Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-10-14 / nr. 80

cercumstantia esenţiale înainte si anume, noi n'a­­vemu norocire de a ave unu dinariu stenograficu, ca­ ce n’avem­u stenografi. — Asia dera eu gandescu se ne intielegemu, cumca protocolulu nostru se fia o icoana a adeverului, o icoana scurtata,­ sinoptica, care totu odata danduse publicității, se multiuraasca si pre ceilalţi fraţi din afara, ca si ei se­ aiba o icoana mica dara chiara despre tote lucrurile con­gresului.: Densulu crede, ca se se lase lucrulu a­­cesta intieleptiunei practice a notariloru. — Ia fine doresce presidiulu, ca pe venitoriu adjectivele dinain­tea presidiului se se lase afara si se se­dica sim­plu „presidiu“. Cu acestea indigitatiuni făcute din partea pre­sidiului se primesce protocolu sied, de eri de au­­tenticatu. Presidiulu anuncia, ca si au predatu plenipo­­tintiele deputaţii aleşi din archidiecesa, Branu de Lemenyi, Novacu Maioru, prot. Papiu si I. Tipeiu, din eparchi­a Caransebesiului Antonescu Stefanu, Vasilie Popoviciu negutiatoriu, Ioane Pavloviciu si Dimitrie Iacobescu. — Acestea credentionale se pre­dau comisiunei verificatoriu. Presidiulu predă, actele despre fundatiunea re­­posatului Gozdu precum si corespondenti’a intre pre­­sidiu si plenipotentele metropolii adv. prov. Varg’a, spre sciinti’a congresului si observarea celoru ce au h­otaritu repausatulu fundatoriu, care după parerea presidiului ar’ fi se se prede la o comisiune, despre care s’a decisu, că mane se se alega. La ordinea zilei vine reportulu comisiunei ve­­rificatorie insarcinata cu alegerile dificultate, prin protestele insinuate. (Va urmă.) In siedintiele VI si VII se desbatu asupra proiectului pentru dotarea preutiloru, facanduse mai multe propuneri. In sied. VIII si XI se pertracta fundat, lui Gozdu, care s’a constatatu, ca a de 443.406 fi. si pasive 131.546 fi. — venitului concertului, trenutu in 17 Maiu 1870 in Oradea mare, in favoarea institutului de fete,­ ce se va infiintiă in Oradea mare. (Capetu din Nr. 76.) Alesiu Olariu din Pestea că colect. 24 fi. Vasilie Petri profes. in Naseudu dela domni: Al. Bohatielu 2 fl., Leontinu Luchi 1 fi., Dr. Ste­fanu Papu 1 fl., I. Lazaru 1 fi., Aritonu MarcuSiu 1 fi., Vasilie Petri 1 fi.; cu totulu 7 fi. Georgiu Fejér pract. de adv. in Aradu pentru 5 bilete 5 fi., dn’a de Lakatos Károly in Oradea mare 5 bil 5 fi., Samuilu Pallady magistru postalu in Borody 8 bil. 17 fi. Alecs. Erdösiu prot. in Tior’a-Oasiului dela dni’a sa 1 fi., dela dnii: Beniaminu Iacintu egu­­menu 1 fl., Iacobu Popu preutu in Turu 1 fi., Pe­tru Dobossy preutu in Vam’a 1 fl., Elia Stetiu propr. in Vam’a 1 fi., si Vasilie Stomleanu docente 1 fi., cu totulu 6 fi. Paulu Fassie jur. cottensu pentru 2 bil. 2 fl., Nicolau Ardeleanu not. in Buteni pentru 2 bilete 2 fi., prin densulu au mai incursu 5 fi. dela ur­mătorii dni: Andreiu Tipeiu 1 fl., N. Novacu 1 fi., I. Ighianu 1 fi. Emerica Zomorly neg. in Oradea mare pentru 5 bilete 5 fi., dn’a Luis’a Murgu n. Balcu in Ora­dea mare 9 bilete 9 fi., Petru Erdélyi adv. in Ora­dea mare 1 bil. 5 fi. Prin dn’a Victori’a Vulcanu n. Irinyi dinLefa mare au contribuitu următorii dnn: Antoniu De­­reczkey 1 fi., I. Popoviciu 2 fi., Dan. Mosolyga 2 fi., Nicolau Vulcanu protop. 