Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-01-28 / nr. 8
perg, pe cari contaseră ei atatu de multa. A surprinsui inse pe toti refusarea lui Kaiserfeld de a intra in cabinetu, mai alesu după ce tienuse o cuventare strălucită in contra minorității ce abolise. Ni se spune, ca Kaiserfeld ar’ fi refusatu astfeliu: „Eu nu amu curagiulu, de a imită pe Curtius.“ Despre tiulu si indignatiunea, ce a causatu purtarea ministriloru terorisati ne o caracteriséza mai bine, decatu orice alta, drasticulu refusu alu consiliariului secretu Rokitansky, care declară puru si simplu, ca: „Ori si pe cine, care va veni se -mi oferesca unu portofoliu, lu dau pe usia afara.“ Amaratiunea si durerea ce o va fi simtitu Giskra, vedienduse desamagitu si parasitu de insusi partisanii sei, trebuie se fia fostu catu se poate de violenta. Si deca elu totusi mai remase in cabinetu, apoi putemu conchide cu sigurantia, ca este decisu a-si urma politica sa inaugurata, adica aceea a terorisarei nationalitatiloru nemultiamite, si a absolutismului centralistu, pana in ultimele sale consecintie, si chiaru, deca acele l’ar duce la revolutiune. In totu casulu învingerea lui Giskra a datu situatiunei politice unu caracteru cu multu mai criticu, decatu cum fu celu de pana acum. Cu ocasiunea desbaterei resolutiunei poloniloru in cas’a ablegatiloru, in septemania viitoria, ne vomu puté convinge, despre aceea ce putemu astepta dela noulu regimu. Depinde dela positiunea ce va lua regimulu facia cu aceea resolutiune, ca polonii si slovenii se parasesca senatulu imperiale seu se remana si mai departe. Se temeau nemţii tare, ca polonii si slavenii, se nu imiteze la raomentu pasulu facutu de deputaţii Tirolului, cari părăsiră sal’a cu ostentatiune. Nici odata lumea nu s’a pututu convinge mai bine, despre nesiguranti’a si anarchi’a ce domnesce in Austri’a, decatu din decursulu desbaterei adresei la cuventulu de trouu, ce dură tocmai nou dile întregi. Chaosulu in care se aflau partitele se manifesta in neregulatele fluctuatiuni ale loru, astfeliu incatu nu puteai sei nici pe ore înainte, care partita este cea mai tare. In fine partit’a asia numita constitutional», mai avu atata presentia de spiritu si semitu de onoare, ca in ultimele momente se se concentreze in giurulu lui Giskra, pentru ca se nu lu lase se patiesca unu fiasco ne mai pomenitu si acesta o facu cu ocasiunea votarei adresei. Catu de multu scie respecta acestu regimu parlamentariu drepturile garantate de constitutiune, o puturamu vedé din procedura si mesurele, cari s’au luatu in contra lucratoriloru mal contenti. In numele constitutiunei din Decembre 1867, care garantésa inviolabilitatea si siguranti’a domiciliului, s’au calcatu casele a mai multu lucratori, suptu pretestu de a cauta charti compromitietorie. Mai multu inca. In Reichenberg unde lucratori, agitati prin unulti din matadorii lucratoriloru vienesi, făcură demonstratiune, unu soldatu a puscatu pe unu lucratoriu, care eră tata la patru copii. Se intielege, ca iritatiunea lucratoriloru, cresce din ce in ce mai multu. Se da cu socotela, ca ecsista legaturi si relatiuni internationale, intre lucratorii Austro-Ungariei, cu cluburile lucratoriloru din celelalte state ale Europei si mai cu seama cu acelea ale Prusiei, Belgiului si Parisului. Publiculu de aicea este forte ingiigiata, de dimensiunile ce le au luatu agitațiunile si demonstrările lucratoriloru, cari in centrulu imperiului, se manifesteza din ce in ce cu mai mare violentia si inversiunare. Se nu uitamu, ca dela Louis Filipu incace s’a facutu moderaui, ca lucratorii se incepu revolutiunile. Se purtamu contu de progresele ce le făcu lucratorii Parisului suptu conducerea unui Rochefort, care manipuleza cu ei astfeliu, precum unu generalu cu armat’a sa! De acea ne simtimu datori, a recomanda cu totu adinsulu — veghiarea — de areceorisontulu politicu alu intregei Europe pe di ce merge se întuneca totu mai multu. Este de ajunsu ca se sune celu d’antaiu tunu in Parisu, pentru ca la momentu, furiele revolutiunei generale se sguduie din nou intrega Europ’a dela unu capu pana la celalaltu. — încotro te întorci, pretutindinea mirosa a prafu de pusca. Cine este in stare a sei momentulu, candu man’a fatala va arunca prim’a schinteia? Dara ca de esprosiune se purta frica, acesta o vedu chiaru si copii din scóla. — Junius. — Se crede, ca siedintiele senatului voru dură pana la Pasci, apoi voru incepe a se consultă dietele si delegatiunile si in toamna se va readună camera deputatiloru senatului imperialu după alegeri directe. — — In 31 Ian. in Prag’a se aflara placate alipite ilustrate, in limb’a cechica, de cuprinsu revoltatoriu. Ilustratiunile representa pe min. Giskra, Herbst si Hasner spendiurati in furci. Poporulu si in Vien’a e catranitu de tractarea cu călcările caseloru. — — Din Dalmati’a „N. Fibl.