Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-07-31 / nr. 59
Qazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe 1/l 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe una anu seu 2/3 galbini mon. sunatoria. Nr. 59. Anulu mi¥. Brasiovu 12 Augustu 31 Mu Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare publicare. 1871. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Ilttsiovn 11 Augustu 1871. Prospectele politice se afla astadi in contradictiuni; pre candu deoparte se incorda politico-diplomatii a spoi totu orisontele politicu cu colori verdi si ramuri de olive, semnuri de pace intre state si popora, de alta parte in realitate fumega foculu acoperitu cu materia ardieteria in multe state. Asia in Austro-Ungaria sperantiele, ce le tragu poporale din multele încercări de împăciuire, cari inse nu mai ajungu la unu capetu de pornire, neodihnescu si acita nepatientie a poporeloru, care fumega suptu materialele cele putrede si apasatorie de drepturi politice, cu cari voru stapanitorii dilei a domoli foculu impatientiei si alu indignatiunei poporeloru suprematisate, incarcandu pe tata diu’a noue putrediuni de nedreptatiri si despretiuiri pe foculu impatientiei loru. Unde se voru porni lucrurile si cum, Ddieu scie, atata inse eadeveru, ca nationalitatile prea ingrigiate de viitoriulu ecsistintiei loru nationale, nu mai potu astepta fara a-si cauta aliati si sprijinu de scapare, cum vediuramu in foile serbo-slavone, ca voru a face respectivii. Invoiel’a cu cechii se lua inainte intr’o siedintia presidata chiaru de imperatura, si ea se continua intre capii cechi: Rieger, Clam-Martinic si Prazak deoparte si intre min. Hohenwart cu alti doi ministrii de alta parte in Vien’a, in numele coroanei si alu partitei cechice, ai caroru capi o representa. El’ se afla gata invoial’a pe temeiulu straformarei constitutiunei pe basea autonomiei provincieloru, cine seimane ce va mai fi de ea, inse daca va urma, ea va avè inmurinitele neecsorabile si dincoce de Laifa, fara dor’ si póate, cu tóate, ca stapanitorii, unde potu, astupa găurele torentiloru, cărui inse nu se mai poate pune stavila, indesiertu se incorda piticii dilei. Reintoarcerea la perfecta egalitate politica nationale nu poate se remana indelungu retacita in fantasmagoriele ultraistiloru, ci trebuie se faca liniste interioara venirea imperatiei ei. Sasii in Sibiiu fara pompa voru avéa serbări nationalo-confesionale de cointielegeri spirituali, cace spiritulu unesce, elu vivifica. In 12 si 13 adunarea reuniunei lui „Gustav Adolf“, in 14—15 cea pentru cunoscientiele tierei si in 14 si reuniunile de casse pastratorie întrunite, er’ in 16 adunarea tuturoru invetiatoriloru, ai sasimei; ei nu -si voru petrece amblandu din otelu in otelu si banchetuindu, ci voru inspira uniforma atituda nationale, ca ce beseric’a, scól’a, inteligenti’a si materialulu coinitelesu pote face multe. — — Ungurii se nevoiescu, cum se scutia pe toti romanii de prin municipiu, unde chiaru si in Alb’a superióra intre 60 membri virili nici unu romanu nu se afla, si impartiel’a cercuriloru se face astfeliu incatu romanii si intre cei eligibili nu voru intra dar’ nici unulu, decatu din gratia. Dar’ are ce cugetu maghiarii cu astfeliu de persecutiuni politice ?! Sera poenitentia in fundo est! — In afara mișcările spiriteloru in tóta Germani’a in contra doctrinei infalibilitatei Papei au pornitu la provocări, ca régimele se se dechiare, ca voru remane pe langa