Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-06-11 / nr. 44

Gnzet­a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec­a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. n. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 44. Anulu­ AYXBI. Brasiovu 2311 Iuniu Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru scrie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­­bli , e. 1869. MONARCHIE AUSTRO -UNGARICA. T r a 11 s i I v a n i ’a. UraSBOVll 22 Iuniu. Astadi se afisiara si aici consemnările celorn indreptatiti la alegere pentru nou’a organisatiune in fundulu regia si re­clamările au locu numai 8 dile. Soimu, cate sute indreptatiti remasera la alegerile precese ignorati in dreptulu loru din causa, ca n’au grabitu cu toata intetîrea a face reclamări. Credeamu, ca asta data vomu ii mai desghiatiati in afaceri de acestea. — — In 19 ale acesteia se mută dintre noi prin 0 moarte grabnica judeciulu Brasiovului in pensiune Fridericu Fabricius in an. 70 alu unei vieti active, din care petrecuse in servitiulu acestui di­strict aproape la 50 ani, castigandu-si stima înain­tea concetatianiloru prin tractarea umana cu ai sei. Ceremoni­a inmormentarei se făcu in 21 danduise onoarea petrecerei de catra elit’a orasiului. — — Eri diminétia se departa de aici batalio­­nulu reg. de inf. Gondrecourt, fiindu inlocuitu cu regimentulu de inf. ducele Ludovicu de Bavaria, si fiindu petrecutu de music’a ambeloru regimente si de mai multi ostasi din regimentele ducele de Ba­­vari’a, din reg. de ulani regele ambeloru Silicie, bateria pedestra, gendarmeri’a si unu numeru mare de cetatiani, si pe la 10 ore sosi 1 batalionu de campania alu nouei garnisone. — Din provincia primimu sciri imbucuratorie de­spre speranti’a prea întemeiata de unu secerisiu bogatu. — — Tóate dinariale oficiale mai publica una a­­visare catra jurisdictiunile din Ardelu, ca pe vii­­toriu se nu mai adreseze charthiele loru la comi­­sariatu de catu oblu numai catra r. comisariu din Clusiu, fiinduca comisariatulu nu constitue una cor­­poratiune, ci numai unu personalii ajutatoriu co­­misariului regiu, dara de altmintrenea se tiene de ministeriulu r. ungurescu. — Ya se­dica, lucus dela non lucendo, ca si uniunea Ardealului cu Un­gari’a dela abnormitatile, ce le destinescu in fapta si in form’a gubernarii. Cine mai sei, cum si unde ne aflamu cu astfeliu de organisari fara organe corporative. — — Caus’a congresului rom. cat. dela Bud’a- Pest’a, cu toate îndemnurile superiori, nu aflii pri­mitori in provinci’a coordinata gr. cat. a Albei Iu­­liei si din motivulu, ca credintiosii respectivi se afla vatamati, ca li s’a facutu astfeliu de invitare fara cointielegere preliminaria pe basea autonomiei coordinate si pe calea datinei constitutionale sino­dale a ambeloru provincie besericesci coordinate. — —■ Confer­inti’a ep­arch­ia­la a Blasiu-l­ui inca s’a dechiaratu in perfecta unanimitate in contra participarei la congresulu rom. c. din Bud’a- Pest’a si ceru­ congresu propriu, care singuru are competinti’a a decide despre relatiunile privitorie la autonomi’a si comuniunea intereseloru intre provin­­ciele besericesci catolice. Pana acum s’au dechiaratu 17 protopopiate pentru neparticipare, era 5 protopopiate in parte pentru participare. Cam asemenea decurge lucrulu si in episcopi’a Lugosiului, ca si in ceea a Gherlei; ba vedemu, ca si din episcopi’a sufragana a Oradei maii se dechiara, anumitii si Satumarenii pentru neparticipare. „Federatiunea“ ne aduce in Nr. 62 unu tele­­gram­u din Sigetulu Harmatiei, cum ca in urm’a unei presiuni romanii opidani de acolo ar­ fi ame­­nintiatu cu trecere. Presiunea pote se fia din par­tea ruteniloru, si lesiunea convingerei si a conscitu­­tiei de sene si de dreptulu autonomu alu provinciei sale besericesci­­si cauta scaparea si la amenintiari, fiinduca actiunea neindreptatita nu poate produce de catu reactiune. — Lasamu se urmeze mai la vale representatiunea Naseudeniloru, pentruca se le cu­­nóscemu conscienti’a de sene. Representatiunea indreptata de confer­inti’a greco-catoli­­ciloru din vicariatuluRocnei tienuta in 7 Iuniu 1869 in caus’a participarei la congresulu pregăti­tor iu alu r­o­man­o-ca­tolicilor­u dela Bud’a-Pest’a catra m. v. ordinariatu gr. cat. de Gherl’a siExc. Sa me trop­oli­t­ulu gr. cat. de Alb’a Iulia. Mulţii venerabile ordinariatu alu diecesei gr. cat. de Gherl’a! Noi subscrisii preoti si mireni gr. catolici aii vicariatului Rocnei, adunaţi in 7 Iuniu 1869 in opidulu Naseudu prin cerculariulu vicariale din 27 Maiu 1869 Nr. 162, in urm’a graţiosului cercu­­lariu din 22 Maiu 1869 1287/721 indreptatu ca­tra clerulu si poporulu greco-catolicu alu diecesei de Gherl­a de multu venerabilele ordinariatu diece­­sauu, la provocarea directa a principelui primate si archi-episcopu r. c. dela Strigoniu si a prea ilu­­strelui coru alu episcopiloru r. c., in caus’a asia numitei autonomie besericesci romano-catolice din Ungari’a si Transilvani’a, — salutamu cu multa bucuria si plăcere acelu zelu ferbente apostolicu si pastorescu, care lu desfiisiura prea ilustrii prelati romano-catolici pentru benele si celu materiale alu besericei rom. cat. din Ungari’a si Transilvani’a, vrendu prin unu atare pasu a lega mai strinsu de interesulu clerului si mai alesu alu poporului rom. cat. din Ungari’a si Transiloani’a siesi credentiosu căusele bunuriloru besericesci­, pieloru fundatiuni, educatiunei publice si scóleloru respective amenin­­tiate si in timpurile presenti din mai multe parti; — de care zelu este, si cauta se­fia amesuratu chiamatei sale, insufletitu si clerulu si poporulu no­stru gr. cat. din provinci’a besericésca gr. cat. de Alb’a Iulia; — nici ca ne potemu retiené de a nu ne exprime gratitudenea nóastra pentru bunavolien­­ti’a si am­iciti’a fratiésca, carea ni o aratara ilu­strele coru alu archi-episcopiloru si episcopiloru rom. cat. din Ungari’a si Transilvani’a, intendiendune drépt’a fratiésca prin provocarea-ne de a lua si noi parte la acelu congresu preparatorii­ besericescu dela Bud’a-Pest’a. De parte e dela noi idea de a refusa acea mana amicabile fratiesce intensa catra noi, ci din contra noi cu fiii credentiosi aii unicei besericesce a Domnului si salvatoriului nostru Isusu Christosu latîte preste totu rotogolulu pamentului, suntemu totudeun’a si oblegati si parati de a sustiene si pro­fesa cu toata tari’a spiritului prin ajutoriulu divinu unitatea cu capulu sântei beserice si credentiosii ei celi adeverati, prin urmare si cu prea ilustr. coru alu archi-episcopiloru si episcopiloru r. c. din Un­gari’a si Transilvani’a atatu in credenti’a, catu si in constitutiunea fundamentale nici candu stram­uta­­bile, data de salvatoriulu lum­ei sântei sale beserice, si acceptate si de strămoșii noștri cu ocasiunea sân­tei uniri cu beseric’a Romei, pentru cari suntemu totudeun’a parati a tiene lupt’a unuti si cu acelu ven. coru episcopescu, ca si cu toata lumea catolica. Cu fiii inse credentiosi aii besericei catolice de riturii orientale, pre lunga unitatea credentiei si constitutiunei fundamentali a besericei lui Christosu, avemu totu de una data sant’a detoria de a con­­serba si oserba nestirbata disciplin’a besericésca pr. acceptata si de