Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-07-24 / nr. 57

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 A- a* Tieri esterne 12 fl. v. a. pe anu anu seu 2*/$ galbini mon. sunatoria. u ~ TRANSILVANIEI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pu­blicare. Brasiovn 5 Augustu 24 Mu Anala XXXIV. 1871. MOLOHI’A AUSTRO-UNG­ARIC­A. T’r a n s i­l v a n i ’a. O Iert­u mar inimosii la fondului academiei. Cu distincta placere, avemu onore a ve re­­portă, cum ca d. proprietariu in Clusiu, Gabriele Iliesiu, prin o scrisoria a sa asternuta comitetu­­lui Asoc., a’a dechiaratu a contribui in terminu de unu anu la fondulu academiei ÎOOO 11. v. a. in obl. urb. trans. Deci apretiuindu orice succursu, oferitu in fa­­voarea unei cause atatu de sacre si totu odataatatu de urgente pentru vedi’a si prosperarea natiunei nostre, ne semtimu moralmente detori ai esprime domnului aferente cea mai caldurosa recunoscientia nationale pentru generosulu ofertu apromisu si do­­rimu, ca atari ecsemple nobile se-si afle imitatori catu mai numerosi, ca­ci numai astfeliu potemu speră realisarea scopului intenţionatul Sibiiu l­a Aug. 1871. Brasiova 4 Augustu 1871. Lunea viitoria e serbatori’a cea mai momen­­tosa pentru toata natiunea romana din Austror-Un­­gari’a cu colonie cu totu. In resiedinti’a lui Radu Negru va diurna si trona in 7 Augustu adunarea generale a Asociatiunei transilvane romane pen­tru literatur’a si cultur’a poporului romanu, ca una mama comuna, care -si estende aripele ingriji­­rei sale preste toti fii sei de acelasiu sânge? Dicu preste toti, pentruca resolut’a ei decisiune din Na­­seudu anulu decursu de a misca tata patr’a pentru infiintiarea unei academie de drepturi, imbraciosiaza interesuri culturale alu tuturoru romaniloru. La infiintiarea acestui institutu nu ne c­ertatu dar’ a ne privi străini nici isolati, cu atatu mai putinu indiferenti catra olalta, si catra interesuri comunu, ci cu totii cu asemene fervoare se ne armamu spre a ne provede si cu aceasta fantana de vietia poli­tica nationale, fara de care suntemu si in fapta, der’ si considerati de toata lumea ca unu poporu miserabili, care nu se scie entusiasma spre a-si asiedia una patura la vietia politica nationale cu orce sacrificia, pe întrecute. S’au provocatu inse tota romanimea prin ape­luri, ca se-si deschidă man’a liberalitatei, se-si as­­cutia limb’a elocentii si se concurgă cu toti, in crangulu poterei loru, la infiintiarea templei themi­­dice, a paladiurii renascerei nóstre, a academiei de drepturi, fara de care — se negamu — dar’ nu avemu cuventu nici a ne mai numi naţiune, cu a­­tatu mai pucinu a ne legănă in sperantia, ca tara de una academia ne va succede vreodată in Austro- Ungari’a a reesi victorioşi cu lupt’a pentru drep­turi politice naţionali, fara a fi bine adjustati cu arm’a aperarei, cu scoal’a de drepturi in limb’a noa­­stra, după cum sunt altii, mai pitici la numeru, provedinti cu academie mai multe in limb’a loru, numai pentruca la orce afacere se se afle cu mul­ţimea , gata de a-si apera interesul si dreptatea funii din sacu, pentruca se mai pota predomni pre­ste cei, cari pana ori inca nu au avutu atata pre­vedere, ca dreptul unei națiuni fara scóla de dreptu nu se pote apera nici­odata in vecii veciloru din ghiarele celoru prefăcuți in drepturi si in escamo­tarea intregei dialectice, in arbitrariulu seu interesu escusivu facia cu ea. Cu totii dara de mana, transilvanulu cu bana­­tianulu, ungureanulu cu marmatianulu, cu naseu­­deanulu, cu bucovineanulu, cu olteanulu si cu totu romanulu de mana in vestminte serbatoresci se in­­tramu in totu anulu la momentasa acesta serbató­­ria in beseric’a Concordiei, unde înaintea altariului inviarei si alu vietiei se ne intr’unimu sacrificiale; dar’ mai nainte de tóte se pui amu juramentu, ca vomu face acésta fara amanare, resoliti la tóate în­cordările si midiulecele, resoliti la sacrificia reali cu micu cu mare. Intr’unu amu amu reesi cu infiintiarea acade­miei, daca fratii bucovineni si ar’ deschide anim’a in favoarea acestui institutu, midiulocindui din fon­­dulu loru celu avutu pentru comunulu interesu unu venitu anuale macaru de vr’o 4—5 mii; districtulu Nameudului macaru de vr'o 2 mii din venitele fon­­duriloru loru; fostii granitiari romani olteano-ha­­tiegani, ale caroru fonduri inca se suia la 340 mii si se afla dela 24 in man’a comitetului macaru una miia; sotietatile cu scopulu culturei poporului, „Transilvani’a“ din Bucuresti si cea din Sibiiu, ara­­dana, cernautiana celu pucinU cate una miia; cor­­poratiunile si anumitu capitululu metropolitani; din Blasiu, Gherl­a, Lugosiu, Oradea, cr­asistoriale me­­tropolitanu si diecesane din Sibiiu, Oradu, Caran­­sebesiu, Orade celu pucinu cu tóte vreo 5—8 mii pe anu, alte corporatiuni, comune mai avute cu suta, 50 si 10 fl. pe anu; or’privaţii însufleţiţi de vi­­nalitarea românismului pe toata surfaci’a romanimei, scumpulu