vechi’a credintia cat., cu a menintiari de desbinare dela infalibilisti. Asta se fach in Bavari’a si in ceealalta Germania, si e aprópe a se face si in Ungari’a. In Franci’a se depureza si a trei’a l/2 miliardu si prusii inca totu nu se departeaza, cu toate, ca art. VII alu pacei dela Francofurtu din 10 Maiu stipulaza desiertarea forturiloru parisiene si 4 departemente. Se scrie, ca Jules Favre inainte de abdicere a tramisu o nota la Berlinu, cu respunsu la reclamatiunea regimelui germanu in contra invinuriloru lui Trochu, ca Bismark porta via’a la insurectiunea comunale din Parisu, in nota dechiara Favre, ca pana nu se voru restitui teritoriele ocupate pace si amicitia nu va fi. Acum er’ se reintoarce la 4 Sept., candu dicea, ca nici unu palmacu de locu din Franci’a nu va concede, si apoi elu a traficatu cu milioanele pacei dela Francofurtu. — Facia cu Itali’a relatiunile Franciei suntu amicabile. — In Afric’a rescul’a cabililoru se domolesce. Republic’a se consolideza si ministeriulu cu adunarea lega la ranele departementeloru depradate, votandule rebonificari posibile. Parisulu se restauraza; o activitate ne mai ardita ocupa toata industri’a si masinerismulu, incatu comandele din toata Europ’a nu se potu multiami de multime. — Inchiamu cu o curioasa scrie din „Rum. Post“, „cumca in adeveru a mersu la Bucuresci o nota a lui Bismark, care face cunoscutu regimelui, caGermania a transpusu drepturile obligatiuniloru detentoriloru germani asupra Portei.“ Asta e alta i necepta, ca si cea de mai eri cu ocupatiunea. Bismark se stedia pe cosiusiu, ca ce romanii n’au mancatu orb’a ciumei, ca se se speria de nalucele imposibilitatiloru arborite pentru a speria. — In Ispani’a min. Zorilla începu se lucreze cu energia; multi din cei vechi -si dau dimisiunile, ca nu le plăcu reformele. Reducerile salarialoru amploiatiloru cu 1/5 parte s’a primitu si de acestu ministeriu; der’, ceea ce caracterisaza dinasti’a de Savoi’a, regele Amadeo I, alu ispaniloru s’a oferitu, ca si lui se i se tragaya din civilista, ca si elu e oficialu alu statului. Asta fapta a maritu simpathiele poporului catra rege, care ca parinteseu va cresce in stima si popularitate. — In Itali’a ministru de esterne Visconti-Venosta notifică poteriboru, ca nu mai recunosce pasporturile si legitimatiunile făcute de catra intrenunciature; dealtmintrenea cu sistem’a taciturnitatei Itali’a se pregatesce mereu pe câmpul u martialu, incatu totu italianulu se fia aparatoriulu imperiului, pre candu in Franci’a inca se presenta adunarei unu proiectu de organisare militaria de catra gener. Charenton, care calcula la 1.900.000 starea efectiva a poterei armate, er’ Ispani’a face asemene ca si regele Portugaliei. Timpurile viitorie ascundu mari evenimente in sinusi, doar’ toate statele si au indreptatit cu deosebire atentiunea resvletitoria asupra societatei internationale, pe care o tiemu periculoasa statualom si dinastieloru. — Caventulu vice-presied. asociatiunei Iacobu Bologa la deschiderea adunarei generale in Fagarasiu la 7 Augustu 1871. Marita adunare! Prea onoratiloru domni si frati! Candu cautu in pregiuru de mene, -mi străbătu anima unele simtiuri siesi de totu opuse; simtiulu de dorere, de ingrijire si simtiulu de bucuria, de mangaiare, de buna sperantia. Simtu , domniloru mei! o dorere neesprimavera, cautandu si neaflandu in midiuloculu nostru, in fruntea nostra pe alesulu nostru conducatoriu, nevediendu pe Escelenti’a Sa, domnulu Ladislau