­­doiala, ca noi suntemu destula de tari si ne a­­flamu in stare a înfrunta eventualitățile, pentru ca cele 800 mii soldaţi, pe cari ii punemu pe pitioru, suntu numai contingentulu cela mai micu cela posede monarchi­a in resursele sale pentru aparare. Poporele imperiului suntu e­­roice si gata la sacrificiu, ele si iubescu patria, ma si conoetatienii nostri slavi si romani, per horicendu sistemulu dualisticu, vom­ dovedi in momentulo decidatoriu, ca pentru vin’a unei partite nu au slăbită intru nimica a da impe­­riului tributulu seu. Noi nu provocamu pe nime, dara nici ne tememu de provocări; noi vremu pacea, dar’ si resbelulu ne va afla pregătiţi. Cu toate acestea nu putemu se fima indiferenţi de­spre tienot’a ce o iea Romani’a facia cu noi, nu ne putemu uita indiferenti la tier’a acésta veci­­nasia situata intr’o parte insemnatoria a grani­­tieloru nóstre celoru mai se căpetenia, care ne inmultiesce multa pericolele, pentru cari si fara de aceea trebue se ne aflamu gata. „Déca nu ne-ar’ sta la dispusetiune alte in­formation! decatu foile regimului pestanu, amu trebui se luamu de adeveru puru tóte gagaitu­­rile cele plătite ale gașteloru din biuroulu pre­sei pestane, dar’ atunci nu ne-ar’ remané alta indereptu, decatu se privimu la Romani’a cu la unu inimica dusmanosa ala Austriei si spaimen­­tandune fapia ca faptele se tremoramu, cumva chiaru si noi adapostima in midib­oala nostra atatea milione de romani." „I n­u e multiamita luiDdieu,ea lucrările stau ca totula altfeliu, decatu cum se schimosescu in Pestea.“ „Conducătorii maghiari, cari apasa elemen­­tala romanesca in Ungari­a, aceia, cari pe rui­nele Austriei vrea a rediua una Ungaria mare, oare se aiba deetinolu a usurpa egemoni’a pre­sta toate popoarele dela Donarea de dipso, in­­tempina, pe a dreptu, in Bucuresci cea mai re­­soluta antipatia. Dar’ inse cine vre se se mire de asia ceva? Pe langa una Ungari­a mare pen­tru viitoriulu României nu mai remane nici catu de pucinu loco, si despre acesta politicii romani au fosta totudeona bine luminati, si de aceea idea statului austriacu, care principialminte ne sta in contrasta cu princiósa desvoltare a Prin­­cipateloru unite, s’a primitu intre romani totu deuna cu simpatia; de acea conducatorii roma­­niloru la tote întreprinderile loru n’au fraterni­­satu niciodată cu sfarmanii revolutiunei, oari sieda adi in Pest’a intre perini si -si continua meseria de a aciu­a lumea in contra romanilora." „Pesti Napló", organulu cont. Andrássy a­­firma, ca din partea maghiara proiectulu confe­derations­ dunărene fu respinsa ca unanimitate. Noi ne aflamu in stare­a dechiara, ca acesta e minciuna. Ne aflamu in stare­a dechiara, ca gen. Klapka in 1859 luna 1. Marti sosi la Iasi, pentru ca acolo in numele comitentiloru de la Pa­risa si Tarina si in numele emigrantiunei ma­ghiare, intre cari se află si c. Julius Andrássy, se propună una proiecta de confederatiane da­nubiana, articulata in 5 puncte, si se faca pre­­tensiunea, ca trupele romane se treca Carpatii si se intre in Ardelu, se prochiame indata vo­tura universala ei se pana la cale votisarea(ple­­biscitulu) in favoarea puncteloru pomenite. Ne aflamu in pusetiune­a dechiara, ca gen. Türr spre acelasi scopu ca spirea gen. Klapka in 1866 a mersa la Bucuresci. Ne mai aflamu in pusetiune­a dechiara, ca numiţii conducători ai emigratiunei maghiare, pre timpula resbelului Crimense in 1855 au venatu după partit­a po­liticii Bratianu-Rosetti, cari inca se afla in ecsi­liu, ca se se alieze la olalta, ca prin midilocirea lui Mazzini vreo a traneactiona totu spre sco­­pulu confed. dunărene, despre care „P. Naple" afirma pre catu de categorica pre atata de ne­rușinata si efroutu, carnea acesta confed. ei au refusat’o totudeuna cu unanimitate. Aceste suntu fapte, pentru cari se afla mar­torii la viétia, si nu se potu nega cu una cu doua, cu toate ca credemu, ca acum le vinu doiloru maghiari foarte preste mana. Este suntu fapte, care documenteaza, ca maghiarii se incercara fara intrerumpere, a angagea pe ro­mani pentru politio­a loru de tradare înalta an­­tiaustriaca, ca aceasta politica o au continuata 20 ani aproape, si totadeuna au datu preste împo­trivire resoluta." Mai incolo provóca pe barbatii de statu au­striaci, ca se’si ie ostenél’a a ceti memorialelu data prino. Casa in 1860 de catra maghiari, in­tre cari­e si Klapka, care comandéza acum in Pest’a ohorulu sumuttariloru asupra romanilora. Namesce