Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-02-05 / nr. 11
Gazeta ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */4 3 fl. v. a. Tieresterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2*/3 galbini mon. sunatoria. Antim XVV, Brasiovu 1715 Februariu Nr. 11. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1872. MONARCHTA AUSTRO-MOABICA. Transilvani’a. lut fondul« academiei romane de drepturi. La acestu templu alu Minervei a mai incursu, după cum suntemu informați urmatoriele contribuiri: Prin zelulu si staruinti’a dlui jude cerc. in Bethleanu Flóth Ferencz Adolf, totu odata membru ordinariu alu Asociatiunei trans., s’a tramisu 20 fl. 50 er. Prin d. protop. in Clusiu Gavrila Popu s’a tramisu cu venitulu unei representatiuni teatrale, tienute in favoarea fondului academiei, din partea bravei junimi romane studiase acolo 28 fl.; totu prin numitulu domnu protop., s’a tramisu o obligatiune privata dela d. parochu in Fejurdu Demetriu Cosma, prin carea numitulu domnu se deoblega in cursu de 10 ani incepandu dela 15/3 Maiu 1872 a contribui in favoarea academiei 50 fl. Publicarea detaiata a contribuiriloru incurse va urma in organulu oficiosu alu Asoc. „Transilvani’a“. Amu dori ca fraţii din Romani’a, provediuti cu stări materiale mai binecuventate, se ne vena si densii in ajutoriulu realisarei scopului de cultura mai inalta, ce se intentionaza prin intemeiarea acestui institutu. — P. S. Prin nobil’a staruintia a dlui vicecolonelu (Oberstlieutenant) dela băile erculane (Mehadi’a) Marcus Rottar, s’a tramisu cu contribuiri la fondulu academiei dela mai multi domni generosi sum’a de 26 fl. si 1 Napoleondor. Primesca toti respectivii domni contribuitori in numele salutariului scopu intentionatu laultiumirile fratiesci cele mai cordiali. — Brasiovu 16 Febr. 1872. lia situatialie. „Desteptate Ardelule, desteptate! Desteptate din ametiala, in care te au cufundatu apasatorii, schilavitorii tei, sciindu ca te ticalosiescu, si te au tienutu consoli asia in decursu de 6 ani intregi! Talpra ... most vagy soha! Sari, sculate . . . acum sau niciodata!“ Asia incepe de comenteza „Magyar Polgár“ memorandulu deputatiloru ardeleni din drépt’a dietei din Pest’a, pe care l’au datu regimelui, si despre alu carui cuprinsu atinseramu in Nr. 9. Asia deputatii marturisescu, ca ei au acoperitu intrelasarile si au asteptatu a se face odata bune cele omise de regimu si acesta involbureaza si pe „M. P.“ ca ei au sprijinitu 6 ani omisiunile guberniului si nici acum nu pretendu dreptulu poporului, ci se tereie mameloru sale, „aruncanduse la pamentu cu selavulu înaintea tronului Csingiszchánu“. Simane poimane voru esploata cu dieci de mii cercurile de alegeri s. a. Totulu merge acum pe corteschedesiuri din partea tuturoru partiteloru maghiare, cari se imbraca acum in splendorea oameniloru celoru mai binevoitori, in larva, pana candu voru mai insiela pe alegatori, ca sei realegatr’ deputati, ca se mai codiace si alti 6 ani, cum vedemu, ca au facutu in cei 6 trecuti. Tocma primimu spre publicare program’l „clubului partitei stânge dietale“, care ca si celu din 1868 cuprinde intre altele aceste base ale stângei: „Armat’a maghiara; încetarea delegatiunei; neaternarea finantieloru; voiescu: reforme corespundietorie pre terenulu spiritualu si materialu, si cu deosebire reformele referitorie la dările monopolului; voiescu, prin aceste si astfeliu de dispusetiuni, pre langa sustienerea integritatei patriei, indestulirea fiacaruia cetatianu alu patriei, de verce limba si nationalitate; dar’ le voiescu tote aceste, in tempu binevenitu, in modu si cu midiulace corespundietorie, fara de nemicirea si periclitarea acelor’a, ce suntu bune in constelatiunea presents.* (sic!) Nici in program’s, cu care au interesu a amagi pe alegatori, nu voru nici stângacii a sei de dreptulu nostru nationale politicu, ci numai de individi de verce limba sau naționalitate, deca -si va scoate limb’a natale si -si va capata-o cu limba maghiara? Eca, ca chiaru si punctulu de pornire alu partiteloru ne moniteaza, se stamu unde stamu, dér’ se ne coadunamu, constituimu si disciplinamu intr’o partita nationale solidaria, ingrigindune singura numai de pelea noastra, de pretensiunile nostre, cari nu se memoreza, ma mici ca se incurca in nici unu cadru de alta partita. „Patria“, care caută mărire intru cei de susu pentru partit’a predilectiunei sale, se ne arate celu pucinu in program’s celu pucinu aplecarea de a ne recunosce dreptulu politicu, nu personale ci nationale, fara de care, cine ne recomenda alegeri si deputati de cutare partita, e celu mai congiuratu inimicu alu causei romane nationale. Ast’a e acuma situatiunea cea mai generala încordata in interiorulu Ungariei si Transilvaniei, prin urmare totu in cerculu rotundu se rostogolescu toate încordările din toate partile; cu nemica n’au uitatu, dér’ nici ca au invetiatu mai multu domnii suprematisti, usurpatori ai bunului comunu, alu