Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-10-28 / nr. 84
Gazot’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutonale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe tmu anu seu 2 Va galbini mon. sunatoria. Nr. 84. Anula mill. Brasiovn 9 Novembre 28 Octobre Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1870. MONAECHIA AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 9 Nov. 1870. Vereine judeca resbelulu presentu dupa consecintele ce trebuie se urmeze dupa definitiv’a victoria a uneia seu alteia parti beligeranți, nu poate se nu se intereseze in prima linia de siovaitoarele capritie ale fortunei belice, care tiene încordata atențiunea intregei lume. — Acum agiteaza animile cestiunea armistarei. In 1 Nov. d. de Thiers dupa o conferintia de 3 ore cu Bismark nu era multiumita cu succesulu tractarei. In 2 Nov. s’a tienutu la regele Prusiei unu consiliu de resbelu in Versailles, la care luă parte si Bismark. Dupa consiliu arasi avu Thiers conferintia cu Bismark. Resultatulu fu, ca Prusi’a se invoi la o armistare pe 25 dile, inse cu statulu quo militariu, asia cum se afla acum. Thiers pretinse si posibilitatea de a se pote proviantă Parisulu in timpulu armistițiului, ceea ce Prusi’a nu concese. E deja afara de toata indoieal’a, ca intentiunea Prusiei merge pana a erudă si propunerile si midialocirea puteriloru neutre. Thiers era auctorisata atractă despre armistare pe basca propusa de Angli’a cu scopu de a se puté aduna constituant’a. Dela Londonu se scriea, ca armistitiulu s’a decisu, ca Parisulu se va puté, provedé cu nutrimente si ca constituant’a e si chiamata pe 15 Nov. Intr’aceea dupa scirile proaspete din Tours 3 Nov. in Parisu in 31 Oct. s’au facutu o manifestatiune mare in contra inchiatei de armistare. Manifestarea era cu arme inaintea Hotelului de Viile, unde membrii regimelui fura incungiurati si trenuti că prinși. Indata se formă unu comitetu de salute publica sau prosperitate si o comune. Numai tardiu nóaptea sub conducerea lui Ferry alergara batalionele gardei nationale de liberală pe membrii regimelui. In 1 Nov. linistea era deplina. Regimulu din Parisu emise unu decretu, care ordină pe 3 Nov., ca totu poporulu Parisului se-si dé votulu asupra intrebarei, daca sustienu scu da regimulu aperarei nationale. Resultatulu votisarei fu, ca cu da votisara vreo 442 mii, er’ cu nu 49 mii. Depeste din Vien’a 5 Nov. spunu, ca francesii nu se invoiescu cu sarcasticele pretensiuni ale lui Bismark, ci voru continua resbelulu pana candu se va curați sacrulu pamentu alu libertății poporeloru, pamentulu Franciei, de germani. De atunci primimu urmatoriele depeste: Tours 4 Nov. Unu decretu alu regimelui demanda mobilisarea tuturoru barbatiloru, ce potu purtă arma dela 20 pana la 40 de ani fara nici o deosebire, cu juni cu însurați cu totu toti trebuie se conjuga la arme si se ajute a dă pe dusmanu afara din Francira. Cu altu decretu se impune departementeloru, că fiacare in restimpu de 2 lune se puna pe pitioru la fiacare 100 mii una bateria provediuta cu toate necesitățile. Altu decretu demanda, ca fiacare corpu de liberi trăgători, care nu va arată energi’a ceruta inaintea duşmanului se va desface si pune sub judecata marţiala; fiacare oficiru, care se va face vinovata prin temeditate dinnaintea duşmanului, se va împuşcă martialicesce. In urm’a tradarei dela Metiu gubernulu din Tours a respunsu in 31 Oct. representantiloru poteriloru neutrali, ca elu e resolutu la continuarea resbelului. Acum se astepta dupa sosirea d. de Thiers la Tours alta nota cercularia in caus’a armistițiului. Schrile electrice din Londonul Nov. repoarta, ca régimele francesa emise decretu, prin care se adopteaza toti orfanii celoru ce voru cade că operatori ai patriei. Din Versailles - Nov, inca se telegrafeaza, ca d. de Thiers, dupa ce nu reesi cu negotiatiunile de armistare, se duse la Tours. Toate scirile de susu constateaza doara, că si cele din Vienn a, ca neconcedendu Bismark provederea Parisului cu midiulece de traiu, armistarea s’a deochiatu si resbelulu se continua. — Gambetta motivase votisarea in Parisu cu aceea, ca regimulu nu vre a lua asupra-si responsabilitatea inchiarei armistarei. Vrocila emise una prochiamatiune in 5 Nov, in caus’a arestarei membriloru regimelui, si a alegerei comitetului salutei publice, in care se afla si Ledru-Rollin, Victor Hugo si Dorian, in sensulu urmatoriu: Membrii regimelui se rttienura că prinsi mai multe ore. Catra 8 ore sor’a Trochu, Arago si Ferry fura smenciti din manele turburatoriloru prin batalionulu 106 alu gardeinationale, pre candu Jules Favre, generalu Pages si Jules Simon remasera prinsi. Numai pe la 3 ore dimineti’a luara capetu miserandele scene pin intrevenirea batalioneloru gardei nationale, cari se adunasera in numeru de mirare la otelu sub conducerea lui Ferry. Gardele nationale curatira giuruiu otelului ocupandulu si primi