aotulu acesta, unu adausu interesanta pentru istori­a contimporana si importanta pen­truca se poata judeca patriotismulu maghiaro, ca-oe crede, ca citindulu voru eschiama: Hun­­garica fides, nulla fides! Una fapta ca acésta stigmatiséza in ochii austriaciloru pe asemeni oameni cu cea mai resbunatoria tradare si sub­­scriitorii lui au inca caragiula a se viri in frunte si a prescrie monarchiei calea, care duce la scopulu lora. „Ce pretendea doctorii ma­ghiari dela pr. Cusa in memoriam­ ? Nemicu alta, depatu, ca se consilieze pe romanii austriaci, se faca frontii ca ungarii in contra Austriei. Pe atunci se află in Bucuresci la carma totu ace­sta partita, care conduce sartea Principatului a­­cestuia (Romani’a), partita Rosetti-Brateanu. Pr. Casa dede memoriale ministrilora spre resolu­tiune si edita ’­­ra, ca nici se considere ast­­feliu de tarbatiuu». Barbatii, cari au des., vata aosstu acta mai au la mana inca si alte descoperiri, pe cari au de cugeta a le da pu­­blicitatei. Se se soia in Vien’a, ca ur’a, ce se predica in Pest’a facia cu Romani’a, — si are fontan’o numai in impregiorarea, ca in Bucuresci nu se îndupleca óamenii a face din oamenii, ce locuescu in legaturiti’a statului austriaca, trădă­tori ai Austriei, nu se îndupleca a amagi pe ro­­manii austriaci in castrele partitei insurecţionale maghiare. ,E adeveru, ca poncivii noştri romani nu suntu sirdi la vocea consangeniloru loru de din­colo de Carpati, dar’ nici odata inca, nici pe unu minata nu s’au clătinata in adorm­ti’a sa catra imperatoriulu si catra imperiu. Pe câm­purile lupteloru nenumeróse si au varsatu sân­gele, si cele mai frumóse pagine ale istoriei Au­striei inregistréza si renumele si eroismulu si patriotismulu conciviloru nostri romani, cari re­­masera neschimbati pana astadi in credinti’a si aderinti’a loru patra unitatea monarchiei si nu­mai pentru acesta si au contrasu ur’a maghiari­­loru, or’ din Bucuresci ei fura totu animați in aceasta direcțiune sol. Totu „Osten" estrage din „Romanulu" cu­­ventele, ce le adresa catra min. Beast, ca se soia, cine conjuga la minciuni, candu facu po­litica, ca se soia, ca romanii nu s’au luptată de­catu pentru nationalitate, libertate si fratietate, dar’ politic’a loru n’au fostu nici odata feudala ; or* romanii austriaci au fosta totudeana credin­­tiosi suveranului seu si s’au redicato numai in contra acelora, cari vrură ai despoia de limba, de egala îndreptățire scl. — „Pester Lloyd" aduce scrie din Bucuresci 20 Oct., cumca in toate tierile Orientalei se la­­murescu comitete permanente prin reuniunea democratica, care -si întinde activitatea si prin Ungari’a. Unu manifesta emisii de societate provoca pe popoare, se scuture jugula suprema­ției străine intemeindu’si libertatea sa. Manife­stata circula afara de Bulgari’a, Traci’a, Mace­donia, Bosni’a, Erzegovin’a si prin Croati’a si Transilvani’a. Actulu, dice cor., s’a compusa in Bucuresci, Rosetti ’lu a redigatu si Brateanu ’la a aprobata. Finea manifestului suna : „Societatea nostra ve va duce la libertate. Pana acum amu lu­crata in secreta, inse acum suntemu destula de tari, ca se pasimu pe facla, despretiuindu ten­­tatias’a siretia a diplomatiloru si perseentiunile fanatismului." Radimulu societatii e ajutoriulu Rusiei, care trentesce la destrămarea Austriei si a Turciei." Cu asemeni scornituri ambla jidanii a desoredita Romani­a înaintea puteriloru civili­­satorie, cari scornescu minciunile cele mai cornu­­rate spre a si ajunge scopulu siretiei perfide.— „K. K." din 3 Nov. imputa „Gazetei", ca nu e multiamita cu proiectulu despre nationali­­tati, si dice, ca pentru aceea, fiinduca i taia calea la pretensiunile ultraistice. Apoi cu tona de tirana sirapasa nu adauge: „După noi aru fi acum timpulu a pune capetu visariloru. Lasu se acia odata aventurierii, ca timpula impartirei tierei inca nu a sositu, ori catu ii incredintiaza cu acesta pe cei lesne crediatori archiereulu cnutei". Apoi se mai vorbiți de libertate, ca noi se credemu , colega, candu dvoatra diurnalistii sunteti mai despoti decatu despotii , antisti in­carnati ai terorismului, deca nu suferiti opiniu­­nile nici inainte de articularea unei legi! In loca ca se ne provocaţi fratiesce: Dative frati­­loru părerile, ca se scimu, cum ba ne potemu multiami pe deplina, ca totii pentruca se fima or’ cu totii una anima in doue corpuri. Soi Eu­­rop’a, cata retina de civilitate poate astepta dela atari? —

Next