Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-08-08 / nr. 61
Qazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Faia, condu concedii ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe 1/ 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/s galbini mon. sunatoria. inula mill. • Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Brasiovu 20 18 Augusto 1870. Nr. 61. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Telegrame belice. Berlinu 18 Aug. (ofic.) Ponte Mouson 17 Aug. sér’a. Gen. Alvensleben cu corpulu alu 3. de armata înaintase pe drumulu occidentale dela Metiu catra Verdun, pe unde se retrăgea francesii. Se desvolta una lupta sangerosa in contra divisiuniloru francese Doceau, Ladmirault, Frossard, Camrobert si gard’a imperatesca. Corpulu prusianu alu 10, 8 si 9-le sub comand’a supra princ. Friedr. Cari ajutara succesive pe gen. Alvensleben, si se respinse dusmanulu (care?) după o lupta de 12oreindereptu catra Metiu (?). (Dar’ prusienii, ca ei erau intre francesi si Metiu?!) Perderi mari in ambe parti. Generalii Döring si Wedel cadiura, generalii Rauch si Greuter se vulnerară. Parisu 17 Aug. Ministrulu de resbelu maresialulu Palicao impartasi in 16 la 11 ore nóptea camerei, ca armat’a francesa după batali’a ceafarte strălucităsi continua mersulu seu spre a-si face mișcările combinate de duminec’a trecuta (14). Doue divisiuni dușmane se incercara a neodihni pe francesi in mersulu loru, inse fura respinse indereptu. Dela Verdun se impartasi in 17 sara, ca se încinse o lupta catra Toul, de unde se straporta multi vulnerati de ambe parti la Briey. Calatorii dela Toul la Verdun spunu, ca acolo a fostu o mare batalia cu germanii, cari fura respinsi laMosel’a si de catra cavaleri’a gardei francese fura foarte prigoniți. Parisu 18 Aug. Unu decretu denumesce pe gen. Trochu de gubernatoru si supremu comandantu preste toate puterile de aperare din Parisu. — Una depesia a maresialului Bazaine din 16 reporta, ca princ. Cari de Prusi’a a atacatu cu toata tari’a arip’a dreapta a armatei francesa. Divisiunea de cavaleria Forten si corpulu Frossard se impotrivira din resputeri. Corpulu asiediatu in dreapta si steaga Hanonvillelui fu silitu a lua parte la actiune. Batali’a fu foarte sangeroasa si tienu pana adancu in nópte. (In acestea lupta cadiura generalii germani de mai susu.) Foculu dusmanului a fostu infricosiatu, elu desfasiura puteri considerabile la lupta, repetendu atacurile, care inse tóte fura de catra noi (francesii), respinse. Catra sora se încercă unu nou corpu de armata dusmana a ne incalca arip’a nóstra stanga, dar’ pretutindenea ne amu aperatu positiunile si foculu nostru a facutu multa stricatiune dusmanului nostru. Generalulu Bazaine (?) fu vulneratu. In toiulu celu mai infocacu alu luptei unu régiment de ulani dusmani desiertu o charge (o descarcatura de tunuri sau pusce) catra pretoriulu generalu ale maresialului Bazaine, că la 20 fetiori de escorta devenira neputintiosi de lupta si unu capitanu fo omoritu. Pe tota lini’a amu respinsu indereptu pe dusmanu. Ca la 120 mii fetiori luara parte la lupta.“ Prusiani eră 150 mii. (Conferindu acestu telegramu cu celu din susu dela Berlinu, putemu judecă, catu de infricosiatu încordata trebuie se fia f. acesta batalia si francesii totu respinseră pe nemți.) Parisu 18 Aug. O depesia a maresialului Bazaine din 17 Aug. După prandiu tota diu’a se continuara atacuri sangeroase intre Vigneulles si Thiancourt. Inimiculu fu respinsu si francesii pepetrecura nóaptea in positiunile castigate. Vreo cateva ore mai stetera pe locu spre a imparti munitiune de ajunsu. Inaintea nostra aveamu pe principele Friedr. Carl si pe generalu Steinmetz. La Grauvellotte inca se intempla o batalia serioasa, in care amu invinsu pe dusmanu inseamu suferitu mari perderi. — „Kr. Ztg.“ (Nu reflectamu alta la aceste telegrame, decatu, ca poterile neutre comitu mare pecatu la vărsarea acesta de sânge enorma, daca nu pasiescu la oprirea dusmanieloru, care fiindu provocatu resbelulu de rase, va fi foarte funestu si imputatu in istoria si poteriloru neutre. Oare nu, se astepta de catra unele din ele vreo coalitiune, pe care o provoca Prusia fara a fi pana acum audita? Numai in Parisu se nu se proclame republica, ca atunci sciu, ca voru sari toti potentaţii pe întrecute asuprai. —) Din campulu rezbelului. Batalia mai capitala decatu cele dela Weissenburg si Wörth se așteptă se se intemple la Metiu; s’au intemplatu după cititulu printre linie in apropiare de ap’a Mosel’a, unde in 14 si 15 nu mai încetă bubuitulu de tunuri. Trebuie se fia mari resultatele acestei bătălie comisa in confintele estreme ale arondisementului Verdun. Unu telegramu oficialu dela Berlinu 17 Aug. reporteza, cumca in 14 s’a comisu o lupta sangerosa la Metiu. La 4 ore după prandiu se semnalisa trupeloru germane, care se află in tabera