Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-05-08 / nr. 36
Gazeta ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulus pe 1 anu 10 fl., pe */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2Vg galbini mon. sunatoria. Nr. 36. Anulu miV. Brasiovu 208 Maiu Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți.' — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata * 30 er. de fiacare publicare. MONARCHIE AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 19 Maiu 1871. Se nu treceau cu vederea sub impresiunea incordariloru trase de peru fara a lua mai adencu in privire cursulu lucruriloru faptice, ce tocma se petrecu in Cislaitani’a. Cunoscemu resolutiunea galitiana, cu care se pretendea autonomia deplina, scimu, ca pe timpulu respingerei ei prin senatulu imperiale Mai. Sa -si retrase propunerea călătoriei la Galiti’a. De atunci senatulu n'a mai avutu de buna si odihna de urgitarile galitianiloru, ca se li se dé resolutiune, pana candu in fine in constanti’a loru si a federalistiloru părăsiră cu toti senatulu, facandu o gaura in atitudinea ministeriului, pana cadin ministeriulu burgeziei cu cont. Taaffe in frunte, care adi merge gubernatoru in Turciu. Aceeasi resolutiune gal, după atatea constanti a deveni tandem propusa acum in forma de proiectu de lege in senatu de catra ministeriulu presentu cu pucina modificatiune in forma, si asia, ceea ce mai eri se condamnă si reieptă si de catra regimu, adi se propune, ca midiulocu de împăciuire din partea cabinetului. Deca polonii s’ar fi lasatu sedusi si trasi pe ghiad’a fraternisariloru politice de catra decembristi, candu acestia le apromitea pe din afara supremati’a in Galiti’a si votarea pentru resolutiunea loru, ar’ fi facutu scisiune in politic’a natiunei, si acum n'ar mai avea ce speră la autonomia; inse galitianii unii nu le credea, altii ce e dreptu se clatina, dér’ candu vediura apoi perfidi’a si siereti’a decembristiloru, ca in legislatiune nici ca voru a lua privinti’a despre resolutiune la resolutiunea galitiana, ii părăsiră cu pe senatu cu totu si in fine si a castigatu si pe cei mai aprici antagoni politici, că se se invoiesca la o inpacare cu Galiti’a, numai se se ie deodata in combinatiune si alegerile directe in celelalte provincie, că se le peta celu pucinu pe acele suprematisa. Asta e natur’a suprematisatoriloru, că numai de sil’a penelului, dér’ altcum se nu concéda nici unu palmacu din terenulu, pe care au apucatu, pe care se apera cu totufeliulu de ficțiuni, cumca multiumirea sub domnirea loru e generale; si deca potu instela vreunu unghiu cu vreo mana de oameni se le strige: osana! atunci insiela coron’a cu succesulu intrigeloru sale. După proiectulu resolutiunei galitiane, Galiti’a va se capete una pusetiune intocma că a Croației in Ungari’a, ea -si va alege deputații la senatulu imperiale in diet’a sa provinciale din sinulu ei, regulandu-si aceasta alegere prin legislatiunea sa; va avea senatu propriu alu curtei supreme in Viena si sfer’a legislatiunei provinciale i se va lati la comerciu, camere industriale, institute de creditu si asecuratiune, bance (afara de cea de bancnote), instructiunea cu dotatiunea ce o va aplacida senatulu imperiale, legislatiunea politiana, de pasporte, legislatiunea civile, curatela, registre fondari, si capetă si unu ministru in consiliulu coroanei. Deca va reesi acestu proiectu dincolo de Cislaitani’a, Boemi’a cu declaranţii sei cei constanţi inca va deveni multiamita, cace nici una coroana nu se afla secura si multiamita a domni preste popora malcontente din caus’a unoru fracţiuni petulante, inse vorb’a lui Deák: „Nici o potere pamentesca nu ne va da indereptu aceea, ce vomu lasă noi din mani de buna voia!“ e parol’a nu numai a autonomistiloru, ci iu intielesu intorsu si a centralistiloru, colo nemti, ici maghiari, cari vedienduse cu muculu la degete si in ajunu de a face concesiuni, prin alte apucaturi, cum suntu si fraternisarile, se incorda a anula catu de pucinu din pretensiunile celoru nemultiumiti, facunduse luntre si punte la coroana, că se créda, ca sub densii popóarele suntu multiumite, ca ceaca ele fraterniseza. — Timpulu se apropia. Vreu nu vreu si Cis si Translattani’a va fi silita a multiumi provinciele si popoarele si precum acolo Galiti’a si Boemi’a, asia aici Transilvani’a si poporulu romanu va veni satisfacutu, déca nu se va trafica vreo discordia, virita prin metechne intre beata simplicitate cu fabricatorii siretieloru. — Dér’ noi n’avemu declaratiune, n’avemu resolutiune, că boemii si galitianii — imputa unii —. Ma avemu actele luptei nóstre solidarie, avemu atitudinea nóastra cea franca, de care, cumca le pasa la suprematisatori, martore semne suntu chiaru si ambiarile cu fratietate. — Noi, deca voru veni cu recunóscerea autonomiei si a drepturiloru nóstre politice nationale pe usi’a, pe care ni s’au rapitu aceste, le vomu deschide bradulu, dér’ pana atunci voru fi blastemati de posteritate, cei, prin cari va veni scandalulu cu infractionarea solidaritatei! — — Resbelulu