Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-01-15 / nr. 5
huta comitetului centralu, pretinde dela laudaturu dvastre, ca se reporteze, — si ata vei avé materia destulu de bogata de a nu crede, — celoru caroru pre multu le credi! c) In cerculu alegatoriu alu Mociului din 18 se au alesu 5 — poftimu! Intru unu cercu curatu romanesen, din 18 se au alesu cu de sementia 5 — si -si publica laudatii, — caci suntu amicii dsale dlui corespondinte din Nr. Gazetei 98. — Este de anotatu, ca in acelu cercu de alegere locuiescu resolutii domni, bogatulu Moldovanu protopopulu Catinei. — Cumnatulu asesoriloru, — generele cutarui domnu cu influintia mare, se au mai pe scurtu maghiaronu, — si teologu de Vien’a, — afara de acesta personalitate inalta si influintietoria, care cu unu studiosu a buna sama mai iute se resolve la unu partitu de carti, — decatu la nescari alegeri, astfeliu de bagetele! — In acelu cercu de alegere mai locuiescu afara de celu laudatu, inca domnii asesoru Darabantu si inspectorulu seolastieu Teofilu Hossu, — deci nu e mirare, ca in cerculu Mociului, unde locuiescu atatea personalități romane si cu influintia, din 18 membri se au alesu 5 romani, — era cei 13 membri numai din courtuasia se au alesu (?!) prin romani, unguri! — (?!!) d) In cerculu alegatoriu curatu romanescu alu Bratei dlu veneratulu betranu si au implinitu numai obligamentulu, caci din 18 se au alesu 17 romani, inse in alegerea acestora potea se fia mai cu precautiune, ca se se alega astfeliu de roluauii, cari se sa se verifice, caci durere din cei 17 aleși 5 nu se au verificatu, — si apoi devine întrebarea, ca de ce se au alesu cei 11 in doue locuri, de au trebuitu se abdica. Mie -mi vine a crede, — ca toate acestea absurdități au devenitu dela neprecautiunea comitetului centralu, — in care se vede, ca referentele au fostu domichlu corespondentele Gazetei Nr. 98. e) In cerculu de alegere alu Siardului din 21 se au alesu 8 romani, — nu sciu in ce proportiune stau romanii cu ungurii, — atata sciu, — ca de nume insielu, insusi dlu corespondinte mi a descoperitu meritulu lui Leszai Ferencz, cu care se au intielesu, ca se alega diumetate romani si diumetate unguri, — durere vecu, ca nici unulu dintre laudatii dsale, adica nici Leszai Ferencz — si nici amiculu dsale părintele Cozuia nu a meritatu laude, caci Leszai Ferencz nu si a trenutu parola, era părintele Cozma nu a documentatu îndestula activitate, după ce, ca in locu de diumetate se au alesu numai 8 romani! Pana aici au fostu cercurile cele laudate, eu se vedeau si cele 3 cercuri nelaudate. f) In cerculu Geroului, suntu convinsu, ca romaniii pe tota intemplarea suntu in majoritate, fara de aceea judele procesuale vestitulu Nicolau Popu e romanu cu locuintia in Gelou, apoi si mai vestitulu asesoru si jude singulariu dlu Iosifu Popu, asesoru si judele întregului cercu alegatoriu e romanu, — fara de aceea e in proxima apropiare a comitetului centralu, ii vine lucru inesplicabilu, — cum din cei 21 membri suntu numai 3 romani alesi —? cu atata mai tare, ca insusi coritele supremu -si are locuinti’a in Gelou, — cărui corespondintele mentionatu din Gazeta Nr. 98 ei ascrie una dose de lealitate mai multa. Mai incolo me miru, ca cum insusi judele singulariu alu cercului Gelou, dlu Iosifu Popu, care de altmintrelea e una persona plăcută si respectata unguriloru, nu s’a alesu in cerculu Geloului? Intru adeveru trebuie se consimtiu, ca in cerculu alegatoriu alu Gileului nici judele procesualu, nici celu singulariu nu a concesu obligamentului, cu atata mai tare, ca in 1869 au conscrisu judele procesuale Nicolau Popu, deci de ce a comisu erori? — si daca a comisu? de ce nu au reclamatu in contra celoru inscrisi ilegalu, si de ce nu a staruitu si midinlocitu stergerea loru afara. Atatu judele singulariu, catu si celu procesualu au fostu membri ai comitetului centralu, cum au solutu dloru a da instrucțiune celoralalte subcomitete, înainte de toate, de ce nu si au trenutu de obligamentu santu a concede si împlini instrucțiunile de ei date, pintru adeveru lucru curiosu — Floru voicescu a scoate castaniele din spudia numai cu man’a altora. g) In cerculu alegatoriu alu Hu ie din ului din 22 se au alesu 5 romani si si acestia