pe gen. Trochu, care trecu pe dinnaintea loru cu aplause efrenate. Reportulu lui Trochu finesce asia: De armistarea proiectata astadi se lega alte foloase, despre sari Parisulu lesnesi póate face computulu fara că se faca pentru acesta turburari; si uitate, ca se inputa regimului că o slabitiune, că vendietoria. Garnier Pages, Palletan si gen. Tamisier suferira rei prin violenti pe acesta, incatu se afla morbosi. Purtarea lui Ferry fu idmirabila, dauna, ca si in pericululu estremu partitele politice rodu la fericirea Franciei facunduo naputintióasa de a puté dă afara pe dusmanu că la 92! — Diurnalulu oficialu alu Franciei din 2 Nor. publica unu decretu, cumca fiacare batalionu de girda, care va esi armatu fara a fi chiamatu dupa regula, luandu afara ecsercitiele ordinate, se va desface indata si se va desarmă. Prin launtrulu Parisului Etienne Arago si toti ceealalti primari -si iedera dimisiunile. — Una adunare publica a condamnatu cu unanimitate intemplarile de luni, c’ diurnalele pretindu unu regimu energicu pentru sustienerea ordinei. Regimulu anglicanu ima a indreptatu unu avertisementu oficialu catra ngimulu din Tours, că se feresca Parisulu de pericuulu estremu, pentruca bombardarea Parisului va urnă preste pucine dile, dupa ce se poticniră negotiaturile de armistare. Garibaldi dupa atacurile dela 29: 30 se retrase dela Dijon, care fu incendiatu de prusiani- Elu organiseza voluntarii si nu e adeveratu, ca ar fi vulneratu. Menotti Garibadi fiiulu lui ocupa positiunile dela Besangon pana la Dijon cu mai bine de 20 mii fetiori. Entusiasuulu e atatu de mare, incatu si femeile din Normaidi’a dela Elbeouf au intreprinsu a face unu corpu de amazone. Provocarea respectiva o subscrisen 3 cetatiane si 3 fete de cetatiani si ceru arme dda regimu. Din Itali’a si Ispani’a totu curgu la voluntiri; or’ sudulu Franciei a inceputu cu revoluțiunea comuna asculă din comuna in comuna pe toti purtătorii de arme. Parisulu pana in 29 eră plinu de curagiu. Ofrande se făcură pana in pretiu pentru o miia de tunuri, batalione preste batalione se adjustara. Incidentulu din 31 Oct. a otielitu cu atatu mai multa gard’a si armat’a. Diurnalu „Le Frangais* dice, ca pana la la Ianuariu nu face lipsa a se supune Parisulu la raţiuni sau porţiuni, pentruca avuţii si tienu onare a se margini pe langa raţiunile, cuvenite fiacaruia. — In departamente se afla o armata numeroasa pusa pe pitiorui de armata, anume si in Nordu. Prusianii posteza baterie de celu mai mare calibru catra Bezons si in facla la Curbevoie precum si la Bas-Meudon si in Choissy-le-Roi artileria puternica. 4 Din fortula Mont-Valerien la 31 Oct. si 1 Nov. vita canonada asupra prusianiloru, fara inse a le causă perderi. Trupele germane din Metiu se dirigaza spre média-noapte, média-di si midialoculu Franciei. Alu 7-lea corpu germanu remane la Metiu. Francesii au luatu Le Bourget si l’au fortificatu. Ei au ocupatu Darky (Dugny sau Drancy?). Francesii de la Metiu fura transportati cu generali cu oficiri cu totii pe la Saarbrücken la Saarlouis cu escorta de 1600 germani la 10.000 francesi si se transporta in Germania la 150 mii! — Maresialii, generalii si oficirii partea cea mai mare se ducu la Hessen. Bazaine, Camrobert cu alti fura si la Napoleon , unde fu si imperatés’a Eugeni’a spre a mișcă pe Napoleon că se abdica de tronu in favoarea fiiuseu. Se scrie, ca Bazaine ar’ fi trecutu in Angli’a, fóarte reu superatu, pentruca trecandu prin Pont-â-Mousson fu intempinatu de poporulu francesu cu petrii si numai sub protecti’a prusiana scapă de insulte si moarte. — Bazaine se escusa de tradare, cu ce? cu aserțiunea, ca numai estrem’a miseria a silitu predarea Metiului. Dar’, ca facu esiri fara artileria si aducea soldații in pericule si descuragiu, acesta nu o escusa miseri’a, ci intrigele tresute de candu se prochiamă republic’a, pe care nu o sufera maresialii imperiali. — Conditiunile predarei Metiului suna: 1. Toate forturile si toate armele se se predea prusianiloru. 2. Toti oficirii suntu a se libera pe cuventu de onoare. 3. Toti ceilalți romani prisoniari. — Trupele francese anumita gard’a cu armele scoase si flamurile volvainte esira din Metiu, defilandu pe dinaintea generaliloru germani, dupa acea depusera armele in cumule si flamurele langa ele, or’ soldatii mersera in cantonare, oficirii lasati cu sabi’a se reintoarsera in cetate, pana la plecare. Astfeliu fura amagiti soldații francesi, că se nu se opuna cumva la tradare? — Astfeliu ocupara germanii in 29 Oct. Metlulu, er’ armat’a loru incungiuratoria de vr’o 200 mii se îndreptă catra Lyon si Parisu. Franci’a doar’ nu e învinsa, ci numai venduta de intriganti, or’ limb’a latina inca capetă o lectiune de a-si uni fortiele si poterile in viitoriu, premergandu poporulu si la comun’a causa a aperarei latinitatii, ca ce se vede nu numai parasitu de coconasi, daar’ inca si vendutu intereseloru feudali.—