“ scrie, ca trupele, in locu de a veni acasa, se disloca, că cum n’ar fi semne de pace pentru primavéra, si ca crivosciauii, după ce se voru vedé provedinti cu cele de lipsa, cr’ voru incepe joculu, altfeliu, deca e pace, de ce nu vinu reg. ar. Albrecht, ar. Ernst, c. Wimpffen, al. Carolu si br. Marcicic, bat. 8, 9, 27 de venatori, bateriele, rachetele, compan. sanitarie si genia acasa? — Cronica esterna. ROMANI’A. Bucuresei 24 Ianuariu. D. min. Cogalniceanu si dede demisiunea si Domnitoriulu o primi. Dimitrie Ghica a luatu ad interim sarcina min. de interne; in loculu d. Boerescu se denumi d. Gregorie Cantacuzino. Se crede, ca d. Ghica va desface camerele. Asia conservativii din Romani’a au luatu pe dinainte pe cei din Austri’a. Ore cu ce auspicia ? — — Inca unu pasiu la inaintare vedemu in urmatori’a: REVIST’A SCIINTIFICA dinariu pentru vulgarisarea sciintieloru naturale si fisice. Prospectu. Influinti’a considerabila ce se cuvine sciintieloru fisico-naturale in desvoltarea civilisatiunei in genere, si in partea secolului XIX-a este unu faptu atatu de insemnatu, ca vulgarisarea loru a devenitu o trebuintia adencu simtita chiaru pentru invetiamentulu primariu. Tierile cari se potu fali cu organisatiunea loru scolaria au mersu pana a insestra scólele primărie rurale cu colectiuni scientifice, numai pentru că noţiunile teoretice predate de catra invetiatori se fia mai bine intielese si mai folositorie junimei. La ultima espositiune din Parisu, in localurile destinate pentru a presentă deosebite metode de invetiamentu primariu, visitatorii au pututu oserbă colectiuni minunate de botanica, mineralogia, geologia si zoologia. Incatu pentru invetiamentulu secundariu trebuinti’a cunosciintieloru fisico-naturale a devenitu atatu de mare, ca partisanii esclusivi ai clasicismului au inceputu se se ingrijesca, despre preponderinti’a ce incepe se dobandesca invetiamentulu sciintieloru fisico-naturale asupra invetiamentului disu clasicu. Deca dela invetiamentulu secundariu, trecemu la celu specialu, apoi importanti la atribuita sciintieloru este cu atatu mai mare, cu catu tierile suntu mai civilisate, in sensulu moderau alu cuventului. Se lasamu, ca pe fiacare anu se infiintieza scale de invetiamentu pentru aplicatiunea sciintielor, dara se creaza nenumerate grădini botanice, museuri de geologia, mineralogia si zoologia, cabinete de fisica, laboratoare de chimia, grădini de aclimatatiune si alte institutiuni de feliula acest’a. Guvernele făcu cheltuieli însemnate pentru studiarea tieriloru respective din punctulu de vedere fisico-naturalu. Si pentru ce are atatea sacrificii? Pentru cuventulu fórte simplu, ca civilisatiunea nu este posibila intr’unu modu complectu decatu acolo unde aceste sciintie suntu vulgarisate. Noi romanii, cari de cativa ani, ne afirmamu, in tóte ocasiunile, dorinti’a de a câstigă timpulu perdutu, de a ne apropiă, prin cultur’a nóstra de statele cele mai inaintate, nu trebuie se remanemu inapoi cu propagarea cunosciintieloru fisico-naturale in patria nóastra. Nu pretindemu că se se negligeze invetiamentulu clasicu; inse pretindemu, ca nu vomu pute ajunge scopulu, la care tientimu numai cu clasicismu. In interesul nostru celu mai vitalu avemu nevoia, că eu o óra mai inainte, toate clasele societatei nóastre se fia familiarisate cu cunosciintiele sciintifice; că scele speciale de totu feliula se pota înlesni specialisarea juniloru in diferitele ramuri ale aplicatiunei; că stabilimente cu colectiuni puse la disposiunea studentiloru si publicului se le inlesnesca si se le complecteze invetiamentulu teoreticu; că escursiuni sciintifice se faca cunoscuta romaniloru tier’a loru. Inspirați de