Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-10-28 / nr. 84
AZETI HOHÓEI Nr. 84. Brasiovn 9 Novembre 28 Octobre 1872. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ariteriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fi., pe zi 3 fl. t. a. Tieri esterne 12 fi. v. a. pe unu anu sau 2 Vs galbini mon. sunatoria. Amin \\X\. Se prenumera la postele c. si r., i DD. corespondenți. — Pentru serie . „ Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. de la er. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. • Brasiovu 4 Nov. 1872. Inca pucine dile si confluxulu Universității sase s’au alu dietei din Sibiiu va fi in 11 deschisa. Romanii din fundulu regiu au a elupta acum punerea odata in praxe a egalei îndreptățiri, care se afla cu base acceptata de statu, acolo se voru imparti ajutorie pentru scopulu culturei si se voru decide si alte afaceri privitorie la toti si, candu se va lua înainte in diet’a din Pest’a organisarea municipialoru, poate, ca sasii in confluxu voru manifesta dorintie si pretensiuni, cari voru scurta drepturile representatiunii si ale foloseloru din bunurile comune in prejudeciulu culturei si a îmbunătăţirii stării romaniloru. Unde e activitatea romaniloru pentru alegerea la confluxu?! Cine va representa interesele naționali egali ale romaniloru acolo si acum? Comitetulu din Maiu ar’ merita de națiune, deca in cointrelegere si la spatele romaniloru din confluxu ar’ midialoci, ca se se puna odata, după chiar’a cea mai dreapta, in praxe dreptulu egale la tóte beneficiale comune pe fundulu regiu, dimpreună cu beneficiulu limbei, ca se nu mai fimu considerrati si in fundulu r. cu lipituri, cu a cincea rata, de cate ori se impartu beneficiale. Amu vediutu, cum d. e. si in Cincu mare provediura sasii beseric’a loru cea avuta cu bunu comunu, si de ale nóstre -si bătu jocu, aruncandule cate o maracina, de scotere de ochi, ca cum ei ar’ fi adusu pamentulu din Flandria, ca se dispună despre elu după placulu loru si nu după pretensiunea dreptului coegale. Ce ne folosescu legile Ungariei, déca sasii nu voru a le cresta in catu privesce la pretensiunile nóstre fundate pre drepturi de acele? Ori dara totulu e numai formalitate, ca sub speci’a ei se fimu noi cei ciupiti si aici intre sasi, ca si intre maghiari?! Asta, déca faptele nu ne ar’admonu, n’amu crede, ca se poate practisa intr’unu statu cu pretensiuni la viitoriu prosperu. Ecca la vindecarea acestoru rele si altele ca eceste trebue se fimu catu de activi aici la vétr’a comuna, ca déca ne va succede a le taia tóta speranti’a, ca mai potu călări asuprane, voru lua si ei mesure de cive egalitariu si atunci voru fi cu totii la altariulu comunu alu patriotismului emulative sacrificatoriu in bine si reu. Acum, candu vine la pertractare in diet’a din Pest’a organisatiunea municipale si comunale in fundulu regiu diurnalele maghiare incepu a discuta acéta causa cu multu resonu si picu, ceea ce si cum se expectora „Hon“ diurnalulu stângei tiszaiane: Sanariulu maghiarii „Hon46 despre organisarea fondului regescu. „Tare se insiala, cido crede, ca sub organisarea fundului regescu trebue si potemu intielege ore care organisare deosebita politica sau de dereptu publicu, fia in privinti’a administratiunei, ori in alta privintia. Nu este vorb’a de referentie politice, ci aici e vorb’a despre regularea atatoru referintie de posessiune, cari in lini’a antai’a interesei pre statulu nostru celu cadiutu in detorii si incarcatu cu deficite, si incarcatu cu deficite, si in a dou’a linia pe teritorie intregi, pe comune si pre privati pana la sume de maiane; referintie, cami afara de aceea suntu spre daun’a nepretiuibite si nesuportabile a celeilalte poporatiuni din Ardealu. Soimu, catu de liberali, si prin aceea mari si