Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-12-08 / nr. 95
Qazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ariteriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V« 3 S. v. a. Tieri eaterne 12 fi. v. a. pe nnn anu seu 2*/a galbini mon. sunatoria. Hr. 95. TUlSnvMI Anala AAAIV. Se prenumera la postele c. r., si pe In DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. .T&cs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Brasiovu 208 Decembre 1871. HONARCHI’A ADSTRO-UOABICA. Transilvani’a. Brasiovu 19 Dec. 1871. Prospectu politica. In tota Germani’a a casiunatu bucuria si încredere in viitoriulu unitatei făcute toastulu Tiarului tienutu la festinulu aniversam alu ordin. St. Georgiu in sanetatea imper. Wilhelm, care accentua amiciti’a intima, cu sperantia, ca se va perpetua in generatiunile viitorie, in care vede garanti’a raantienerei pacei si a ordinei legali in Europ’a. Alta depesia din Petruburgu 15 Dec. vi se spune, ca curierulu guvernementale intr’uuu art. despre situatiunea europeana vorbesce despre alianti’a traditionale dintre Rusi’a, Prusi’a si Austri’a; apoi da consiliu Franciei, că se nu -si creeze noui adversari, ci se caute alianti’a Rusiei, care urmeaza o politica de pace. Acesta e o manifestatiune in favoarea pacei europene si totuodata unu avisu, ca sant’a aliantia susta, fiinduca Germani’a cu Austro-Ungari’a imprietenite presupunu relatiuni amicale si cu Rusi’a, numai una remane sub secretu, deca scopulu acestei aliantie nu va fi pacea restauratiunei celei vechie, care se fia indreptata asupra latinismului? Insa in politicele inalte impregiurarile de interese inca -si joca rola sa, si aceste nu lasa in odihna conventiunile, in precalculele loru. Toate puterile se întrecu mereu cu perfecționarea armeloru si cu generalisarea militieloru, incatu nimene nu pote deduce din faptele, ce se petrecu, la vorbele ce resuna. Bismark, candu propusese in Reichstag proiectulu despre formarea tesaurului de resbelu pentru imperiulu germanu a buna sama n’a visatu la pace, pentruca elu motivă proiectulu cu aceste cuvinte: „Teoria unui resbelu defensivu prin agresiune nu se poate ataca si e foarte avantagioasa pentru unu statu cu pusetiune centrale, care se poate ataca din toate partile. Națiunea are dreptulu a pretende dela regimu atata cercumspectiune si energia, ca se parte resbelulu, care a devenitu necesariu (?), deca elu e catu de pucinu suplinitoriu tierei (ad. Germaniei!).“ Ce resbelu e acelu suplinitoriu, viitoriumu va descoperi, atata iuse e vederatu, ca pentru unulu ca acela Germania se pregatesce de timpuriu cu tesaure de resbelu pe mare si pe uscatu, si ca Rusi’a in Marea baltica devini strimtorata de marin’a germana, si poate, ca acestu interesu motivă pe „Curierulu guvernementale* rusu, se consilieze Franciei, ca se caute alianti’a Rusiei. — E dér’ intocma de neaperatu, că si statele vecine se se ingrijeasca de timpuriu de casse de resbele necesarie pentru suplinituri la tier’a loru sau celu pucinu pentru defensiva, cum se provoca Austro-Ungari’a prin diurn, militariu „ Vedette* Nr. 78 la formarea de acesta cassa, ca si pusetiunea ei e centrale, dér’ pentru aperarea prin atacu inca nu s’a facutu nimicu, ci se se faca. Deci prospectele nu suntu mai pucinu critice, că inainte de toasta. — In contra spiritului republicanu, si in contra internationaliloru si socialu democratiloru suveranii voru fi in perfecta aliantia, ajutati de oligarchi, si actiunea acesta a si inceputu in Germani’a, dictanduse mesure aspre coercitive, după cari voru urma ecsecutiunile si mai stricte din timpu in timpu, ca i au implutu de ingrigiare chiaru si in Rusi’a. — Marea Britania e multu agiutata la spiritulu republicanu, si acum, candu ereditoriulu tronului principele de Wales e pe doaga moartei, agitatiunile prin meetinguri scoraptoase luara proportiuni impuitorie, incatu se discută asupra cestiunei, deca mai e cu cale a sustiene una dinasthcia, care costa atatu de multu cu aparatulu luxului si alu splendoarei ei, după ce, si asia cu anii nu lucra nemica, decatu totu numai ministeriale si parlamentulu. Ceea ce e mai criticu in obiectulu acesta provine din pornirea, ce a luatu chiaru si partitea conservativa, care se întrece in agresiunile tronului, pana ce si capulu ei Disraeli luă, de obiectu de discursu publicu impregiurarile reginei. Dela mórtea eventuale a princ. de Wales terenulu miscariloru anti-monarchice va lua estensiune si intensiune si acesta inca o impregiurare de însemnătate politica seriósa, la care lucra una societate politica fórte latita nu numai in Angli’a, ci si pe aiurea. In Bolton agitatiunile republicane casimnara si bataia intre republicani cu poporulu monarchicu, numai in dilele aceste, ca ce republicauulu baronetulu Sir Charles Dilke intr’o adunare de vr’o 2000 partisani vorbise despre adeverat’a representatiune a poporului in sensulu republicanu, inse republicanii fura atacati de monarchist, cari învinseră si sparsera adunarea. Internaţionalii treiura indata incetingu si deciseră a lua pe Dilke in aperare constatandu, ca Dilke se va alege primulu presiedinte republicanu in Marea Britania, se intielege, ca deca le a succede. Chiaru abstragandu dela aceste demustratiuni, nu se poate