Bas. Popp, pe prea demnulu presiedintealu „asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu“, ocupandu scaunulu presidialu, si conducandu adunarea generala cu tactulu numai lui propriu, cu aceea intieleptiune rara, care ne facea totudeun’a, si dela inceputulu consultariloru nóstre, se fimu odihniti, se fimu securi despre bun’a loru finire, si despre resultatele favoritorie causei, de care ne ocupamu. Unu morbu fatalu, care nu de multu ne facil se tremuramu, ingrigiati fórte de viéti’a acestui scumpu, raru barbatu, acestui romanu iubitoriu si iubitu de romani, ei răpi puterile trupesei intr’atata, catu ei făcu imposibila o ocupare mai fatigioasa cu afacerile asociatiunei noastre, nu i permise, a ne demonstra prin fapta si in estu anu, precum o facil in anii trecuţi, ca de acolo, unde se cere desvoltare de activitate in favoarea poporului nostru, densulu nu lipsesce, ci aduce orice sacrificiu, conlucrandu la cultivarea acestui iubitu poporu, nu permise, a veni si a ne conduce adunarea generala din estu anu. O dauna acesta pentru noi toti, domniloru! destula de mare, destulu de simtibila! O durere acesta, domniloru! a cărei alinare o amu pute in catu va afla in aceea convingere a nóstra, ca iubitulu nostru frate lipsesce dintre noi nu din alta causa, ci numai, pentru ca inca nu e deplinu restauratu, apoi in reconvalescenti’a confratelui nostru, care ne da fundat’a sperantia, ca -si va recâstiga pe deplinu puterile, ca vrea bunulu Ddieu se ni lu tiena inca multi ani chiaru in interesulu, in favoarea acestei institutiuni a nóstre. Asia se fia! (!!) Se traiasca Escelenti’a Sa, presiedintele asociatiunei nóstre!! Me cuprinde mai incolo, domniloruuuu simtiu de ingrigiare, de nedumerire. Suntu adica ingrigiatu de mine însumi, de numele, de reputatiunea mea, candu vediu, ca sarcina, pe carea erase o parte puterile cele tari si mari, puterile probate ale unui barbatu incaruntitu in ducerea presidialoru, cade asupra mea, care mai multu m’amu ocupatu de servitiulu gregariului, decatu de chiamarea conducatoriului, si care si acum prea bucurosu m’asiu ocupa de celu d’antaiu, ca de mulu mai usioru, mai potrivitu facultatiloru mele intelectuali. Cade pe mine cam pe neasteptate acesta sarcina si me silesce se me intrebu: de suntu in stare a o purta ? Asiu respunde fara de nici o esitare si a buna sema negativa la intrebarea acesta, d laca nu asiu ave mangaitori la consciintia, ca me aflu intre fratii mei cei adeverati, intre romani de aceia, cari -si iubescu din adenculu animei naţiunea; cari lucra cu cugetulu celu mai curatu spre prosperarea ei; cari se sprijionescu imprumutatu; cari sprijionescu pe singuratici chiaru si in favoarea totalitatei, si cari — suntu convinsu — rae voru sprijioni si pe mene la suportarea acestei sarcine, ca prin urmare sprijinulu, succursulu domnieloru vóstre, fratiloru mei va astupa lacunele, care le ar’ causa defectuasele mele puteri; or’ inascuta de bunătate nu -mi va denega indulgenti’a, pacienti’a si scus’a, de carea amu trebuintia. Deci in aceste convingeri va ceru, ve rogu ajutoriulu fratiloru, si — siguru despre elu — făcu se dispara tota ingrijirea, si dau espresiune altui simtiu diametralu opusu celoru amintite, simtiului de bucuria, de mangaiare, de buna sperantia. ’Mi salta anim a de bucuria, candu me uitu la acesta adunare, atatu de maretia, candu vediu cati barbati ilustri, cati barbati pe deplinu devotati progresului preste totusi cu deosebire progresului na-