Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-06-11 / nr. 44
Gnzeta esc de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. n. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 44. Anulu AYXBI. Brasiovu 2311 Iuniu Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru scrie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publi , e. 1869. MONARCHIE AUSTRO -UNGARICA. T r a 11 s i I v a n i ’a. UraSBOVll 22 Iuniu. Astadi se afisiara si aici consemnările celorn indreptatiti la alegere pentru nou’a organisatiune in fundulu regia si reclamările au locu numai 8 dile. Soimu, cate sute indreptatiti remasera la alegerile precese ignorati in dreptulu loru din causa, ca n’au grabitu cu toata intetîrea a face reclamări. Credeamu, ca asta data vomu ii mai desghiatiati in afaceri de acestea. — — In 19 ale acesteia se mută dintre noi prin 0 moarte grabnica judeciulu Brasiovului in pensiune Fridericu Fabricius in an. 70 alu unei vieti active, din care petrecuse in servitiulu acestui district aproape la 50 ani, castigandu-si stima înaintea concetatianiloru prin tractarea umana cu ai sei. Ceremonia inmormentarei se făcu in 21 danduise onoarea petrecerei de catra elit’a orasiului. — — Eri diminétia se departa de aici batalionulu reg. de inf. Gondrecourt, fiindu inlocuitu cu regimentulu de inf. ducele Ludovicu de Bavaria, si fiindu petrecutu de music’a ambeloru regimente si de mai multi ostasi din regimentele ducele de Bavari’a, din reg. de ulani regele ambeloru Silicie, bateria pedestra, gendarmeri’a si unu numeru mare de cetatiani, si pe la 10 ore sosi 1 batalionu de campania alu nouei garnisone. — Din provincia primimu sciri imbucuratorie despre speranti’a prea întemeiata de unu secerisiu bogatu. — — Tóate dinariale oficiale mai publica una avisare catra jurisdictiunile din Ardelu, ca pe viitoriu se nu mai adreseze charthiele loru la comisariatu de catu oblu numai catra r. comisariu din Clusiu, fiinduca comisariatulu nu constitue una corporatiune, ci numai unu personalii ajutatoriu comisariului regiu, dara de altmintrenea se tiene de ministeriulu r. ungurescu. — Ya sedica, lucus dela non lucendo, ca si uniunea Ardealului cu Ungari’a dela abnormitatile, ce le destinescu in fapta si in form’a gubernarii. Cine mai sei, cum si unde ne aflamu cu astfeliu de organisari fara organe corporative. — — Caus’a congresului rom. cat. dela Bud’a- Pest’a, cu toate îndemnurile superiori, nu aflii primitori in provinci’a coordinata gr. cat. a Albei Iuliei si din motivulu, ca credintiosii respectivi se afla vatamati, ca li s’a facutu astfeliu de invitare fara cointielegere preliminaria pe basea autonomiei coordinate si pe calea datinei constitutionale sinodale a ambeloru provincie besericesci coordinate. — —■ Conferinti’a eparchiala a Blasiu-lui inca s’a dechiaratu in perfecta unanimitate in contra participarei la congresulu rom. c. din Bud’a- Pest’a si ceru congresu propriu, care singuru are competinti’a a decide despre relatiunile privitorie la autonomi’a si comuniunea intereseloru intre provinciele besericesci catolice. Pana acum s’au dechiaratu 17 protopopiate pentru neparticipare, era 5 protopopiate in parte pentru participare. Cam asemenea decurge lucrulu si in episcopi’a Lugosiului, ca si in ceea a Gherlei; ba vedemu, ca si din episcopi’a sufragana a Oradei maii se dechiara, anumitii si Satumarenii pentru neparticipare. „Federatiunea“ ne aduce in Nr. 62 unu telegramu din Sigetulu Harmatiei, cum ca in urm’a unei presiuni romanii opidani de acolo ar fi amenintiatu cu