Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-10-14 / nr. 80
prin Ardelu, s’a pusu in atingere cu cativa barbati mai de influintia ai romaniloru si, precum am intielesu, li-ar’ fi si datu ocasiune ca se si precisese si puna pre chartia dorintiele si, precum se vorbesce, aru fi acuma in posessiunea dniei sale unu quasi-memorandu, inse asie se vede, cum ca dlui ministru-presiedinte atatu i-a venitu de bine passivitatea romaniloru transilvani, in catu numai chiaru din simpathia catra dinsii s’a pusu si densulu in passivitate facia cu romanii. Onorab. Cameral Cestiunea Transsilvaniei este una parte speciale a cestiunei nationale, celu pucinu pentru noi Romanii, si d’in asta causa ne-amu sentitu detori a o substerne in camera in legătură cu aceea. Dé Ceriulu, ca pasii nostri se aiba resultatu salutariu pentru patria! Dé, ca se pricepemu odata, cum ca inimicii patriei nu sunt d’a se cerca in vntrulu, ci afara de marginele ei, si cum ca in contra aceloru a, de cea mai sigura aliantia potemu consideră alianti’a nostra interna, pacea interna si multiumirea publica. De ceriulu, ca se ajungemu si aceea, ca toti se fimu petrunsi de adeverulu, cumca de sunt in lume doue elemente, avisate unulu la altulu, atunci acele sunt de siguru elementulu romanu si celu magiaru, pentru ca acestoru a ins’asi provedint, a atuncii’ candu le-a asiediatu langa olalta intre bradele de ferru a doue natiuni gigantice, li-a aretatu totu odata si calea, pre carea purcediendu, in contrelegere fratiesca, dandu mana de ajutoriu reciprocamentu unulu altuia, voru poté subsiste a deveni tari, d’in contr’a unulu contr’a altuia, dirimandu unulu poterile celui-alaltu, irresistibilu si negresitu ambele voru deveni victim’a melodiului! Recomendu emendamentulu nostru atentiunei on. camere si o rogu pentru acceptare. Dela iliefa Ungariei. In siedenti’a din 11 Oct., după une curente si alte fara mare interesu pentru noi, venindu ordinea dilei si priminduse proiectulu de adresa alu comisiunii, începu desbaterea speciale si se primiră alineele dela 18. La alinea 9, cum scima D. Parteniu Cosma presenta amendamentulu publicatu, care se intercaleze după alinea 9, inca acele doue, despre resolvarea cestiunii de naţionalitate si regularea referintieloru Transilvaniei. După discursulu d. Cosma reportatoriulu comisiunii Fr. Pulszky observa ca emendamentulu nu incade in caprulu adressei, apoi se scóla: D. Demetriu Bonciu si respinge incriminatiunile desu repetite, ca dora romanii aru speculă la ruin’a statului ungurescu. Nationalitatile si in specie romanii sciu, ca salutea loru au de a si-o cauta numai in acestu statu, in intielegere si unire cu ungurii; inse afara de legaturele patriei romanii se tie nu de una nationalitate, sunt fii unei naţiuni, carea nu vre a-si vede violate interessele sale cele mai vitali. In fine si d-sa recomenda emendamentulu spre primire. (Discursulu dlui Bonciu inca luvomu publica intregu Red. F.) Cu tote acestea inse majoritatea absoluta a camerei primesce alineat., era emendamentulu deputatiloru nationali romani, care a fostu sprijinitu afara de cei subscrisi, numai de Mileticiu, Massimoviciu si Cséry, — lu respinge. Alineele 10—18 se primescu nemodificate. La alinea 19, croatulu Zivcoviciu face propunerea, ca in locu de „si spre împlinirea unei doriniie vechie si legali a tiereloru ce se tienu de coronia unguresca“ se se puna „si spre împlinirea unei doriniie vechie si legali a Croatiei, Slavoniei si a tiereloru etc.