trebuintie atatu de învederate, subsemnații amu credintu de datori’a nóstra a provocă asemenea reforme si a contribui la vulgarisarea sciintieloru fisico-naturale in tiera, prin publicarea unei „Reviste sciintifice* ce ne amu decisu a scóte. Acestu dinariu va tractă despre sciintiele fisico-naturale, mai cu séma din punctulu de vedere alu vulgarisarei loru; va tiene pe lectorii sei in curentu cu progresulu acestoru sciintie, mai cu seama din punctulu de vedere alu aplicatiunei, in ceea ce privesce agricultur’a, forestieri’a si diferite industrii; va dă seam’a de diferitele reforme si îmbunătățiri in stabilimentele sciintifice din diferite tied; va indică pe scurta vieti’a si lucrările diferitiloru naturalisti insocind’o de portretele loru, devenindu astfeliu o carte de lectura instructiva pentru orice individu, veri care ar’ fi etatea, sexu si ocupatiunile sale, si pentru o mai deplina intielegere a tecstului vomu dă in fiacare numera unu tabelu (plansia seu stampa) cu figuri litografiate, cari din candu in candu voru fi colorate. In ceea ce ne privesce, vomu face totu ce ne sta in putintia pentru a respunde cu scopulu ce ne amu propusu; inse, pentru acéstea, avemu nevoie de concursulu compatriotiloru nostri, care , trebuie se speramu, ca nu ne va lipsi. „Revista sciintifica“ va apare de doua ori pe luna in forma de brosiura, de o cola, si cu unu tabelu cu figuri litografiate. Pretiulu abonamentului este de 20 de lei noi pe anu, fara nici unu adausu pentru posta. Abonamentele se făcu, numai pe unu anu sau pe siese luni, in Bucuresci la DD. Socecu si G. Ioanide, librari, seu deadreptulu la d. Gr. Stefanescu, strata Cosma Nr. 18. In provincii la dd. corespondenti, seu tramitiendu abonamentulu prin posta, deadreptulu la d. Stefanescu. Primulu numeru va aparea neaparatu la 15 Februariu. P. S. Aurelianu Ingineriu agricola, directorele scelei de agricultura si silvicultura, etc. etc. C. F. Robescu Licentiatu in sciintiele naturale, ingineriu forestieriu etc. etc. Gr. Stefanescu Licentiatu in sciintiele naturale, profesore de geologia si mineralogia la facultatea de sciintie etc. 1870 Ianuariu, Bucuresci.“ Sub flamur’a inaintarei in cultura pucinii si ne vomu inaltiă că cedrii, numai poteri unite si umerile gata a incarca pe ele orce întreprindere. — CESTIUNEA JIDOVILOR!! in adunarea deputatiloru României. Siedinti’a din 16 Decembre 1869. (Urmare.) D. Voi novu intre altele intreba: Ce au facutu pana acum ministrii? Cuventulu de israelitu romanu dloru l’au iniventatu — presa e aici se o dovedeasca. In trecutu totu dloru, in legea comunaleu a stabilitu unu principiu favoritoriu evreiloru; totu dloru au pusu in solemnități unu scaunu alu rabinului alaturi cu alu prelatitoru romani. Candu guvernulu afirma in camera, ca nu vede cestiunea altfeliu de cum a aratatu o d. Codrescu, de ce vine sedica, ca n’are ce face? Suntu evrei, cari n’au pasaporte. Dar’ aare suntu sau nu legi, care garanteaza padirea granitiei? E camer’a in dreptu a ordonă padirea granitiei sau nu? Se vina ministrulu se spună ast’a. S’au vediutu feliu de feliu de procese intentate in tiér’a acést’a, dar’ n’a vediutu nici unu procesu intentatu vreunui oficiaru de punctul (aplause), apoi cere respunsu dela ministri. — D. ministru de interne Cogalniceanu, respundiendu dlui Voinovu, arata, ca l’a ascultatu cu mare atentiune; l’a gasitu inse nedreptu si neesactu adi; a voitu se faca efectu si nimicu mai multu; se faca manifestatiuni; nu e timpulu a resolve cestiunea, ci a face efectu, acést’a a fostu intentiunea domniei sale. D. Voinovu a disu mereu, ca guvernulu a facutu totulu, că se-si creeze o majoritate. Intreba dar s pre d. Voinovu, cari au fostu candidații guvernului in districtulu dsale? Revenindu la cestiune, dice, ca d. Voinovu a analisatu trecutulu dsale in cestiunea evreiloru. Inse nu si-a luatu date secure. întreba candu si unde a pusu dsa pre rabinulu evreiescu alaturi cu archiereii ? In ceea ce privesce ideea colonisarei, dsa mantiene calificarea de miserabile. Ori catu s’ar dice, pichetele nóstre suntu forte rele, nu e unu eordonu destulu de energicu. Evreii intra mereu. Au venitu o idea, ca nu la granitia stau evreii, ei acolo nu vinu. Are se vina in curendu conventiunea de drumuri de feru cu Austria