nega, ca agitatiunile republicane insufla multa grigia. — Franci’a se reorganisaza militaricesce si finantiariu din toate poterile. Thiers in mesagiulu republicanu tienuta in 8 Dec.iu Versali’a puse accentu pe dreptulu reorganisarei acesteia, dicundu, ca acesta e dreptulu celu mai nedisputabilu si celu mai vitale alu flăcărui statu si acesta acolo, unde vorbi de politic’a pacei. Pe Belgia, Elveti’a si Ispani’a Thiers in mesagiu le numi vecini amicabili, facia cu Itali’a in comercialu internationale nu ecsiste nici o dificultate, or’ relatiunile catra Rusi’a le descrie a fi fóarte intime; deci numai in launtru lupt’a partiteloru se nu amenintie statulu de facia, si Franci’a struncinata or’ se inaltia la insemnatatea si prestigiulu poterei sale. Partitia conservativa, din adunare chiaru, si inaltia cornulu si de acestu focariu alu reactiunei se temu adeveratii republicani. Diurn, lui Gambetta „Republique francaise“ nu vorbesce bine nici de Thiers din caus’a, ca i se pare pe inclinatu la conservatismu. Majoritatea adunarei nationale -si arată aram’a in 11, candu propuse, că se se de presiedinti’a republicei ducelui Aumale, candu Thiers ar’ abdice, decumva Orleanii voru intra in adunare, or’ stang’a recomendă, că presiedintele adunarei se fia presied. republicei, candu ar’ mori Thiers seu ar’ fi impedecatu. Ducii inse au abdisu a intra si cestiunea conservatoriloru a cadiutu. Statele latine au neaperata necesitate de unu juramentu federale, de a cărui calcare se tremure ^ si latinulu din pântecele mamei, cumca facia cu dușmanii străini toti se pasiésca pentru unulu, si unulu pentru toti, or’ partit’a imparechiarei se fia ! eo ipso proscrisa, si pusa afara de lege, cum au maghiarii juramentulii, cu l’au datu inca primului seu duce Almus toti ceilalti duci si capete de partite, de care pana adi se tienu aristocratii loru, cari cu unirea făcu miracule si voru face, pana candu le va succede in politica de a imparechia pe contrarii planuriloru loru. — — Disce! Autonomia si dreptulu nostru. Nici unadata n’amu fostu avisati cu atata provocare — din partea necesitatei noastre s a esi in publicu cu date istorice mai patentu documentatorie de autonomie a Ardelului, decatu acum, candu ni se iviră opiniuni sinistre, convicţiuni false seu pervertite in prejuleciulu causei nóastre, fara respectu la istoria, pe catu a mai remasu nefalsificatu in ea din stravechime pana in timpulu, candu vedemu cu ochii, cum se ducu la tergulu judeciului lumei, care e istoria, deturnările fapteloru vediute cu ochii, numai pentru scopuri egoistice naţionali si de casta a maghiariloru, cari făcu capitale politicii nationale si din istoria. De acea ne vedemu constrinsi si oblegati in conscienti’a nóstra nationale, că se publicamu la timpulu seu una serie sinoptica de date istorice comprobate, că unu firu rosiu, ce se afla in istori’a fapteloru despre impregiurarile drepturiloru si ale autonomiei tierei Ardelului: „lina privire scurta preste unele puncte din istori’a Transilvaniei. Vediendu de o parte, cum erorii propagati prin unii scriitori maghiari, in privinti’a romaniloru, se latiescu in campulu literaturei că plantele cele rele, si cum aceia prea multi cu dauna adeverului amagescu si maculeza istori’a Transilvaniei chiaru acum, candu si scientiele cele istorice se afla in floare mai frumoasa decatu mai inainte, er’ de alta parte fiindu convinsu, ca va fi lucru folositoriu, déca si in momentele de facta ne vomu mai ocupa si iu lucruri istorice interesante, pentru istori’a Transilvaniei, mi iau libertate a face o privire scurta preste unele puncte însemnate din istoria, care privescu la istori’a Transilvaniei si a romaniloru, locuitoriloru ei din timpurile antice, si cari atingu autonomi’a si uniunea ei dela Stefanu primulu rege apostolicu alu Ungariei incace, pana in timpulu presente. Pamentulu Transilvaniei in timpu cei antici istoriciloru mai cunoscuti l’au tienutu dacii, unu poporu de origine tracica, pre care unii scriitori lu deducu din Musi’a asiatica, de unde cu ocasiunea batalieloru troianiloru cu grecii au trecutu multi celeni in Traci’a*) si in Italia. Favorindu daciloru locurile Daciei, si impregiurarile cele rele ale imperiului romanu, li a succesu sub Domitianu imperatulu a bate ostile romane, si a impune romaniloru unu tributu rusinosu numelui romanu, după ce Traianu imperatulu celu renumitu alu romaniloru cu armele cele gloriose romane a batutu pre dacii cei cerbicosi, călcători de tractate, si li a frantu puterea pentru totudeun’a. Daci’a, in carea s’a cuprinsu si pamentulu Transilvaniei de astadi, o a facutu provincia romana, si a colonisatu-o cu romani adusi din tota orbea romana, ce o formau cetatianii romani. Sub Aurelianu imperatulu romaniloru o parte din colonii romani daciani cu legiunile romane au trecutu din Daci’a traiana in drept’a *) Dacii fura de origine tracica, tracii devenira unu amestecu de colonie troiane venite din Mysi’a-Phrygi’a, imperiulu troianiloru. Troianii au colonisatu sub Aenea Itali’a, fundandu imperiulu romanu, troianii au colonisatu si Tracia, de unde esi regatulu dacicu. Si dacii si romanii eră dar’ consângeni, cam de aceeasi origine colonicale in fundarea regateloru loru, in fruntea popoareloru dintre ei? — Red.