* — Propunerea acest’a sprijinita fiindu si de Deák, se primesce. Celelalte alinee inca se primescu fara modificatiuni si astfelin adress’a se preda lui LoDvay spre a o presenta Maiest. Sale. Urmeza la ordenea dilei proiectulu de resolutîune alu lui Nicoliciu, relativu la ajutorarea pe Teaca in 19/10 1872. Inca in decursulu lunei lui Aprile 1872 am prenumeratu prin Post’a din Teaca pre „Propaganda* tramiteendu banii conformu anuntiului la redactiunea Del’ Tempo in Veneţia. — După ce vise „Propaganda* nu mi s’a tramisu, — am reclamatu, pe cea am capetatu respunsu, ca sum’a tramisa de mine intru adeveru s’a primitu, — ci eu cu toate estea pana acuma nu primescu Propaganda, din care causa dele se presupunu, ca Propaganda numai decatu după inviarea ei a apusu, — din care causa reclamu, ca in casa, deca intru adeveru „Propaganda* existe, se mi se tramita, — la din contra cu durere dele se me esprimu, ca-mi pare reu pentru apunerea ei, — cu toate estea pentru bani nu făcu pretensiune, — ci asia dori, ca „Propaganda„ se reînvia, — ca ce principiale ei suntu universale, si necesse pentru fiesce care Latinu. — Totu cu acesta ocasiune rogu bonitatea Onoratei Redactiuni se bine voliasca am concede, ca se me potu adresa către cutare Domnu din Blasiu, care a avutu bonitate a se adresa către mene prin una epistola scrisa cu litere cirile sau ciocoiesci, — si din care eu, din causa, ca nu cunoscu acea literatura, nici macaru unu cuventu nu am potutu decifra, — si neci ca asiu sei, ca mi se tramise din Blasiu, — decumva stamp’a postale nu mi avu documentu acésta. — Deci eu provocu pe acelu Domnu, care a avutu bonitate a se adresa catra mine prin acea epistola, proclamatiune, sau resunetu, ca se bine voiiésca ami scrie cu litere latine sau romane cuprinsulu acelei epistole, — cacela din contra eu nu sciu ce e cuprinsulu aceleasi scrisori, — facundu totu una data cunoscutu, ca deca in 14 dile nu-mi va face cunoscutu cuprinsulu acelei scrisori, împreuna cu numele Dsale, — atunci eu voi asterne acea scrisoare asia precum am capetatuo multu Venerabilului consistoriu in Blasiu. — Pe aci s’au finitu toate culesurile. — Resultatulu e urmatoriulu: — Grau bunu, vise foarte pucinu. Unii de abia siau capetatu sementi’a. — De actu graulu classa prima metret’a de 20 cupe, se, vinde cu 3 fi. 60 cr. v. a. — — pucina ce este se vinde cu 2 fi. 80 cr. v. a. — Cucurudiulu multu, bunu, frumosu, si s’a coptu bine, — metret’a se vinde cu 1 fi. 40—60 cr. v. a. — Mustulu pucinu, inse foarte bunu, — dulce pana la ingretiosiare, mai dulce ca celu din 1862. — Cu toate este ei lipsesce electricitatea, — arata numai 15 grade, — qualitatea lui nu e apta spre tienere îndelungata, ca ce nu l’a batutu brum’a, — din care causa ei devine ingretiosiarea. De aitumintrelea se vinde vedr’a de 8 cupe cu 2 fi. 50 cr. v. a. — Semeneturile de tóamna din caus’a secetii suntu fórte pucine, si rare. — Tempulu cu pretotindenea e forte frumosu. — Imputiinandunise lucrulu câmpului vomu arangiu unu parastasu in beseric’a din comun’a Pinticu după spiritulu nemuritoriului Avram Iancu Gregoriu Viteazu. Manevr’a dela 4 Octobre esecutata de trupele concentrate sub orasiulu Tergu-Vestei. Mercuri, la 4 Oct., a avutu locu a trei’a mare manevra esecutata de corpulu de armata concentrata; acesta manevra a avutu locu sub orasiulu Tergu- Vestei, in care trupele sosiseră in diu’a de 2 Oct. Corpulu intregu fusese cantonatu in modulu urmatoriu : Cele doue divisii de infanteria chiar’u in orasiu. Reserv’a de artileria se cantonase la Viforata-Aninosa; era reserv’a de cavaleria in Resvodu-de-Susu. Ariergard’a remasese in satulu Ulmi, la 3 k. de orasiu. Populatiunea atatu a orasiului catu si cea de prin sate a primitu armat’a cu cea mai mare cordialitate; toti oficialii si soldatii au fostu quartiruiti; ei voru păstră multu timpu suvenirulu bunei ospitalitati ce au gasitu in acestu orasiu. Pentru manevr’a esecutata se supusa, ca inamiculu stringundu de apróape ariergard’a nóstra se afla in ser’a de 3 Octobre cu vedetele sale in presinti’a vedeteloru arier-gardei nóastre, care facundu din nou facla spre densulu redevenise avant-garda armatei retrasa in Tergu-Vestei. Inamiculu parandu a se dispune a relua ofensiva in diu’a de 4, se ordonă in noaptea de 3 urmatoarele dispositii: Avant-garda care se afla la Ulmi primesce ordinu a se retrage faralupta indata ce inamiculu se va dispune a o ataca, ea trebue se -si acopere retragerea cu cavaleri’a sa sustienuta de bateria calaretia. Cele doue dividii de infanteria iau una positiune defensiva inapoi’a rîului Ialomitia; ele formeaza doue tari coloane gata a fi aruncate pe puntele amenintiate ale