civile in Franci’a inca nu s’a finitu. Insurgentii provoca prasiele Franciei printr’o proclamatiune a lui Grouset, că se levina intru ajutoriu spre a debela armat’a regimelui de Versailles, că se reesa victorioşi. Se scrie, ca 30 de balene se afla gata, că in casa de periculu se se elibereze in ele membrii comunei si comandanţii insurgentiloru. — Diferintiele Porţii cu vice-regele egipteanu suntu paci aplanate, prin primirea pretensiuniloru. Rusi’a si Turci’a. Rusi’a cu totu ortodoxismulu ei, care fanatisa tota lumea, ce contă la protectiunea ei mai multu decatu la a dou’a venire, da astadi de rusine totu bigotismulu si netoleranti’a relegiosa a pigmeiloru celoru fadarnici, cari nu se mai lasa de rugin’a pecatului de a lua in goana chiaru si pe sângele seu, deca nu s’a botezatu cumva cu apa din Demboviti’a, de si profesaza asemene credintia. Asia Rusi’a cea pravoslavnisca nu mai tiene de dusmanu turcii din caus’a paganatatei; pentruca altfeliu, cum se pote esplica, că Rusi’a se tramita păgânului Sultanu turcescu si inca ordinulu Sântului Andreiu, decoratu cu briliante, pe care l’a presentatu ortodoxul gen. Ignatieff ambasadorulu Rusiei la Constantinopole cu solemnitate in loculu ttarului de Petersburg. Eca ortodox’a Rusia respunde „Tromp. Carp.“ la articulii ei cei farisaici si malitiosi, de cari trebuie se rida si auctorulu loru, candu ei cetesce.—Dor’ nu merita mai multa vorba. — Rusi’a dor’ imprietenita cu Turci’a are de ce se totu pregatesce de resbelu? „Telegrafulu“ fat’a de sora din Bucuresci, foarte bine si in sensu nationale liberale redactata, reproduce după „Globulu“ date de una preparativa militaria a Rusiei, care nu se pote face fara planuri si intentiuni ostile. „Doue sute de mii de oameni s’au concentratu in Polonia si langa fruntari’a Austriei, si alti 150 mii — din cari 25 cavaleria — suntu postati pe liniele caliloru ferate, fata a fi transportati in vreunu punctu oarecare. Aceste puteri suntu provediute de tunuri de ottelu si de corturi construite după modelulu prusianu. O însemnata schimbare s’a facutu in fortiele armate dela marea negra, cari au se se restitue in cifr’a numerica, la care se suiau înainte de resbelulu din Crimea. Admiralele Glasenoff a primitu ordine de a indeplini cadrele catu se poate de repede. In aceste locuri pustii voru fi prin urmare 12 brigade de soldaţi marinari in locu de 3, si fiacare dintr’ensele va avea unu efectivu de 25 mii de oameni, cari va remane in Nicolaieff, pana candu Sevastopolea se va redică si fortifică din nou. Trei căpitani de nave, diii Andreioff, Teodoroff si Ragonka au fostu tramisi la Nicolaiefl, pentru că se activeze construirea monitoreloru de resbelu, alu caroru materiale a sositu din Angli’a, aprope de trei luni, la Odes’a. Vasului Boundepg, vasta nava, care s’a construitu in Americ’a pentru Mexicu, si care s’a cumperatu de guvernulu rusu, in momentulu actuale i s’a indoitu şinele si tablele de feru, sub direcţiunea oficialiloru mai susu numiţi.“ Ore cum se pote esplica decorarea cu aceste preparative si apoi cu gealusi’a poteriloru europene, cari inca nu -si potu renega interesele in Oriente, ci la casu de asia deodata se voru află coalisate? Politic’a de cucerire s’a reinnoitu prin Prusi’a, inse dela 1846 merse Rusi’a cu ea numai pana la Sevastopol, si in cativa ani va ingenunchia orasi înaintea portatoriloru pavilonului civilisatiunei coalisate. — SiiMMlulu archidiecesaiiu in Sibiiu. Mai încolo, după ce se fipsara diurnele la 2 fl. si 50 cr. de milu d. referințele comisiunei Zach. Boiu citi reportulu pentru arondarea cercuriloru electorali si protopresbiteriali, care se si primesce eu bloc. După acesta la propunerea d. Macelariu sinodulu cu vicariulu archiepiscopescu in frunte se presenteza Esc. Sale metropolitului in resiedintia multiamindui pentru intielept la conducere si pentru luptele pline de merite de 25 ani portate pentru fericirea si înflorirea besericei. Reportul comisiunei pentru arondarea cercurilor electorali si a protopresbiterateloru. Venerabile sinodu archidiecesanu! Comisiunea subsemnata, carea in siedinti’a III a sesiunei sinodali din an. 1870 Nr. prot. 21, fui insarcinata cu arondarea cercuriloru electorali din archidiecesa, era in siedinti’a II a sesiunei presenti, Nr. prot. . ., a primitu însărcinarea, a elaborăriu proiectu si in privinti’a arondarei protopresbiterateloru archidiecesei nostre in sensulu conduseloru congresuali din au. 1870, Nr. prot. 157, are onore a substerne alaturea subv. operatulu seu in obiectulu din urma. Comisiunea, petrunsa de insemnatatea cea mare, ce are arondarea protopresbiterateloru pentru administratiunea besesicesca, a luatu in seriosa considerare si apretiuire obiectulu, ce i s’a incredintiatu si s’a nevoitu a corespunde după putintia decisiuniloru sinodali si congresuali. Cu toate acestea inse n’a potutu scapă din vedere, ca arondarea protopresbiterateloru nu este unu ce, care se se poata statori după o singura norma, ci din contra este unu productu, ce resulta din concursulu mai multoru fac