limbei, fara picu de mustrare a consciintii pentru periclitarea pacei intre națiuni, — cari cu surori legitime cu maghiar’a nu voru a remana sclavele ei politice, odata cu capulu. — Croații naționali cu toate încercările postreme de invoiala cu min. Lonyay remasera fara resultatu impaciuitoriu, fiinduca partita unionistica aristocrata ajutata de Deák a sciutu elude inca una data pretensiunile si precumpanirea partitei nationali. — Asia banulu Bedecovics -si dede demisiunea, care se si primi, si directorulu finantiariu Vacanovics se puse locutiitoriu. Pornire acesta. — Serbii tramisera una deputatiune la Pesta, care ceru sancționarea conduseloru congresului carlovicianu, ca se mai suscite cu aceasta inca una demustratiune nationala-besericeasca, fiinduca sciu, ca va capeta negativa, pentruca guberniulu le va concede convocarea congresului spre a alege mai antaiu patriarchu, si deca maioritatea va alege pe unulu si minoritatea pe altulu Mai. Sa se poate denumi pe care va vre, cace congresulu trecutulu privesce guberniulu de unu conventiculu fractionariu, fiinduca Miletics cu naţionalii si acolo au peri de lupu înaintea maghiariloru. Memorandulu deputatiunei serbe, apromise c. Lonyay, alu supune consiliului ministeriale. — Romanii din Ungaria si Banatu ne premergu cu ecsemplu intru constituirea, solidarea si disciplinarea partitei nationale romane, incatu începură a impune. In comitatulu Torontalu, unde numerulu romaniloru abia face a patr’a parte din locuitori, la propunerea bravului prota Vine. Sierbanu universitatea, după „Albin’a“, a dechiaratu limb’a romana de limba oblegatoria pentru protocolele comitatului, éca tienut’a franca si pretensiosa fara servilismu se respecta si de antagoni, pentru ca maghiarului nu i da man’a a dice dintre Scylla si Charibde: Oderunt dum metuant. Eviva solidaritatea partitei romane nationale! — Ilustritatea sa d. episcopu alu diecesei Aradului Procopiu Ivacicoviciu, spre bucuri’a comuna, se afla mai usturatu de bal’a periculosa, care lu arunca la patu, si si a constituitu vicariu după § 118 din statutulu org. pre pr. s. archimandritu Mirone Romanu, care cu consistoriulu împreuna va porta frenele diecesei. Afacerile delegatiunei s’au incredentiatu subdelegatiunei din Pest’a dd. Ant. Mocioni, Georgiu loanoviciu si Vine. Babesiu cu notariu si referinte si toate căusele despartirei comuneloru de catra serbi se voru adresa catra acesti membri. — Slavacii inca se incorda a se constitui si disciplina in partita nationale, chiaru si după amenintiarile, ce suferira din caus’a limbei la adunarea reuniune» loru de antierii. — In C i 81 a i t a n i ’a legea alegeriloru directe e unu ce de finetia inventiosa, una dintre suptilitatile germanesci. Totu cuprinsulu ei de 8 sfere da imperatului dreptulu de a ordona deadreptulu din cercurile electorali respective alegeri la senatu, candu vreunu deputatu alesu la senatu de catra dieta -si depune mandatulu, sau candu alesii suntu a se privi cu exdeputati. Acesta desi e basea cea mai secura pentru introducerea succesiva a alegeriloru directe la centrulu monarchiei, ea acum e calificata a nu da preste dificultatea acceptarei atatu din partea senatului catu si a dieteloru, care succedendu se va lua de manunchiu si in tierele coroanei St. Stefanu pentru întregirea parlamentului si atunci se va activisa pasivitatea si a boemiloru si a poloniloru dincolo si a croatiloru si a romaniloru dincoce, or’ cu totii la unu locu pe’ncetisioru. — Poloniloru li se apromite autonomia de legislatiune in căuşele comerciali, de competintie, institute de creditu, societăți asecuratorie, bance (afara de bancnote), casse pastratorie, scóle poporali, gimnasia, universităţi, penalitati politiane, espatriari, tutoratu, cârti funduari, judecie de pace si de bagatele, organisarea derogatorieloru politice administrative de I si II instantia, unu ministru deosebitu si unu senatu propriu langa curtea judecatoresca din Vien’a; pentru instructiune si admin, capeta din bugetulu monarchiei pausialu anuale, care se va ecsamina la 5 ani; la senatu voru fi presenti deputatii numai la desbaterea obiecteloru comune. Aceste Se voru concede numai, deca le va accepta diet’a galitiana mai antaiu. — Déca nu le va accepta, atunci imperatulu va ordona alegeri directe si in Galiti’a si in Boemi’a etc. si acesta din urma e mai probabilu, fiinduca cerut’a majoritate a dietei cu 2/3 cu greu se va potu castiga din caus’a ruteniloru, cari suntu mai gata a alege deadreptulu, decatu a fi suprematisati si la senatu de aristocrati’a polona. Auersperg e cercumspectu la mesurele sale, caroru le da tipulu generalitatei si alu egalitatei. — Intre Beust si Andrássy si organele loru se reînnoi vechi’a rivalitate. In „A. A. Ztg.“ esira nesce „epistole neutrali“ din Austri’a, de cuprinsu picantu. Esenti’a epistoleloru e: ca Beust a cadiutu victima singuru numai intrigeloru c. Andrássy, care de multu venâ după ministeriulu de esterne.