orasiului. Reserv’a de artileria in positiune pe crest’a dalurilor, care domina valea, primesce ordinu a bate terenulu înaintea orasiului spre Ulmi si a bombarda satulu Serbi lipitu de orasiu, in casu ca inamiculu se vrea se se instaleze intr’insulu. Reserv’a de cavaleria înapoia Ialomitiei se afla gafa in man’a comandantului superioru. (Mai incolo lasamu ortografia Monitorului R.) La orele 9, avant-garda atacata începe retragerea sa, ea sosesce sub oras la orele 10 si aci se pune la adapost inapoia unor sanțuri ridicate rapede pentru tiraliorii sei cari ’i acopere frontul. Artileria sa la flancuri o susține pe când artileria din deal incepe a deschide focul înainte spre a face grea înaintarea inamicului. Inamicul pare a voi sa parvina in oras prin partea sudest, deja fiind silit pentru acesta a face la miscare cu aripa stânga a sa înainte, este silit a se intari mai antaiu la aripa dreapta, de acea el arunca antaiele sale coloane asupra partii orasului (sat) numita Serbi. Aceasta parte este imediat bombardata de artileria de la manastirea Dalului, pe când divisia Racovitia, trecând Ialomitia, gonesce pe inamic inaintea sa. Aceasta miscare se esecuta sub ochii Mariei Sale, care dirigeaza in persoana operațiunea. Artileria divisional pe malul stâng al Ialomitei compledeaza efectul artileriei din deal si coloanele acoperite de tiraliori traverseaza Ialomița si sa dirigeza rapede spre bariera Ulmi, unde avant-garda resista inca. Divisia Cernat traverseaza orasul perpendicular Ialomitii si sosind in partea Sud-Est unde se afla fortificări vechi, brigada Opran se retranseza înapoia lor pe când brigada Dimitrescu, esind din oraș, esecutata mișcare ocolitoare cu aripa drepta înainte resemata pe toata artileria divisionara, spre a rabate pe inamic spre Ulmi. Majorul generale, se afla in aceasta parte a câmpului de manevre. La aripa stanga, divisia Racovita a sosit la extremitatea orasului (Serbi), in momentul când avant-garda fusese silita a se retrage asupra orasului abandonând șanturile ridicate; aci avusese loc ua sarge a reservei de cavalerie adusa in graba si asverlita inaintea frontului avant-guardei spre a impedica pe inamic de a profita de avantagiul ce dobindise Divisia Cernat, la aripa dreapta a mers mereu înainte luptând continuu; brigada Opran a abandonat fortificările când inamicul amenințat tare pe aripa începuse a slabi, ea impreunandu-se cu brigada Dumitrescu desfasura batalioanele sale si linia acestei divisii sosesce la inaltimea locului avant-guardei, aripa stenga inamica fiind aruncata inapoi. In acest moment avant-guarda reia ofensiva si resemat la dreapta pe divisia Cernat si la stenga pe divisia Racovita, care se desfasura, asemenea formeaza ua linie de 22 batalioane. Aceasta linia inainteza in buna ordine dând focuri pe batalioane, susținuta de toata artileria tuturor divisiilor Artileria din deal a încetat focul. Miscarea se termina printr’un atac cu baioneta care determina sdrobirea inamicului oporatiunii din trenuturile de mai multe ori inundate. Ministrulu de financie, Kerkapoly, nu pote accepta propunerea lui Nicoliciu. Asemene mesure, cari coliciu cu legea nu se potu introduce prin unu conclusu alu camerei, ci era si prin lege, dreptu aceea d-sa formuleza urmatori’a propunere: Camer’avea actu despre reportulu ministrului de financie, relativu la incassarea contributiunii in tienuturile inundate si totu-odata lu insarcineza, a da — sub conditiuni corespundietorie — unu imprumutu comitateloru Timisiu si Torontalu, la casu candu acestea aru voii se faca unu imprumutu spre a ajutoră pre locuitorii deveniti prin inundatiuni la sapa de lemnu. Nicoliciu si retrage propunerea sa si astfeliu se primesce a ministrului de financie. Siedinti’a se redica la 2 ore. Cronica esterna. ROMANI’A. Una armata concentrata din toata Romani’a in taber’a dela Sabaru tienit manevre cu una imagine de resbelu, in 27 tienii marea manevra si in 3 Oct. era concentrati la Tergulu-Vestei fost’a capitale vechia a României, unde execută manevra ultima in chipulu urmatoriu descrisa in Monitoriu : I