santulu scaunu apostolicu alu Romei, si nouie impusa atatu de strămoșii noștri cu oca­siunea sântei uniri catu si prin diverse constitutiuni apostolice ale diversilorn pontifici romani, prea ilu­stri, din timpurile mai de inainte pana la glorio­­sulu regnante santu parente Piu alu IX., prin cari aceli capi si pastori aleși aii sântei beserice a lui Christosu opriră strinsu de a nu se face nici una schimbare in ritulu si disciplin’a orientala a bese­ricei unite fara scirea si invelirea expresa a sântu­lui scaunu apostolicu, in urm’a caror’a nimenea, fia archi-pastoriu ori pastoriu seu ori cine altulu nu pote, ma in conscienti’a sufletului nici ca­­ e lier­­tatu pre vreuna alta cale de a face ceva schimbare. Administrarea si regularea administrarei biinu­­riloru besericesci, a fundatiuniloru pie, causeloru scolastice confesionali si educatiunei lun­inei respec­tive inca se tiem­ de sfer­a disciplinei besericesci, care după cum scimu noi, e una data regulata chiaru si prin canonele besericesci rom. cat. si di­versele constitutiuni apost., in poterea caror­a atatu administrarea bunuriloru besericesci, pieloru funda­­tiuni, catu si a educatiunei lun­inei mai alesu rele­­giose e incredentiata fiacarei diecesi si resp. provin­cie besericesci, care determinatiune e, ce e dreptu, variabile, după diversitatea necesitatiloru timpului, inse numai prin consensulu expresu alu scaunului apostolicu. Congresulu preparatorii­ alu romano-catoliciloru din Ungari’a si Transilvani’a se vede a avé de scopu de a stabili unu medru nou, póte mai core­­spundiatoriu recerintieloru presenti, in administrarea obiecteloru susu-atense. Noi nu ne sentîmu competent!, nici ca volimu a descende la una examinare mai de aproape, ca are si i­n c­a­t­u acelu congresu in natur­a compu­­nerei sale corespunde prescripteloru besericesci, atatea vise cunóscemu si noi: ca acolo nu numai ca nu va fi vorba despre dogme, ci ca despre atari ob­iecte, nici ca poate fi, ca­ ce cu totulu altulu e lo­cuia competente in atari afaceri; — scimu mai în­colo si aceea, ca acelu congresu e mai multu una institutiune besericesca, noua, privata, cu caracteru cu totulu particulariu referitorii­ deadreptulu singuru la romano-catolicii din Ungari’a si Tansilvani’a. Constitutiunea fundamentale a besericei celei adeverate a lui Christosu e de una atare natura singulare, incatu pre lunga unitatea, necesaria ei precum ori si cărei societăți adeverate si ordinate, pote se subsiste, si si subsiste si autonomi’a trasa intre marginele cuvenite ale diverseloru provincie be­sericesci, cari suntu totu atatea membre diverse ale aceluiași corpu unicu besericescu, ce totu de un’a s’a practisatu si se practiseza in beseric’a catolica. Una atare autonomia se redede si provinciei nostre besericesci gr. c. din Transilvani’a si Unga­ri’a cu ocasiunea restaurarei metropoliei gr. c. de Alb’a Iulia prin s. scaunu apostolicu, care au­tonomia fii incuvenienttata atata de înaltele regime de mai înainte, catu si de celu presente alu Maie­state­i Sale ces. si reg. apost., prin care pro­vinci­a noastra besericesca deveni unu corpu in sene mai strinsu legatii si independente dela jurisdictiu­­nea ori cărui altu preside besericescu din alta pro­vincia besericesca, afara de s. scaunu apostolicu. Administrarea bunuriloru besericesci, fundatiu­niloru pie, a cause! scolastice confesionali si educa­tiunei mai alesu relegiose respective se tiene tocm­a de sfer’a autonomiei provinciei nóstre besericesci gr. cat., care dreptu nu i se poate denega fara calcarea acelei autonomie. Dreptu e, ca mai multe diecesi din provinci­a

Next