salutari schimbări s’au facutu in tempulu recentu in referintiele de possesiune, del’ trebue se scimu si aceea, ca aceste schimbări au lasatu cu totulu neatinsu fundulu regescu. Stimaţii noştri conpatrioti circumspecţi numai in tratat’a s’au lasatu a fi atensi de referintiele cele noue, incatu, de si pre nedreptu, au potutu trage folosea din desdaunarile pentru decime si urbarialitati, ce le au primitu fara de nece unu dreptu. Nu e greu a afla punctulu de manecare la organisarea fundului regescu, pentruca, deca voimu a înainta pre basea istoriei dreptului si a procede justu, ceau celu pucinu cu ecuitate facta cu interesele drepte ale statului si ale celoralalti locuitori ai acestuia, atunci cea d’antaia întrebare poate fi numai aceea, are acesti oaspeti chiamati aici sub regele Geiza si colonisati in patri’a noastra, de altumentrea respectabilii nostri compatrioți, in care categoria a curialistiloru (telepitvényesek) se fia numerati, si ce se platesca in cass’a statului pentru possesiunea de coroana, seau fundulu regescu (peculium, terra Regis, Fundus regius, bonum Coronae, Fisei), care ei fau locuitu si folositu pre lunga anumite conditiuni de servitute, der’ a fostu totudeun’a proprietatea nedisputabile a Coroanei Ungariei. Acést’a densii, cu patrioți luminați, fara indoiela o sciu tocmai asia de bene, ca oricine altulu, si inca mai bene. Deca vnse guberniulu ungurescu totusi nu ar’ purcede póte din acestu punctu de vedere la organisarea fundului regescu, apoi la tota intemplarea mai suntu inca si alte cestiuni, ce atingu pre statu asia de aprópe, incatu neevitabil’a deslegare a loru nu se va poté amana neci de catu. De securu ad tientesce si alu 82 alu Art. de lege LIII din 1871, care tracteza despre regularea referintieloru urbariali si de posesiune, si dice : „In privinti’a teritoriului tienutoriu de dominiulu Talmaciului, alu Saliscei si alu Branului, precumu si in privinti’a teritoriului comuneloru tienitorie de aceste dominiuni, ministrulu de justitia va pune pre mes’a dietei unu proiectu de lege separatu pentru regularea referintieloru de possessiune“. Aici trebue se scimu aceea, ca domnii sasi afora de pamentulu regescu, care lilu dede ospitalitatea spre locuintia si spre folosire, au sclutu se mai storca o multime de alte realitati de prin comitatele învecinate chiaru in decursulu tempuriloru, cu donuri dela regi si principi prin anumite conditiuni promise, dér Dumnedieu scie cumu împlinite, cari astadi au cadiutu deja de totu pe sarcina statului. La atari bunuri privesce si legea susu citata. Si chiaru de ar’ concede marinimositatea ca valoricei naţiuni maghiare, ca patrioţii sasi, ca ospeti vechi, se fia eliberaţi gratis si se capete fara de nece o desdaunare proprietatea statului cea castigata cu sânge ungurescu, nu ar’ poté inse nece o data se ierte pre gubernia atunci, déca din ori ce punctu de vedere s’ar’ lasa a se conduce prin sasi la astufeliu de nedreptăți strigatorie la ceru, la cari acestia au condusu pre celelalte gubernia cu despoiarea fara mila a tierei si a compatriotiloru loru. Se vorbimu sinceru, asia mai curundu ne intielegemu unulu pre altulu. Si strigaţi domni’avóstra domniloru compatrioți sasi, déca ve place acum nu numai pana la Vien’a, ci, dupa cum v’ati indatinatu in tempulu celu mai nou, pana la Berlinul der’ strigaţi intr’acolo, unde locuesce poporatiune civilisata, unde este catu de pucinu semtiu de umanitate si de detorintia patriotica, — acolo nu póte se se redice nece o singura voce, care se rectifice procedura domniei vóstre. Deca privesce omulu acele pagine ale istoriei de stătu si de dreptu alu Ungariei, unde suntu însemnate lucrurile petrecute ale domniei vostre, afla, cum ca pre candu domni’a vostra v’ati negresit datorinitele patriotice, ma