Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-08-05 / nr. 61

Qazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe zi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2^3 galbini mon. sunatoria. Nr. 61. Am­in­­m. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. 1872. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Cuventura de deschidere alu Escelentiei Sale dlui presiedinte alu Asociatiunei LADISLAU BASILIU POPP, cetitu cu ocasiunea adunarei generale dela Sebesiu, tienute in 5—6 Augustu 1872. (Urmare.) Se vedemu acuma, doiloru! ce mesuri aluatu si ce dispusetiuni a facutu Asociatiunea pen­tru promovarea scopuriloru ce -si a propusu. I. In cea d’antaia adunare gen., in adunarea dela Sibiiu 1861 s’a decisu la propunerea dlui G. Baritiu, ca se se reclame dela ministeriulu din Vien’a unu tesauru nationale pentru literatur’a na­tionale de mare pretiu, manuscriptele nemuritori­­loru barbati Samuile Clainu si Georgiu Sincai, era efeptuirea acestui decisu s’a incredintiatu comitetu­lui Asociatiunei. In adunarea gen. dela Gherl’a 1868, — adica după 7 ani de dile — amintindu d. E. Macelariu, ca acea decisiune a adun. gen. I inca nu s’a efep­­tuitu prin comitetu, propusese a se insarcina comi­­tetulu ca se staruiasca cu deadinsulu a procură a­­cele manuscripte pentru Asoc., ceea ce s’a fi pri­­mitu de catra adunare cu acelu adausu, ca deca acele manuscripte nu se potu castiga pentru Asoc, celu pucinu se se midiuloeesca tipărirea loru ca se se prede literaturei naționali! Aflandu mai tardiu comitetulu, ca acele manu­scripte se afla la consistoriulu gr. cat. din Orade, a recercatu pre acelu consistoriu, ca se estrade acele manuscripte. Cu datulu 21 Ian. 1869 a respunsu consistoriulu, ca „ manuscriptele din cestiune se voru transpune metropolitului gr. cat. din Blasiu. Comitetulu s’a adresatu apoi catra d. metro­­politu Dr. Vancea, care cu datulu 15 Iuliu 1869 a facutu cunoscutu comitetului, ca nu a primitu manuscriptele si ca totudeodata a provocatu pre con­sistoriulu gr. cat. din Orade ca se se dechiare in obiectulu din cestiune. In 6 Dec. 1870 din nou s’a adresatu comite­tulu Asoc. catra Escel. Sa­d. metropolitu Vancea rogandulu, ca se faca cunoscutu comitetului ce re­­sultatu au avutu passii făcuti facie cu consistoriulu gr. cat. din Orade. In 26 Dec. 1870 orasi a respunsu d. metro­politu Dr. Vancea, ca nu i s’au mai tramisu acele manuscripte nici la repetitele recercari. II. Inca nu trecuse anulu dela infiintiarea Asoc. si zelulu unoru barbati romani adeveratu na­ţionali a efeptuitu espusetiunea manufactureloru — a industriei — romane, cu ocasiunea adunarei gen. din Brasiovu in Iuliu 1862, care espusetiune a datu probe vederate si frumóse despre gradulu culturei si alu industriei poporului romanu, pre temeiulu că­rora s’a pututu convinge fia­ cine, ca Asociatiunea nóastra la edificarea templului culturei nationale nu are se incepa dela fundamente, — ci are se con­tinue numai edificarea dela redicata din pamentu — afara! III. Totu in adunarea gen. dela Brasiovu s’a stabilitu formarea a trei comisiuni scientifice, filologica, istorica si istorico-naturale. In adunarea gen. dela Hatiegu s’au alesu presiedintii pentru toate trei sectiunile, pentru cea filologica d. Cipariu, pentru cea istorica d. Munteanu, or’ pentru cea istorico-naturale d. metrop. br. Siaguna, indato­­randuse acestia a reporta despre constituirea si acti­vitatea sectiuniloru celei mai deaproape adunari gen. Presiedintii inse pana acuma inca nu au reportatu si incatu sciu eu nici ca s’au constituitu acele sectiuni! IV. Totu in adunarea gen. dela Brasiovu s’a acceptatu si inauguratu scrierea cu litere stră­bune după ortografi’a comisiunei filol. din Sibiiu, cu generale in tóte afacerile romane! Unu eveni­­mentu acest’a, dolloru, de totu memorabile! unu re­­sultatu seu acuisitiune de insemnetate si importan­­tia mare pentru literatur’a romana­ la care cu pri­vire la cele intreprinse numai cu 10 ani mai inainte in contra litereloru străbune abia nu mai puteamu tinde sperantiele nostre. V. Totu in acea adunare gen. recunoscanduse meritele poetului nostru Andr. Muresianu, castigate prin productele sale poetice, s’a decisu premiarea lui, cu unu premiu in sine micu, amesuratu starei finantiarie a Asoc., dér’ cu atatu de mai mare pre­tiu morale! In adunările gen. dela Blasiu si Hatiegu nemicu nu s’a intemplatu memorabile. II. In adunarea gen. dela A b r u d u s’a pri­mitu in principiu propunerea resp. provocarea Asoc. nat. din Aradu in privinti’a tienerei unei conferin­­tie cu scopu de a stabili unitatea ortografiei cu litere străbune, inse constituirea respective întruni­rea acestei conferintie s’a amenata pre unu anu, pana candu se se desbata in foile publice divergin­­tiele ortografice. VII. Totu in acea adunare