Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-07-24 / nr. 57
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 A- a* Tieri esterne 12 fl. v. a. pe anu anu seu 2*/$ galbini mon. sunatoria. u ~ TRANSILVANIEI Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Brasiovn 5 Augustu 24 Mu Anala XXXIV. 1871. MOLOHI’A AUSTRO-UNGARICA. T’r a n s il v a n i ’a. O Iertu mar inimosii la fondului academiei. Cu distincta placere, avemu onore a ve reportă, cum ca d. proprietariu in Clusiu, Gabriele Iliesiu, prin o scrisoria a sa asternuta comitetului Asoc., a’a dechiaratu a contribui in terminu de unu anu la fondulu academiei ÎOOO 11. v. a. in obl. urb. trans. Deci apretiuindu orice succursu, oferitu in favoarea unei cause atatu de sacre si totu odataatatu de urgente pentru vedi’a si prosperarea natiunei nostre, ne semtimu moralmente detori ai esprime domnului aferente cea mai caldurosa recunoscientia nationale pentru generosulu ofertu apromisu si dorimu, ca atari ecsemple nobile se-si afle imitatori catu mai numerosi, caci numai astfeliu potemu speră realisarea scopului intenţionatul Sibiiu la Aug. 1871. Brasiova 4 Augustu 1871. Lunea viitoria e serbatori’a cea mai momentosa pentru toata natiunea romana din Austror-Ungari’a cu colonie cu totu. In resiedinti’a lui Radu Negru va diurna si trona in 7 Augustu adunarea generale a Asociatiunei transilvane romane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, ca una mama comuna, care -si estende aripele ingrijirei sale preste toti fii sei de acelasiu sânge? Dicu preste toti, pentruca resolut’a ei decisiune din Naseudu anulu decursu de a misca tata patr’a pentru infiintiarea unei academie de drepturi, imbraciosiaza interesuri culturale alu tuturoru romaniloru. La infiintiarea acestui institutu nu ne certatu dar’ a ne privi străini nici isolati, cu atatu mai putinu indiferenti catra olalta, si catra interesuri comunu, ci cu totii cu asemene fervoare se ne armamu spre a ne provede si cu aceasta fantana de vietia politica nationale, fara de care suntemu si in fapta, der’ si considerati de toata lumea ca unu poporu miserabili, care nu se scie entusiasma spre a-si asiedia una patura la vietia politica nationale cu orce sacrificia, pe întrecute. S’au provocatu inse tota romanimea prin apeluri, ca se-si deschidă man’a liberalitatei, se-si ascutia limb’a elocentii si se concurgă cu toti, in crangulu poterei loru, la infiintiarea templei themidice, a paladiurii renascerei nóstre, a academiei de drepturi, fara de care — se negamu — dar’ nu avemu cuventu nici a ne mai numi naţiune, cu atatu mai pucinu a ne legănă in sperantia, ca tara de una academia ne va succede vreodată in Austro- Ungari’a a reesi victorioşi cu lupt’a pentru drepturi politice naţionali, fara a fi bine adjustati cu arm’a aperarei, cu scoal’a de drepturi in limb’a noastra, după cum sunt altii, mai pitici la numeru, provedinti cu academie mai multe in limb’a loru, numai pentruca la orce afacere se se afle cu mulţimea , gata de a-si apera interesul si dreptatea funii din sacu, pentruca se mai pota predomni preste cei, cari pana ori inca nu au avutu atata prevedere, ca dreptul unei națiuni fara scóla de dreptu nu se pote apera niciodata in vecii veciloru din ghiarele celoru prefăcuți in drepturi si in escamotarea intregei dialectice, in arbitrariulu seu interesu escusivu facia cu ea. Cu totii dara de mana, transilvanulu cu banatianulu, ungureanulu cu marmatianulu, cu naseudeanulu, cu bucovineanulu, cu olteanulu si cu totu romanulu de mana in vestminte serbatoresci se intramu in totu anulu la momentasa acesta serbatória in beseric’a Concordiei, unde înaintea altariului inviarei si alu vietiei se ne intr’unimu sacrificiale; dar’ mai nainte de tóte se pui amu juramentu, ca vomu face acésta fara amanare, resoliti la tóate încordările si midiulecele, resoliti la sacrificia reali cu micu cu mare. Intr’unu amu amu reesi cu infiintiarea academiei, daca fratii bucovineni si ar’ deschide anim’a in favoarea acestui institutu, midiulocindui din fondulu loru celu avutu pentru comunulu interesu unu venitu anuale macaru de vr’o 4—5 mii; districtulu Nameudului macaru de vr'o 2 mii din venitele fonduriloru loru; fostii granitiari romani olteano-hatiegani, ale caroru fonduri inca se suia la 340 mii si se afla dela 24 in man’a comitetului macaru una miia; sotietatile cu scopulu culturei poporului, „Transilvani’a“ din Bucuresti si cea din Sibiiu, aradana, cernautiana celu pucinU cate una miia; corporatiunile si anumitu capitululu metropolitani; din Blasiu, Gherla, Lugosiu, Oradea, crasistoriale metropolitanu si diecesane din Sibiiu, Oradu, Caransebesiu, Orade celu pucinu cu tóte vreo 5—8 mii pe anu, alte corporatiuni, comune mai avute cu suta, 50 si 10 fl. pe anu; or’privaţii însufleţiţi de vinalitarea românismului pe toata surfaci’a romanimei, scumpulu nume de