după corespondintele din Gazeta Nr. 98 la midiulocirea lăudatului domnu Gyarmatin Zsigmond. Intru adeveru trebuie se marturisescu, ca eu nu cunoscu proportiunea votisantiloru maghiari si romani din acelu cercu, — sciu aceea, ca e acolo dlu Popu Ananie protopopululu morlaciloru, — împreuna cu judele procesualu amiculu seu Kileni, in a caruia interesu ne au impinsu pe ghiada, — daca romanii suntu in minoritate celu pucinu ar’i potutu forma una partita impuitoria de respectu maghiariloru, — si atunci se alega baremu diumetate, adica baremu 11 romani. h) Celu care catu de pucinu scrie geografia, trebuie se scie, ca giurulu Teeei e locuitu de sacsoni, — et quidem in comunele Logigu, Dedradu, Jud’a, Posmosu, Ujla, apoi opidulu Teac’a si Batosiu, — era romani intru adeveru suntu deabea in tertialitate, — se au alesu 6 romani, cari intru adeveru din distanti’a cea mai departe pe frigulu acela de 24—26 grade cu totii s’au dusu si la Clusiu. (Romani!) Acei 6 romani se au alesu la midiulocirea si resolutiunea conducatoriului, inse acestu sclavu si au implinitu numai obligamentulu, nu e demnu a face nici pomenire de densului (Va urma.) ' ... • Lege pentru regulamentarea lege! (lela 1999 luliu 1897, (Capetu.) Art. 12. Dispositiunile articuleloru 17 și 25 din vechima concesiune relative la amortismentu, la formarea fondului de reserva și la cesiune catra statu după trecere de 30 ani, nu se voru pute ingreuna sub nici unu cuventu si nici odata prin capitalulu suplementariu emisu de societatea de actionari in risiculu si pericolulu ei, remanendu prin urmare bine intielesu, ca fondulu de constructiune recunoscuta de statulu romanu este ficsatu la cifra de 248.130.000 lei, si ca amortisarea fondului de constructiune suplementare este in sarcina societatei si nu se poate pune in comptu la cesiunea prevediuta de art. 25 din vechi’a concesiune. Art. 13. Drepturile statului romanu contra vechiloru concesionari, resultandu din legea dela 17 luliu, se trecu societatei de actionari. Asemenea societatea iea asupra si respunderea catra detentorii de obligaţiuni ce nu ar’ voi se partecipe la societatea de acţionari, îndatoririle vechiloru concesionari, precum plat’a espropriatiunei, desfacerea subconcesionariloru, plat’a tuturoru lucruriloru si materialului ecsistentu in tiara, cari n’ar fi inca acuitate, si plat’a cupoaneloru scadiute pana la primirea liniei conformu concesiunei, trecu in sarcin’a societatei de actionari. Asemenea si toate pretensiunile unora an treilea, de orice natura ar’ fi ele, cari ar’ isvori din vechi’a concesiune pentru tempulu catu ea a fostu acordata dlui Strousberg si consorti. Societatea actionariloru este in dreptu a urmări pe vechii concesionari pentru plata cupoaneloru datorite de acestia si pentru restituirea depositului sustrasu de densii, fara ca se se poata prevala in nici unu casu, sau in numele seu, sau in numele tiersiloru, de veri unu dreptu ce s’ar deduce din acestea contra statului romanu. Art. 14. Deodata cu promulgarea acestei legi se voru delega comisari romani alesi, cate unulu, de senatu, adunare si guvernu, cari voru merge la Berlinu spre a pune timbru de anulare atatu pe obligaţiunile emise de vechii concesionari, catu si pe cupoanele loru, si societatea nu va pute emite actiunile ei decatu in proportiune cu obligaţiunile anulate. Obligaţiunile anulate se voru preda guvernului romanu spre a se desfiintia. Art. 15. Resiedinti’a consiliului de administratiune si a directiunei de esploatare va fi in Bucuresci. Bugetulu pentru cheltuieli nu va fi valabile decatu după aprobarea prealabile a guvernului romanu si va fi presentatu cu 6 luni înaintea ecsercitiului. Guvernulu are dreptulu de priveghiare si de controlu in privinti’a administratiunei resoului. Art. 16. Societatea de acționari se va conformă cu caetulu de însărcinări intocmitu de catra ministeriulu lucrariloru publice, atatu pentru seversirea catu si pentru constructiunea linieloru. Art. 17. Societatea nu are dreptulu de a înstrăina nici posesiunea, nici esploatatiunea drumului de feri la nici o alta societate, nici a fusiona cu veriunca. Art. 18. Toate dispositiunile concesiunei primitive care nu suntu contrarii legei de facta remanu in vigore. Art. 19. In