Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-12-04 / nr. 94
Qazet’s ese de 2 ori: Mercurea ai Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fL. pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe anu anu adusVs galbini mon. sunatoria. Hr. 94. Amin XXXIV. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Brasiovn 164 Decembre 1871. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvania. li» fondulu academiei romane de drepturi. Amu placut’a ocasiune a ve reporta, cumca la fomlulu academiei, in dilele acestea au mai incursu urmatoriele oferte si contribuiri: D. capitanu si cassariu alu Asoc. trans. Const. Stezariu solvi sum’a subscrisa in lun’a lui Maiu a. c., de 100 fl. in un’a obligatiune de statu convertita. D. canonicu si directoriu gimn. iu Beiusiu Teodoru Kővári tramise cu contribuiri dela dd. prof. gimn. de acolo, dela tenerimea studiósa din unele clase gimnasiale, cura si dela alti binefăcători, cum si in urma cu venitu dela o petrecere de jocu arangiata in favorea fondului academiei cu totulu 131 fl. In fine, prin zelosulu capitanu dela regim. Nr. 50 Martinu Zegranu, cu contribuiri la fondulu academiei, dela mai multi domni oficiri, a carora nume se voru publica in „Transilvani’a“ lai’a Asoc., s’a primitu 30 fl. v. a. Primescu toti acesti generosi oferitori si contribuitori multiumirile nóstre cele mai fratiesci. Sibiiu 12 Decembre 1871. In locu de articulu incepatoriu. „Kelet“ in Nr. 283 din 10 Dec. falsifica tocmaiu sensu e diametro opus cuprinsulu celoru adresato de noi catra Ddieulu dreptatei in Nr. 90 alu „Gazetei Transilvaniei*. Éca falsificarea: „A „Gazet’a Transilvaniei* 90 száma „vezérczikk helyett* felirattal egy könyörgéssel kezdődik, hogy Szelistye és Talmács székek a szász universitás rendezésekor Szebenszékből kiszakittassanak, „mert te vagyoh uram az igazság istene — végzi a czikk — és haragod csakis az ellened vétőket sújthatja!“ Adica dice, ca rogatiunea suna, ca „scaunele Sei istea si Talmaciulu“, la organisarea iminenta, la defigerea legei municipale in fundulu reg. se se desfaca, scoata afara din scaunulu Sibiiului. Noadéca „Kelet” publica tóte ce privescu aperarea drepturiloru romaniloru asia, cum publică estrasulu acesta, apoi iacasi singura judecata! Pentru satisfactiune pretendemu dela generoșii bărbați dela „Kelet“, ca se îndrepte cele deturnate . După multe procese portate de secuii fara resultatu de catra scaunulu Talmudului si alu Solistei cu universitatea saseasca, acesta si pana adi privesce comunele adica pe romanii din comunele Talmaciului, alu Solistei si a Branului de obligiu pentruca afara de ce primiră colosalele desdaunari urbariali dela tiera pentru acele comune, fara dreptu, au cerutu sasii si segregarea muntiloru, a paduriloru si a pasciuniloru, proprietatea romaniloru din acele comune, constatata si recunoscuta de mai multi regi. Scaunulu Talmaciului a intentatu de nou in an. 1866 prin advocatulu Simon Elek din Clusiu unu procesu de libertate la judecatoriia urbariale, care s’a perdutu in 2 instantie la Fagarasia si Muresiu-Ostorheiu si asia se tra- mise la tribunalulu alu treilea. In 1868 desperandu de dreptatea judecatiloru urbariali au tramisu unu memorandu la diet’a din Pest’a pentru Talmaciu si Seliste. Acesta s’a resolvatu in partea s’a politica, inse numai intr’atata, ca ministrulu Wenkheim au incorporaţii provisorie la scaunulu Sibiiului comunele Solistei si ale Talmaciului. De aici se puse caus’a pe calea administrativa si legislativa de catra advocati facia cu proiectele de legi urbariali noue. S’a facutu in numele scaunului Talmaciu representatiune la ministrulu de justitia, ca se se sisteze procesulu judiciariu si se se faca una lege esceptionale pentru romanii respectivi, cari n’au fostu si nu suntu iobagii sasiloru, ci in fundulu regescu suntu liberi ca si sasii. Ministrulu n’a facutu nemica. Asia s’a midiulocitu una brosiura din documentele vechi despre natura fundului regescu si despre referintiele este, in care se dovedi cu documente nerefrangibile dreptulu comuneloru intocma libere, ca si alti locuitori in fundulu regiu. Camera advocatiloru din Clusiu a aperatu acestu dreptu, asternenduse si ministrului, care actu de mare importantia tiparinduse se afla si cu una base a dreptului perfectu egale alu tuturoru locuitoriloru din fundulu regiu. La cererea făcută catre fostulu ministru, ca se se faca esceptiune dela legiie urbariali pentru fundulu regescu, unde Branulu, Talmaciulu si Selistea n’au fostu nici odata iobagi, a urmatu, ca in legea urbariale noua § 82 su recunoscutu acesta natura de egale libertate pe fundulu regiu si legea se afla substernuta spre sanctionare. S’a mai datu o suplica pentru sistarea tuturoru proceseloru urbariali, pe cari le a intentatu națiunea saseasca asupra comuneloru respective, care astepta resolvirea pe basea § 82 după sancționarea legei urbariali. In fine se dede cerere si catra ministrulu de interne, in care dovedescu ad oculum, ca scaun. Talmaciului si Solistei se treau pe temeiu istoricu si legalminte de fundulu regescu si cerura ca candu se va articula legea municipale pentru fundulu regescu Selistea si Talmaciulu se se incorporeze „de jure si lege“ la fundulu regescu, dér’ nu se se taia din scaunulu Sibiiului. Aceste se binevoiesca „Kelet“ ale rectifica asta; si deca se teme de rogatiunea nóastra făcută pentru noi si frații nostri in Nr. 90 alu „Gaz. Tr.