s’a decisu a se premia unu dictionariu etimologicu si alu limbeloru patriei, deca se va presenta unu atare opu Asocia­tiunei si se va afla apoi corespundietoriu, ingri­­ginduse apoi Asociatiunea de tipărirea lui. In adunarea gen. dela Alb’a Iul­ia inca nu s’a intemplatu nemic’a memorabile — conferinti’a mai multoru barbati distinsi ai natiunei, care s’a tienutu cu acea ocasiune in Gestiuni politice, neca­­diendu in sfer’a activitatei Asociatiunei, nu pote fi aici amintita, — si fara de acea n’a potutu arată nici unu resultatu! VIII. In adunarea gen. dela Clusiu s’a datu celu d’antaiu impulsu pentru infiintiarea unei aca­demie de drepturi cu limb’a invet. romana prin d. dir. si redact. Iac. Muresianu din Brasiovu, facundu totudeodata unu ofertu de 1602 fi. pentru acade­mia si o scóala agronomica. Idee a acést’a salutare fu imbraciosiata cu căl­dură de catra comitetulu Asoc. la propunerea dlui v.­pres. act. alu Asoc. I. Bologa, or’ la propunerea comitetului totu cu asemenea căldură de catra adu­narea gen. din Naseudu, care in siedinti’a sa din 9 Aug. 1870 a decisu cu unanimitate, ca „re­­cunosce necesitatea infiintiarei unei academie ro­mane de drepturi si ca primesce proiectulu comite­tului pentru castigarea midiulaceloru trebuintiose resp. pentru efeptuirea acelui planu, insarcinandu comitetulu cu punerea la cale a dispusetiuniloru ne­­cesarie spre realisarea acelui planu. Comitetulu a-si facutu passii necesari, —­intre altele a recercatu si pre sororile Asociatiuui dela Aradu si Cernauti ca se vina si densele intru ajutoriu spre a realisa acelu proiectu (1871 pag. 134). IX. Adunarea gen. din Clusiu salutata prin unu telegramu de catra academi’a romana din Bu­curesti, a resalutatu academi’a, dandu semnu vede­­ratu despre solidaritatea ce intrunesce pre toti ro­­­­manii sub standartulu culturei nationali! X. Totu in adunarea dela Clusiu s’a decisu edarea foiei Asociatiunei provediute in § 33 alu sta­­tuteloru Asoc., dar’ in decursu de 6 ani nereali­­sate, concrediandu comitetului Asoc. efeptuirea acelui decisu, ceea ce s’a si implinitu si ca l­a Ianuariu 1868 a inceputu a apare fai’a Asociatiunei sub re­­dactiunea secretariului I d. G. Baritiu cu numirea „ Transilvani­a“. Totu romanulu binesimtietoriu si iubitoriu de prosperarea si luminarea natiunei a trebuitu se sa­lute cu bucuria realisarea acestui postulatu alu sta­­tuteloru, potendu astfeliu Asociatiunea dispune de­spre unu organu propriu alu seu, prin care se pota respandi radiele binefacatorie ale sciintieloru si ar­­teloru etc. si avendu astfeliu însemnele sale, semne vederate ale ecsistintiei si activitatei sale neîn­trerupte ! XI. In adunarea gen. dela Gherl­a la an. 1868 s’a decisu la propunerea dlui V. Romanu, cu Asociatiunea pre spesele sale se edé carti de in­structiune pentru scólele poporali romane, insarci­­nanduse totudeodata comitetulu, ca aceluasi după coinlielegere cu ordinariatele respective se elucre unu proiectu detaiatu in privinti’a acest’a. Acestu decisu salutariu alu Asociatiunei, durere, ca nu s’a potutu efeptul, pentru ca ordinariatele resp., după cum a reportatu comitetulu Asociatiunei la aduna­rea gen. din Siomcut’a mare, privindu cu jalusie la ori­ce amestecu strainu (?) ce ar’ putu peri­­clita caracterulu confesionale alu sceleloru poporali, au dechiaratu, „ca afacerile scolari suntu afaceri proprii ale loru“, si asia adunarea gen. dela Sim­­eut’a mare s’a vediutu silita a se abate dela con­­clusulu luatu in adun. gen. dela Gherl’a si a se restringe numai la premiarea celoru mai bune carti poporali! In consunantia cu acest’a decisiune in aduna­rea gen. dela Naseudu s’au si aplacidatu si escrisu doue premii, unulu de 500 fl. pentru cea mai buna carte agronomica, si altulu de 50 galbini pentru cea mai buna igienia poporale. Concursele resp. s’au escrisu din partea comitetului in Nov. 1870. XII. In adunarea gen. dela Siomcut’a mare 1869 s’a primitu introducerea regulamentu­lui pentru infiintiarea reuniuniloru tienutali si a agentureloru comunali ale Asociatiunei, proiectatu de d. I. Bologa, primitu cu unele modificatiuni si re­­comendatu adunarei gen. prin comitetulu Asocia­tiunei, insarcinanduse acestu comitetu cu punerea in lucrare a acelui regulamentu, ceea ce s’a si fa­cutu in unele tienuturi ale patriei cu celu mai bunu si frumosu resultatu intru desteptarea, nutri­­rea si consolidarea simttului nationalu, precum si cu privire la sprijinirea materiale a Asociatiunei, in trenuturile, adica unde se poate lauda naţiunea cu barbati deplini devotaţi canseloru naţionali. XIII. Totu in acea adunare gen. recuno­scanduse necesitatea infiintiarei unei catedre pentru limb’a si literatur’a romana la universitatea din Vienna, — care cestiune a fostu sulevata de catra tenerimea rom. studioasa la acea universitate. —

Next