virtutea acestei legi, guvernulu este autorisatu a incheia o conventiune cu societatea actionariloru. Dispositiunile aditionali. Art. 20. La casu, candu in terminu de 40 zile dela data promulgarei acestei legi, societatea detentoriloru de obligatiuni nu va voi a primi conventiunea elaborata de guvernu in conformitate cu articululu de mai susu, se va procede după cum urmeza: § 1. In virtutea sentintiei arbitriloru data la 3/15 Octobre 1871, conformu legei dela 17/27 luliu anulu curentu, totalitatea caliloru ferate, concedate de 21 Martiu, 11 Dec. 1868 duciloru de Orest si Ratibor, comitelui de Lehndorf si Dr. Strousberg, atatu cele in parte seversite catu si cele in constructiune, suntu si romanu in deplina si intrega proprietate a statului romanu libere de orice sarcina. Drepturile concesionariloru suntu stinse. § 2. In privinti’a reclamatiuniloru sumeloru datorate pentru constructiunea si stabilirea drumului de feru, pentru furnituri de materiale de esploatare, sau de organisare a traficului linieloru, reclamatiuni provenite din obligatiuni contractate din epoca constructiunei si esploatarei drumului de feru de catra vechii concesionari, anteriore luarei drumului din posesiunea loru, guvernulu nu recunosce nici 0 creantia. § 3. Pentru despăgubirea detentoriloru de obligațiuni ale vechiloru concesionari, guvernulu romanu va plati 140.000.000 lei valore nominale in titluri, purtandu 7 1/2 % dobanda si diumetate la suta amortismentu, astfelia, ca datori’a acest’a se fia amortisata intre ... si...................ani. Cu anuitatea de 11.200.000 lei ce ministeriulu finantieloru o va plati in tempu de............. va retrage din circulatiune imediata obligatiunile vechiloru concesionari, si va amortisa datoria de 140.000.000 lei. Prin recunoscerea datoriei de 140.000.000 lei a statului, guvernulu dobandesce toate drepturile ce detentorii aveau in concesiunea dela 21 Martiu, 11 Dec. 1868 in faci’a guvernului, era pentru plat’a cupoaneloru scadiute la 1 Ianuariu si 1 Iuliu 1871 se reguleza la § 8 de mai diosu; amortisarea va începe la 1 Ianuariu 1872. § 4. Sum’a trebuintiosa pentru plat’a dobandiloru si a amortismentului in terminii prescrisi prin present’a lege se va inscri invariabile in fiacare anu in bugetulu statului. § 5. Titlurile capitalului, ca si alu dobanditoru acestei datorii a statului, voru fi aperate de orice feliu de iraposite sau tacse, fia pe sém’a statului sau a comuneloru, fia sub orice altu titlu. Plat’a dobandiloru se va efectua cu cheltuial’a statului la 1 Ianuariu si la 1 luliu st. n. a fiacaruia anu pe piacele Bucuresci, Vienn a, Berlinu, Parisu si Londonu, la cassele sau stabilimentele desemnate spre acestu sfersitu de ministeriulu finantieloru. § 6. Guvernulu este autorisatu se accorde 12 % asupra cifrei de 140.000.000 lei a datoriei statului, stipulata la § 3 dreptu comisiune casseloru sau stabilimenteloru, prin a caroru midiulocire se va face retragerea stipulata la § 3. § 7. Schimbulu vechiloru oblegatiuni in contra titluriloru statului prin biurourile casseloru sau stabilimenteloru, cari voru fi desemnate prin publicitate de catra guvernulu romanu, va fi terminata pana la 1 Iuniu 1872 celu multa. § 8. Detentorii de obligatiuni voru avea recursu pentru plata cupoaneloru scadiate inainte de 1 Ianuariu 1872 sau pentru oricari alte pretensiuni privitorie la depositu in contra vechiloru concesionari, cari singuri suntu respundietori de plat’a loru. Acesta lege s’a votatu de adunarea deputatiloru in siedinti’a din 21 Decembre anulu 1871, si s’a adoptatu cu majoritate de sieptedieci si cinci voturi contra a patrudieci si optu. Presiedinte Dimitrie Ghica. Secretariu P. Angelescu. Acesta lege s’a votatu de senatu, in siedinti’a sa dela 23 Decembre anulu 1871, si s’a adoptatu cu majoritate de treidieci si unu voturi, contra a siese. Presiedinte Th. Veissa. Secretariu Gr. St. Moscu. S’a sanctionata si promulgata in 24Dec. 1871. Dela diet’a Ungariei. In siedinti’a din 17 se continuă desbaterea asupra bugetului pentru aperarea tierei si Csernátony inca partinesce propunerea lui Tisza, ce e foarte necesariu, ca se se creeze armata naționala inspirata de simtiu nationale (or’ maghiaru). Ürményi, Helfy asemene si alti mai multi.