3 fi. 20 cr., Ioane Muresianu 1 fi., Ioane Selagianu 50 cr., Teodoru Nica 30 cr., cu totulu 10 fi. Sum’a totala: 211 fi. v. a. D. Prin dn’a Paulin’a Romanu, colectanta in Oradea mare, au contribuitu urmatoriele doamne si domni: Radu Popea preutu in Sacelu 1 bil. 10 fi., dn’a Cecili’a Dállay preutesa ved. 1 biletu 6 fi., Georgiu Drimbe preutu in Sacalu 1 bil. 2 fi., Io­­sifu Romanu adv. in Oradea mare 1 bil. 10 fi., Grigoriu Popudanti preutu in S. Andreiu 1 bil. 2 fi., dn’a Alecsandres’a Weber din Let’a mare 1 bil. 3 fi., N.Steiner din Let’a mare 1 bil. 3 fl., Georg. Marchistu preutu in Homorodu 1 bil. 5 fi., Ignatiu Ladus not. in Lunc’a 1 bil. 3 fi., N. Leöffler din Vasadu 1 bft 3 fi., Nicolau Zigre pract. de adv. in Oradea mare 1 bil. 2 fi., Vas. Piscoreanu preutu in Mociaru 1 bil. 7 fl., dn’a Iulian’a Költő nasc. Milianu 1 bil. 5 fl., dn’a Iulian’a Papu ved. Vi­­dray 1 bil. 2 fl., Ioane Nistoru not. in Tri’a 1 bil. 1 fl., Antoniu Grazli neg. in Oradea mare 1 bil. 1 fl., Franciscu Beliczay ases. in Oradea mare 1 bil. 1 fl., Simeonu loo doc. in Oradea mare 1 bil. 1 fl., Georgiu Darabantu in Feketete 1 bil. 1 fl., cu totulu 69 fl. v. a. Totu la dn’a Paulin’a Romanu au mai incursu dela mai multi domni, cari au participatu in ser’a concertului, pretiu or­­dinariu , 20 fl. , ambe sumele 98 fl. v. a. E. Mai tardiu inca au incursu dela dlu Vas., Dansia-preutu si ases. cons. in Rabagani cu co­­lectante dela dnii: Vau. Damsia 2 fl­., Elia Moga preute 1. fl.­, Flore Moga n. Damsia 1 fl., Ecate­­rin­a Popu 1 fl., cu totulu 5 fl. . . . Recapitulations: sub A) 184 fl. , sub B) 89 fl., sub C) 211 fl., sub D) 98 fl., sub E) 5 fl. Sum’a totale 587 fl. r, a. Erogatiuni:. 285 fl. 91 cr., cari subtraganduse din venitulu de 587 fl.; resulta venirii curatu 301 fl­ 9 cr. Documentele erogatiuniloru se voru da la cen­­surare cu ocasiunea computului generale. Oradea mare 26 Iuliu 1870. Paulin’a Romanu m­ p. UNGARI’A. Presiedintele casei deputatiloru publica in 14, ca delegatiunile suntu convocate in Pest’a pe 21 Nov. si ministeriele comune suntu chiamate a-si face propunerile; provoca pe membrii delegatiunei, ca se-si da certificatele de alegere in cancelari’a dietei. — In 22 se­sirienii si edintia in diet’a din Pest’a si Irányi facil propunere, câ camer’a se-si arate displacerea, ca Miletu­s s’a arestatu in Vaciu; se mai propune, câ se se elibereze, or’ Simonyi, câ diet’a se-si manifesteze simpathiele catra Franci’a de acum, adica republica. — Paulu Somsich presied, dietei la cura in Karlsbad intr’o convorbire cu unu unionista ger­­mana despre viitoriulu Europei audi ca respunsa dela elu, ca o confederatiune . danubiana va urmă după unitatea Germaniei — după interesele euro­pene — și imperatu imperiului danubianu va fi re­gele Ungariei, Croaţiei, Slavoniei, Dalmaţiei si Ro­mâniei, — facunduse trei regate organisate nede­­pendenta si pentru aperarea in afara impreunate in m­ulti potente; provinciele austriace se tienu de Germani’a si sub o secunda genitura a dinastiei habsburgice s’ar adauge la Germani’a intr’una, or’ in doue grupe, daca boemii ar’ urgita asia. — Asta se publică pre largu prin diurnale, cu plane ale lui Bismark, care pentru a sustiene o Germania mare are lipsa a umili Franci’a și a midiulo­i unu im­periu danubianu, care se fia că vasala Germaniei dépendenda dela grâti’ă Ini. — Diurnalele ringu­­resci imputa lui Somsich, de ce n’a publicatu asta mai antaiu in foile maghiare nu in „P. Lloyd.