trecere. Presiunea pote se fia din partea ruteniloru, si lesiunea convingerei si a conscitutiei de sene si de dreptulu autonomu alu provinciei sale besericescisi cauta scaparea si la amenintiari, fiinduca actiunea neindreptatita nu poate produce de catu reactiune. — Lasamu se urmeze mai la vale representatiunea Naseudeniloru, pentruca se le cunóscemu conscienti’a de sene. Representatiunea indreptata de conferinti’a greco-catoliciloru din vicariatuluRocnei tienuta in 7 Iuniu 1869 in caus’a participarei la congresulu pregătitor iu alu romano-catoliciloru dela Bud’a-Pest’a catra m. v. ordinariatu gr. cat. de Gherl’a siExc. Sa me tropolitulu gr. cat. de Alb’a Iulia. Mulţii venerabile ordinariatu alu diecesei gr. cat. de Gherl’a! Noi subscrisii preoti si mireni gr. catolici aii vicariatului Rocnei, adunaţi in 7 Iuniu 1869 in opidulu Naseudu prin cerculariulu vicariale din 27 Maiu 1869 Nr. 162, in urm’a graţiosului cerculariu din 22 Maiu 1869 1287/721 indreptatu catra clerulu si poporulu greco-catolicu alu diecesei de Gherla de multu venerabilele ordinariatu diecesauu, la provocarea directa a principelui primate si archi-episcopu r. c. dela Strigoniu si a prea ilustrelui coru alu episcopiloru r. c., in caus’a asia numitei autonomie besericesci romano-catolice din Ungari’a si Transilvani’a, — salutamu cu multa bucuria si plăcere acelu zelu ferbente apostolicu si pastorescu, care lu desfiisiura prea ilustrii prelati romano-catolici pentru benele si celu materiale alu besericei rom. cat. din Ungari’a si Transilvani’a, vrendu prin unu atare pasu a lega mai strinsu de interesulu clerului si mai alesu alu poporului rom. cat. din Ungari’a si Transiloani’a siesi credentiosu căusele bunuriloru besericesci, pieloru fundatiuni, educatiunei publice si scóleloru respective amenintiate si in timpurile presenti din mai multe parti; — de care zelu este, si cauta sefia amesuratu chiamatei sale, insufletitu si clerulu si poporulu nostru gr. cat. din provinci’a besericésca gr. cat. de Alb’a Iulia; — nici ca ne potemu retiené de a nu ne exprime gratitudenea nóastra pentru bunavolienti’a si amiciti’a fratiésca, carea ni o aratara ilustrele coru alu archi-episcopiloru si episcopiloru rom. cat. din Ungari’a si Transilvani’a, intendiendune drépt’a fratiésca prin provocarea-ne de a lua si noi parte la acelu congresu preparatorii besericescu dela Bud’a-Pest’a. De parte e dela noi idea de a refusa acea mana amicabile fratiesce intensa catra noi, ci din contra noi cu fiii credentiosi aii unicei besericesce a Domnului si salvatoriului nostru Isusu Christosu latîte preste totu rotogolulu pamentului, suntemu totudeun’a si oblegati si parati de a sustiene si profesa cu toata tari’a spiritului prin ajutoriulu divinu unitatea cu capulu sântei beserice si credentiosii ei celi adeverati, prin urmare si cu prea ilustr. coru alu archi-episcopiloru si episcopiloru r. c. din Ungari’a si Transilvani’a atatu in credenti’a, catu si in constitutiunea fundamentale nici candu stramutabile, data de salvatoriulu lumei sântei sale beserice, si acceptate si de strămoșii noștri cu ocasiunea sântei uniri cu beseric’a Romei, pentru cari suntemu totudeun’a parati a tiene lupt’a unuti si cu acelu ven. coru episcopescu, ca si cu toata lumea catolica. Cu fiii inse credentiosi aii besericei catolice de riturii orientale, pre lunga unitatea credentiei si constitutiunei fundamentali a besericei lui Christosu, avemu totu de una data sant’a detoria de a conserba si oserba nestirbata disciplin’a besericésca pr. acceptata si de santulu