nume de Mocioni, de Stroismaieri romani etc. restulu pana la sum’a ceruta de prosperarea unei academie comune, a unei scóle agronomice si indu­striale comune. In aceste sacrificia diace invalita si îmbrobodită prosperitatea, stim’a si prestigiulu vietiei nóstre nationale, si cei ce voru ale vedé fer­­mecatori’a facia n’au de a face alta, decatu resoiiti se traga odata diosu perdelele indiferentismului si cu o anima zelante se concurgă a pune pe alta­­riulu natiunei cerutele sacrificiu. Fara entusiasmu, dise Thiers, nu se potu face lucruri mari, or’ fap­tele entusiasmului le admira lumea, cum fericescu poporele! — Avemu dreptu a pretende si dela statu a proportiunea sarcineloru totu atata, catu tragu maghiarii din tesaurulu lui pentru cultur’a loru nationale; inse cerbulu insetatu in desiertu a­­stepta ai isvori apa din patra saca si asteptatele de secuii ne au cufundatu totudéun’a in nomolulu igno­­rarei si alu despretiuirei loru, ca cum noi n’amu nici simti trebuintiele cele urgente de institute de aceste inalte, fiinduca n’amu facutu pasi iniţiatori, respriti la infiintiarea loru, cum făcură croaţii, unu singuru episcopu Strosmaier daruindu deodata 50.000 pentru universitatea croata, care e garanti’a susta­­rei nationalitatei loru, croatu s’ar încorda proseli­­tistii ai amalgama. Fara atare garantia inse cade verce poporu si ingenunchie dinaintea incordariloru desnationalisatorie, cum ar’ fi cadiutui si maghiarii, deca remanea lipsiti de universitate si societate aca­demica maghiara, pentru care divineza acum pe marele Szecsenyi, care cu o donatiune de 60, nu 600 mii, — mișcă inceputulu acestei societăți a loru, la care conferescu si pana adi. — In onoarea serbatoarei acesteia romanii prin toate anghiurile inca suntu obligati a se investmenta in interesuri generale alu progresarei natiunei, indem­nandu si sacrificandu cu zelu pentru scopurile ade­­veratei acestei mame a poporului romanu, care in interesul culturei lui face totu ce pote. Asteptamu cu sete si resultatele incordarei din an. decursu; or’ pentru viitoriu, credemu, ca in fa­voarea inlesnirei culturei poporului adunarea gene­rale va cere si pretende si dela statu, tocma in po­­terea misiunei sale, ca pentru poporulu romanu se se infiintiaze celu pucinu unu institutu pedagogicu de statu, dér’ intru tóté cu limb’a romana, altulu pentru invetiatorese romane, intocma, cum se în­cepu aceste pentru maghiari in Clusiu, si cu acelesi midiulece si ajutoriu; asemenea redicarea unei scóle agronomice intocma că cea unguresca din Mono­­sturu, ca­ ce romanulu nu pote face pregrese, de catu cu ajutoriulu limbei sale materne. Carcalitu­­rele, ca se va propune si romanesce, nu au credie­­mentu, cu atatu mai putinu vreunu resultatu al­­tulu, decatu convincerea despre încercarea maghia­­risarei si pe terenulu acestoru cunoscientie practice. In tota intemplarea, credemu, ca se voru face pasi si la imperaturu si regele pentru castigarea unei loterii de statu in favoarea instituteloru neaperate pentru cultur’a poporului romanu, cum vorbiramu si in Nr. 52. Er’ junimea juridica si gimnasiale in timpulu vacantiei se peregrineze in tote serbatorile din satu in satu, propagandu necesitatea instituteloru ce ne lipsescu si animandu la unirea sacrificialoru posi­bile spre a ne provede tenerimea cu institutele, a caroru lipsa ne e atatu de strigatoria, si fara de cari nu potemu fi, decatu daca vremu se remanemu ma­­turia si iobagii tuturoru. — Urări la succese mari!!! — Red. STATUTE pentru representarea, inspectiunea, ad­ministrarea si manipularea fondului 8Colasticu alu fostiloru granitiari din regimentulu romanu I. (Capetu.) Sectiunea V. Administrarea fondului: a) Constituirea comitetului. § 15. Fondulu scolasticu se administraza, manipuleza si aplica in intielesulu bugetului apro­­batu prin ministeriulu respectivu prin unu comitetu alesu de representanti’a generale pre 3 ani. In casu inse candu representanti’a generale din cause neprevediute nu s’ar potu aduna regulatu la alu 3-le anu, atunci comitetulu alesu remane ac­­tivu pana la urmand’a adunare a representantiei generali. Membrii comitetului potu fi realesi. § 16. Acelu comitetu purta numele: „Comi­tetulu administrativu alu fondului sco­lasticu alu fostiloru granitiari din re­gimentulu romanu I.“ Elu va avè locuinti’a in Sibiiu, care inse re­presentanti la generale o pote strămută după circum­­stari si in altu locu. § 17. Comitetulu constă din 1 presiedinte, 1 vice-presiedinte, 5 asesori, 1 cassariu, 1 contro­­loru si 1 secretariu; toti cu votu decisivu. Totu odata se alegu si 3 asesori suplenti cu asemeni drepturi. Presiedintele si vice-presiedintele adunarei ge­nerali a representantiei suntu totuodata si presie­­dintii comitetului. § 18. Comitetulu are de semnu autenticu unu sigilu cu inscriptiunea: „Sigilulu comitetu­lui administrarei fondului scolasticu alu fostiloru granitiari din regimen­tulu romanu primu.“

Next