Mocioni, de Stroismaieri romani etc. restulu pana la sum’a ceruta de prosperarea unei academie comune, a unei scóle agronomice si industriale comune. In aceste sacrificia diace invalita si îmbrobodită prosperitatea, stim’a si prestigiulu vietiei nóstre nationale, si cei ce voru ale vedé fermecatori’a facia n’au de a face alta, decatu resoiiti se traga odata diosu perdelele indiferentismului si cu o anima zelante se concurgă a pune pe altariulu natiunei cerutele sacrificiu. Fara entusiasmu, dise Thiers, nu se potu face lucruri mari, or’ faptele entusiasmului le admira lumea, cum fericescu poporele! — Avemu dreptu a pretende si dela statu a proportiunea sarcineloru totu atata, catu tragu maghiarii din tesaurulu lui pentru cultur’a loru nationale; inse cerbulu insetatu in desiertu astepta ai isvori apa din patra saca si asteptatele de secuii ne au cufundatu totudéun’a in nomolulu ignorarei si alu despretiuirei loru, ca cum noi n’amu nici simti trebuintiele cele urgente de institute de aceste inalte, fiinduca n’amu facutu pasi iniţiatori, respriti la infiintiarea loru, cum făcură croaţii, unu singuru episcopu Strosmaier daruindu deodata 50.000 pentru universitatea croata, care e garanti’a sustarei nationalitatei loru, croatu s’ar încorda proselitistii ai amalgama. Fara atare garantia inse cade verce poporu si ingenunchie dinaintea incordariloru desnationalisatorie, cum ar’ fi cadiutui si maghiarii, deca remanea lipsiti de universitate si societate academica maghiara, pentru care divineza acum pe marele Szecsenyi, care cu o donatiune de 60, nu 600 mii, — mișcă inceputulu acestei societăți a loru, la care conferescu si pana adi. — In onoarea serbatoarei acesteia romanii prin toate anghiurile inca suntu obligati a se investmenta in interesuri generale alu progresarei natiunei, indemnandu si sacrificandu cu zelu pentru scopurile adeveratei acestei mame a poporului romanu, care in interesul culturei lui face totu ce pote. Asteptamu cu sete si resultatele incordarei din an. decursu; or’ pentru viitoriu, credemu, ca in favoarea inlesnirei culturei poporului adunarea generale va cere si pretende si dela statu, tocma in poterea misiunei sale, ca pentru poporulu romanu se se infiintiaze celu pucinu unu institutu pedagogicu de statu, dér’ intru tóté cu limb’a romana, altulu pentru invetiatorese romane, intocma, cum se începu aceste pentru maghiari in Clusiu, si cu acelesi midiulece si ajutoriu; asemenea redicarea unei scóle agronomice intocma că cea unguresca din Monosturu, ca ce romanulu nu pote face pregrese, de catu cu ajutoriulu limbei sale materne. Carcaliturele, ca se va propune si romanesce, nu au crediementu, cu atatu mai putinu vreunu resultatu altulu, decatu convincerea despre încercarea maghiarisarei si pe terenulu acestoru cunoscientie practice. In tota intemplarea, credemu, ca se voru face pasi si la imperaturu si regele pentru castigarea unei loterii de statu in favoarea instituteloru neaperate pentru cultur’a poporului romanu, cum vorbiramu si in Nr. 52. Er’ junimea juridica si gimnasiale in timpulu vacantiei se peregrineze in tote serbatorile din satu in satu, propagandu necesitatea instituteloru ce ne lipsescu si animandu la unirea sacrificialoru posibile spre a ne provede tenerimea cu institutele, a caroru lipsa ne e atatu de strigatoria, si fara de cari nu potemu fi, decatu daca vremu se remanemu maturia si iobagii tuturoru. — Urări la succese mari!!! — Red. STATUTE pentru representarea, inspectiunea, administrarea si manipularea fondului 8Colasticu alu fostiloru granitiari din regimentulu romanu I. (Capetu.) Sectiunea V. Administrarea fondului: a) Constituirea comitetului. § 15. Fondulu scolasticu se administraza, manipuleza si aplica in intielesulu bugetului aprobatu prin ministeriulu respectivu prin unu comitetu alesu de representanti’a generale pre 3 ani. In casu inse candu representanti’a generale din cause neprevediute nu s’ar potu aduna regulatu la alu 3-le anu, atunci comitetulu alesu remane activu pana la urmand’a adunare a representantiei generali. Membrii comitetului potu fi realesi. § 16. Acelu comitetu purta numele: „Comitetulu administrativu alu fondului scolasticu alu fostiloru granitiari din regimentulu romanu I.“ Elu va avè locuinti’a in Sibiiu, care inse representanti la generale o pote strămută după circumstari si in altu locu. § 17. Comitetulu constă din 1 presiedinte, 1 vice-presiedinte, 5 asesori, 1 cassariu, 1 controloru si 1 secretariu; toti cu votu decisivu. Totu odata se alegu si 3 asesori suplenti cu asemeni drepturi. Presiedintele si vice-presiedintele adunarei generali a representantiei suntu totuodata si presiedintii comitetului. § 18. Comitetulu are de semnu autenticu unu sigilu cu inscriptiunea: „Sigilulu comitetului administrarei fondului scolasticu alu fostiloru granitiari din regimentulu romanu primu.“