scaunu apostolicu alu Romei, si nouie impusa atatu de strămoșii noștri cu ocasiunea sântei uniri catu si prin diverse constitutiuni apostolice ale diversilorn pontifici romani, prea ilustri, din timpurile mai de inainte pana la gloriosulu regnante santu parente Piu alu IX., prin cari aceli capi si pastori aleși aii sântei beserice a lui Christosu opriră strinsu de a nu se face nici una schimbare in ritulu si disciplin’a orientala a besericei unite fara scirea si invelirea expresa a sântului scaunu apostolicu, in urm’a caror’a nimenea, fia archi-pastoriu ori pastoriu seu ori cine altulu nu pote, ma in conscienti’a sufletului nici ca e liertatu pre vreuna alta cale de a face ceva schimbare. Administrarea si regularea administrarei biinuriloru besericesci, a fundatiuniloru pie, causeloru scolastice confesionali si educatiunei luninei respective inca se tiem de sfera disciplinei besericesci, care după cum scimu noi, e una data regulata chiaru si prin canonele besericesci rom. cat. si diversele constitutiuni apost., in poterea carora atatu administrarea bunuriloru besericesci, pieloru fundatiuni, catu si a educatiunei luninei mai alesu relegiose e incredentiata fiacarei diecesi si resp. provincie besericesci, care determinatiune e, ce e dreptu, variabile, după diversitatea necesitatiloru timpului, inse numai prin consensulu expresu alu scaunului apostolicu. Congresulu preparatorii alu romano-catoliciloru din Ungari’a si Transilvani’a se vede a avé de scopu de a stabili unu medru nou, póte mai corespundiatoriu recerintieloru presenti, in administrarea obiecteloru susu-atense. Noi nu ne sentîmu competent!, nici ca volimu a descende la una examinare mai de aproape, ca are si in catu acelu congresu in natura compunerei sale corespunde prescripteloru besericesci, atatea vise cunóscemu si noi: ca acolo nu numai ca nu va fi vorba despre dogme, ci ca despre atari obiecte, nici ca poate fi, ca ce cu totulu altulu e locuia competente in atari afaceri; — scimu mai încolo si aceea, ca acelu congresu e mai multu una institutiune besericesca, noua, privata, cu caracteru cu totulu particulariu referitorii deadreptulu singuru la romano-catolicii din Ungari’a si Tansilvani’a. Constitutiunea fundamentale a besericei celei adeverate a lui Christosu e de una atare natura singulare, incatu pre lunga unitatea, necesaria ei precum ori si cărei societăți adeverate si ordinate, pote se subsiste, si si subsiste si autonomi’a trasa intre marginele cuvenite ale diverseloru provincie besericesci, cari suntu totu atatea membre diverse ale aceluiași corpu unicu besericescu, ce totu de un’a s’a practisatu si se practiseza in beseric’a catolica. Una atare autonomia se redede si provinciei nostre besericesci gr. c. din Transilvani’a si Ungari’a cu ocasiunea restaurarei metropoliei gr. c. de Alb’a Iulia prin s. scaunu apostolicu, care autonomia fii incuvenienttata atata de înaltele regime de mai înainte, catu si de celu presente alu Maiestatei Sale ces. si reg. apost., prin care provincia noastra besericesca deveni unu corpu in sene mai strinsu legatii si independente dela jurisdictiunea ori cărui altu preside besericescu din alta provincia besericesca, afara de s. scaunu apostolicu. Administrarea bunuriloru besericesci, fundatiuniloru pie, a cause! scolastice confesionali si educatiunei mai alesu relegiose respective se tiene tocma de sfer’a autonomiei provinciei nóstre besericesci gr. cat., care dreptu nu i se poate denega fara calcarea acelei autonomie. Dreptu e, ca mai multe diecesi din provincia