forte desu ati facutu tocmai contrariulu dela acelea, pre atunci batendu pre după spatele nationaletatei domniei vostre politice, candu pre la usile guberniatoru, candu pre la ale domnitoriloru, ati castigatu cele mai formoase drepturi civice si bunuri materiali. — Si acum faceti asia; si cumca nece acum nu umblati pre cale dreapta, se vede de acolo, ca nu ati pasitu înaintea natiunei cu domnitele domniei vóstre, ci tribulati pre la guberniu, si tiér’a inca nece acelu planu nu-lu cunósce, care l’ati datu din Sibiiu cu proiectu in caus’a organisarei fundului regescu. Candu domni’a vóastra ati fi fostu numai nisce factori improductivi ai statului ungurescu, tréca — mérga, inse déca cautamu numai la tempurile mai dincoace, candu fii domniei vóastre au sierbitu totu in contra patriei, or’ pre amploiații domniei voastre au platitu ceilalti cetatieni ai patriei (in parte ii platesce inca si adi), pana candu domni’a voastra averea cea gigantica nationala, ce s’au datu spre scopulu acesta, ati intors’o in folosulu scóieloru domniei vóstre, spesele academiei si salariulu capului besericei domniei vóstre etc. le platesce de alta parte statuiu, pr’ preotii domniei vóstre au trasu din rescumperarea decimeloru, portata si de noi, parte neproportionatu de mare (din sum’a de rescumperare, ce a cadiutu pre partea de dincece mai doue din trei parti); déca cautamu, dicu, la aceste si alte impregiurari asemenea acestor’a, trebue se marturisimu, ca domni’a vóstra dela inceputum fostu totu spre greutatea statului, si dintre locuitorii patriei domni’a voastra nu poteti avea nece cea mai mica causa dreapta de a vegelui. Deca domni’a voastra, onorați concetatiani, voiti se fiu amici sinceri si buni ai celorlalți concetatiani ai domniei voastre, la bene, la reu, atunci trebue se porniți pre acea cale, pre care ve poteti crea unu atare trecutu, la care in venitoriu se poteti cauta inapoi cu superbia franca si cu conscientia de sene barbateasca. Spre scopulu acestea e de lipsa înainte de toate, ca cu privire la averile, ce ati capetatu după asiediarea domniei voastre aici cu donuri si sub alte titule, si cu privire la desdaunarile de decime, ce le ati luatu pre nedreptu, se ve impleniti detori la facla cu statuiu si cu comunele respective, si afara de aceea se cereţi revisiunea rectificarei desdaunarei de decime; se o cereţi pentru aceea, pentruca naţiunea povesce cu anumitu soiu de suspiciune nesuprimabile aceea, — si inca basandu-se pre date — ca preutimea luterana a capetatu desdaunarea cea frapanta si neproportionata de mare sub provisoriu prelunga rectificări suspicióase, asia de iute, pre basea ordinatiuniloru telegrafice, fara ca din aceea se-si fi potutu subtrage partea competenta neci chiaru statuiu si alti privati. Si deca cu toate acestea dupre caracterulu domniei vóastre documentatu de sute de ani si destulu de cunoscutu lipsindu-ve semitulu suficiente patrioticu catra ceilalti cetatieni, ce locuescu pre fundulu regescu si catra pretensiunile egalitatei de dreptu, totuși nu au voi se pasiti pre terenulu inițiativei: atuncia e dreptulu nedisputabile si deforinti’a potestatei statului, ca se faca acést’a. Guberniulu nu poate se negléga acést’a, fara de a cade in suspiciunea perfidiei catra statu. Aci n’avemu inaintea noastra cestiune de partida, ci o atare cestiune, care intereseaza intru asemenea pre toti cetatianii statului. Ceeace e justu pentru locuitorii de toate limbele din statu, nu poate fi nejustu nece pentru sasi. Si era si pentru aceea, ca ce cativa oameni vorbescu alta limba si nu aceea, care o vorbescu ceilalti cetatieni ai statului, inca nu urmeaza, ca aceia se aiba dreptu a scurta pre statui, teritorie intregi, pre comune, si pre privati nece in privintia materiale, nece ia alta privintia.