“, se binevoiésca, a mai pleda in soldulu dreptatei, ca Talmaciulu, Seliste si Branulu se nu fia tractate cu iobagismu, ci ca dii egalu liberi in proprietățile loru. — si pentru proiectului legei municipali , ca se se faca colo susu mai dreptU, decatu cum suscepii universitatea sasa in proiectulu seu tramisu pentru noua lege municipale, facutu la provocarea ministrului si votatu in universitate, care suna asia: „Cetatea Sibiiului si Brasiovului tramite in congregatiunea municipiului totu atatia deputati, cati dau comunele municipiului afara de cetate, si ca in representantiele comunali numai barbatii, cari voiu scrie si ceti, potu intra ca membri.“ Deputaţii romani au datu si atunci votu separatu, ca acestu § agraveza pe romani si e in adeveru strigatoriu la ceru, ca unu districtu intregu se tramita la congretatiunea municipale numai atati representanti, cati ar’ tramite cetatea Brasiovulu si Sibiiulu; asta inca ar’ fi o nedreptate strigătoriu la ceru; der’ Ddieu se nu bata cu mani’a sa pe cei ce apera dreptatea ori prin diurnalistica, ori in corpulu legislativu, ci aparandu interesele comune sei mantuiasca de celu reu!---------In sér’a trecuta se consultară romanii brasioveni despre edarea unui diurnalu activistu, si anumitii despre cuprinsulu programei lui. Se fi auditu romani vestediti si opăriți de politic’a maghiara, cari, audi colo, avura convicțiunea? a pleda, ca autonomi’a Transilvaniei n’a fostu si nu poate ecsiste?! — Se fi auditu inse si romani verdi, cari ii refransera cu date istorice, dandu-si parerea, ca deca activistii se voru lapeda de autonomia voru duce pe tipsia drepturile nóstre la Pestea. — Nu potu vorbi mai multe, ca ce adunarea, credu, ca a fostu numai confesionale, nu nationale, pentruca nu fă avisatu de tienerea ei nici macaru Redactorulu „Gaz. Trans.“, care invetiase inca pe la 1854 si pe damele romane din Brasiovu, ca se nu confunde confesiunea cu naţionalitatea, ca cei culti lasa confesiunea la conscienti’a fiacaruia, si ca in 48 apera caus’a nationale uniti; frumosu progresu ar’ fi in conceptulu naţionalitate, candu amu tiene, ca cutare nu e romana, ca nu e gr.ov. — Der’ asteptam o relatiune autentica, si despre imputarea, ca Gazeta n’ar publica nemica dela activisti. Personalități nu, der’ opiniunile politice si dintr’o parte si din ceealalta totudeun’a. E neadeverit, si aceea, cum ca „Gaz. Trans.“ n’ar fi diurnalulu natiunei, ci numai alu Redactorului, pentru ca, deca redactiunea s’a devotatu toata numai binelui natiunei, apoi ce mai incape aici vreo indoiela? Candu mi s’a impartesitu vreunu ce politicu nationale, fara ca se lu fiu fostu publicatu? Nu citase si „Tel. Rom.“ Nr. 94 a. c. din „Gaz. Tr.“ opiniunea unui activistu? Apoi unde e adeverulu?—In convictiunea primita din chiareficarea lucrului prin opiniunile alaturate. Asta e tocma dorinti’a noastra si credu, ca cine o incungiura vrea pe sub mana altu ceva: a omori „Gaz. Tr.“ si in locui a pune unu diurnale confesionale-romanu activistu — in ce? Dar’ nu pentru imparechiarea natiunei, ca altfeliu „Gazeta“ fu,e, si va fi chitulu solidaritatei nationale in caus’a nationale. Déca publiculu va vre, va redica manusi’a, noi amu pornitu catra ea. — Fagunasin 11 Dec. 1871. Stimate Die Redactoru! In Nr. 90 alu pretiuitei dv. feie din acestu anu, esi unu articlu din Fagarasiu cu subscrierea vicariului I. Antonelli, scopulu caruia a fostu refutarea unui altu articlu asemenea din Fagarasiu si edatu prin faima maghiara „Kelet“ in Nr. 268 a. c. sub numele lui Jakab Gábor. D. vicariu Antonelli a comisu delictu in contra literaturai (?) in respunsulu seu, dicundu, ca articlulu mentionatu, a cărui subscriere de feliu nu representeze unu nume falsu, ar’ fi edatu de mine; si cu acesta învinovățire p reieptu olaritu cu acea însemnare: ca d. vicariu Antonelli se nu se tiena asia inalta persoana neaccesibile, incatu se nu indrasnescu ai spune santiei sale dlui vicariu adeverulu in facia, fara d’ami demite visirulu casidei si fara a fi silitu a me ascunde sub o firma străină. Nu! Domnulu meu, cace in timpulu presentu alu presei libere (?) catediamu a spune adeverulu nu numai vicariului, ci insusi si ministrului. Ce se atinge de desonoratoriulu pasagiu alu dlui vicariu, asupra persoanei mele, — mi ar’ sta in vaia, — pana ce dlui, seu din afacerile mele publice, seu baremu din scripturile mele comunicate nu dovedesce, ca principiulu meu politica este: „prosperum ac felix scelus virtus vocatur“, ale re-