“ — „P Lt.“ inse dice, ca a cerut’o elu dela Somsich si asta a publicat’o. — Asta vnse e planulu lui Kossuth. — — AUSTRO-UNGARI’A. Vien’a 18 Oct. Un’a scrisore de mana imperatesca in foi’a oficiala cu­prinde conchiamarea delegatiuniloru pe 21 Nov. in Pest’a. Stirite despre mutările in ministeriu si de­­misiunea ministrului de resbelu Kuhn nu Se ade­­verescu. Partifa liberala se pregatesce a face in­­terpelatiune atatu in delegatiune catul si camer’a dela Pest'a, ca, ce pusetiune vre Austro-Ungari’a a oserba facia cu resbelulu cuceritoriu, care lu con­tinua Prusi’a fara cuventu după catastrofa dela Sedan? — Apropos la acestea se publica din Var­­siavi’a, ca renumitulu Thiers s’ar fi dechiaratu catra o persona de onoare, ca Franci’a e perduta daca nu se voru face cele mai estreme încordări pentru a o scapa. — Elu punea vin’a capitala pe ducele de Grammont, care cu f. consulu in Vien’a incredintiă pe Napoleon susu si tare, ca in momen­­tulu dechiararei resbelului in contra Prusiei 200 mii austro-maghiari, 150 mii italiani si to­ta Ger­mani’a de sudu va sta cu Franci’a, invinuiă si pe ministrulu OIlivier, care a nutritu acest’a credintia desiarta. — Mai. Sa imperates’a calatori in Tyrola la Inns­bruck dimpreună cu famili’a, principele de coroana si archiduces’a Gisel’a si Mari’a Valeri’a, unde fă primiți cu mare solemnitate. — Se audiea, ca pon­tificele romanu va calatori la Tyrciu. — — — Solulu americanu din Vien’a primi reportu oficialu, ca o escadra americana au aparutu in marea baltica. — Cronica esterna. ROMANI’A. Joi in l­a Oct. v. se serbase cu mare solemnitate botezulu fiicei Altetiei Sale domnitoriului seversinduse tain’a botezului după ri­tulu besericei romane prin metropolitulu primatu, asistendu­l archierei si alti preoti, si candu se a­­fundă in­ apa 21, salve de tunuri au anunciatu se­­versirea botezului Altetiei Sale mica principesa »Mari’a“. Nasie fura. A. Sa regale principesa de Hohenzollern, princ. de Wied, de Bade nasc. Leuch­tenberg , comites’a de Flandr’a, princ. Mari’a a Glandiei, fiindu represantate de metropolitulu Mol­dovei si Sucevei. De atunci unu numeru mare de gratulatiuni primesce domnitoriulu atatu din intru catu si din afara, Facultatea de medicina se infiintiaza cu 5 ani si cu deplina organisare. După reportulu. minis­tr. instr. publice Nr. 9359 si intarirea domnesca din 3 Oct. 1870, Nr. 1393. Eca, ca o facultate , mai imbogati pe universitatea romana, fia in eterna priintioasa si glorioasa! Se escrisera si concursele pentru sintacsea gra­maticei romane si traducerea lui Iuliu Cesare de bele civili. Pentru gramatica se escrie premiulu Zappa de 400 de galbeni, ora pentru Iuliu Cesare 150 premiu Alecsandru Ioane­l, cum urmeza: „Ministeriulu instructiunei publice si alu culte­­loru, Delega­ti­unea societarii academice rom. Premiulu Zappa. Conformu decisiunei luata de societate in sie­, dinti’a sa din 13 Septembre 1869, se publica con­­cursulu pentru lucrarea partii sintactice de grama­­tic’a limbei romane, care va cuprinde: 1. O introductiune, in care se voru stabili di­versele relatiuni, in cari se potu pune conceptele spre anunciarea cugetariloru, stabilindu totudeun’a data si terminologi’a sintactica cea mai buna ce s’ar pute da după cele mai noue lucrări grama­ticali. 2. Venindu apoi la sintacs’a speciale a limbei romane, va desvolta in detaliu tote modurile de espresiune a fiacarea din relatiunile stabilite in in­troductiune, cautanduse pentru fiacare modu de es­presiune ecsemple numeroase, atatu din limb­a popu­­laria catu si din cărțile nóastre cele mai bune, vechi si noi, producandu la fiacare relatiune si idio­­tismii limbei si alaturandu fiacare modu de espre­siune cu cele analoge din alte limbi mai alesu ro­­manesci, si cautandu pe de o parte se alega pe cele mai corecte espresiuni, ora pe de alta se puna in vedere solecismii si trasele neadmisibili in limb’a noastra. 3. Va dâ topica romanesca, stabilindu pe de o parte, care este constructiunea noastra comuna, era pe de alta aratandu abaterile dela dens’a si ideile ce se esprima prin aceste inversiuni. 4. Va dâ regulele detaliate de ortografia, in cari se se cuprindă si punctatiunea. 5. Ar’ fi­ de doritu ca autorulu se termine cu unu conspecta istoricu despre diversele fase, prin cari a trecutu limb’a romana in sintactic’a ei, cau­­tăndu­ a trage dini acest’a, ca conclusiuni, calitatile generali ale constructiunei limbei romane. Conditiunile concursului suntu: a) Marimea opului se fia dela 20 cele in susu, tipărite in oetavu mare cu litere numite gar­­mondu. b) Terminulu pana candu manuscrisele autori­­loru concurenți an se fia trămise delegatiunei socie­tarii este pana la 15 Iuliu 1871. c) Premiulu este de 400 galbeni imperiali­ .. d) Manuscrisele se ceru se fia scrise curata, legibile si de mana străină, ora nu a autorului, formatulu­i sau folio si paginata. e) In fruntea manuscrisului va fi scrisa o de­­visa (motto) in ori­care limba si totu cu mana străină. f) Pe langa manuscrisu se da alaturata si o scrisoare inchisa in plicu sigilatu, fara initialele au­­toriului si adresata catra societatea academica, pur­­tandu pe adres’a din afara si devis’a manuscrisului, scrisa orasi de mana străină. In intrulu scrisorii autorulu se va numi pe sine. g) Manuscrisele se voru censura si judeca prin secțiunea filologica, care va propune societății in siedintia plenaria, premiarea aceluia dintre operatele venite, care va merita premiulu destinata pentru acesta lucrare. h) Manuscrisele nepremiate se voru păstră in archivele societarii pana ce se voru reclamă de au­torii loru, ale carora nume remanu necunoscute, fiinduca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru deschide. Premiulu Alecsandru Ioanu I. Traducerea comentarieloru de Bello Gallico îm­preuna cu cartea VIII, se va premiă din fondulu lui Alecsandru Ioanu I, cu 150 galbeni.

Next