innaintea Metiului, cumca armat’a francesa pornesce dela Metiu. Indata atacara 2 brigade de germani gard’a ariera seu despartiementulu din urma alu armatei francese si corpulu Deceau, cu toata impetuositatea, astfeliu, incatu trebui se fia ajutatu de corpulu gen. Frossard. Generalulu germanu Gleimer conducea brigad’a sa in focu, or’ divisiunile comandantiloru Panecke si Wrangel atacara pe francesi in arip’a stanga si împinseră pe francesi după meteresele fortului. Intr’aceea generalulu francesu Ladmirault se incerca cu corpulu seu a infrunta franc’a seu laturea drepta a primului corpu de armata prusienesca. Lupt’a fu inflacarata si sangeroasa si generalulu prusianu Manteuffel, care comandă reservele, respinse pe Ladmirault in fortaretia. (Daca prusianiloru nu le a succesu a luă si fortareti’a, au trebuitu se aiba mari perderi de s’au retrasu catra sudu, lasandu pe francesi se se retraga. — Pulberea inaltiata, că nesce nori mari in atmosfera semnalisă apoi departulu massei armate francese. Marsai, unu orasielu aprope de Nancy in partea sud-estica de Metiu inca fu espumnatu si intetik cu desiertari de tunuri, care capitulă indata. Germanii au aflatu înaintea Metiului 60 de tunuri francese (nu le au luatu prada in lupta, ci numai le au vediutu asiediate dinaintea fortaretii). Francesii in lupta au suferitu o perdere de 4 mii fetiori, dar’ prusianii, după reportulu din Parisu si mai multu. — Totu despre acesta lupta ne vini si unu reportu oficialu preliminariu din partea francesiloru de cuprinsulu acesta: Parisu 16 Aug. (oficialu). Un’a depesia dela prefectur’a din Verdun sosita astadi la 644 diminetia (prin urmare după batai’a dela Metiu) nu reportéza alta dela Metiu , decatu ca eri tata din’a se audiea tunete de tunuri intre Verdun si Metiu. Calatorii ce sosiea de acolo împărtășiră prefectului, ca de eri se desvoltara intr’un’a mari lupte. Prusianii se fi perdutu in lupt’a din 14 Aug. la Metiu preste 4 mii ostasi, fiindu respinsi de mai multe ori. Eri la ultimele confinte ale arondisementului (circumdariului) Verdun, cam depărtare de 28 chilometre dela capital’a cercului, lupt’a se totu continuă. Prefectulu reporta mai încolo, ca elu au vediutu cu ochii sei, cumjca germanii s’au retrasu catra sudu. In corpulu legislativu alu Franciei in siedinti’a din 16 Aug. min. de resbelu maresialulu Palicau reportéza, ca prusianii si au fostu pusu in capu a tară drumulu la retragerea armatei francese, că asia se le impedece împreunarea si concentrarea.— O depesia dela gendarmeri’a francesa reportéza, ca prusianii s’au retrasu. Reportulu semnaliseza mai multe lupte la Comercy, unde prusianii suferira mari stricatiuni si lovituri. Maresialulu Palicao mai impartasiesce, ca armat’a, ce sta sub suprem’a comanda a lui Bazaine, a devenitu acum armat’a de Rinu. Sprijinirea aceleia s’a pregatitu. Proiectulu adusu de catra Farago, privitoriu la inrolarea in gard’a mobile a claseloru de etate facultate din 1865—66, se primi indata cu putina modificatiune. Alta telegrama oficiala dela Berlinu 17 Aug. reporteza, ca garnisonia francesa din Argentoratu (Strassburg) a facutu in 16 după prandiu unu asaltu din fortaretia, ateptanduse asupra trupeloru cernente sau impresuratorie germane, inse fu respinsa. Francesii perdura multi fetiori si 3 tunuri. (Depestele prusiane sunt pre unilaterale, pentruca ascundu si refacu perderile loru, or’ unde le pomenescu abia le voru fi descoperindu pe diumetate, după cum se vede din reporte posthume.) Judecandu dreptu, după toate luptele de pana acum, apoi colosal la armata prusiana de vr’o 450 mii fetiori cu una cavaleria de 150 de mii, facia cu armat’a abia de vreo 130 de mii francesi n’au eluptatu pana acum nesce victorii decidatorie, ci numai prea scumpu plătite. Au atacatu cate unu corpu, cate o divisiune francesa cu o putere infricosiatu precumpanitoria, respingandule, dar’ respinganduse si ei de catra francesi. — Ast’a vnse in bataia n’are insemnetate nimicitoria. Pana candu un’a ostire se retrage in ordine si are un’a base de operatiune, nici ca i se poate taiă comunicatiunea si concentrarea, nu poate fi vorba de ea, ca s’a invinsu. Apoi inca nici unu telegramu nu potu constată, ca s’a imprastiatu, disolvatu si demoralisatu vreunu corpu de armata francesa. Ma in batai’a cea mai critica si mai neegala in numerulu luptaciloru dela Wörth, unde se constata acum, ca corpulu lui Mac-Mahon avea abia 33 de mii facia cu 140 Brasiovu 18 Augustei. Diu’a nascerei imperatului si regelui apostolicu Franciscu Iosifu I. se serba din partea tuturoru confesiuniloru cu solemnitatea îndatinata. La 10 óre in beseric’a rom. cat. se intr’unira tóte oficiolatele la mis’a solena, sub care se desiertara 3 salve din partea ostasimei. Se tienu si misa campanica si o mesa strălucită din partea corpului oficerescu cu toaste intru sanetatea Maiestatei Sale. —