Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-05-05 / nr. 35
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Sambet’a, Fai a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vj 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sdu 2/3 galbini mon. sunatoria. Nr. 35. Anula XXM1. Brasiovu 17 5 Main Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1873. Brasiovu 3/15 Maiu 1873. La diu’a inviarii politice a romaniloru, la patrariu de seculu, mai reimprospetamu si doririle comune esprese de bardulu nostru Andreiu Muresianu: „La 3/15 Maiu 1848. .ienuta, decatu cea de pana acumu, ca si fara de acest’a totu asia ar’ fi remasu lucrulu. — Irányi nu se multiumesce cu respunsulu, ca ce atatu din punctulu de vedere alu dreptului de statu catu si alu celui de economi’a poporale regimulu nu trebuiea se se invoiasca la discutarea causei unei bance, care in Ungaria nu e recunoscuta, ca ce candu se cere ajutoriu in lipsa, ne remanu manele legate, si se sacrifica milioane grele pentru nesee aventurieri Vienesi. Kerkapoly replica, ca regimulu ung. nu face alta, decatu ca nu impedeca mesurele luate de catra regimulu Vienesu. Si diet’a cu 108 voturi in contra la 100 iea respunsulu regimului spre cunoscintia si asia se luă la desbatere propunerea privitoria la banc’a de comerciu si escomptu si se primiră paragrafale fara modificare, numai pentru o precisare in stilu s’au datu vro doi paragraf! la secţiunea centrale. Deca învingea opositiunea, amu fi remasu isolati, cine scie cu ce urmări. — Acest’a e diu’a, in care romanulu, Patrunsu de chiamarea spiritului seu, ’Si scutură jugulu, impusu de paganulu, De nami nici lege, nici chiaru dumnedieu. De adi libertatea si amarea fratiésca, In peptulu natiunei romane va fi, In catu stranepotulu, sciindu s’o maréasca Prin faptele sale, eternu va’nflori. Mareatia-i serbarea, candu fiii d’unu sânge Se léga-intre sine prin viiu juramentu, A nu lasa préda, de vei a se-nfrange Marirea străbună si dreptulu cuventu. De astadi blastemulu, contrasu din vechime, S’a stersu ca si umbra, cu nuorii prin ventu. Frumósa ca flórea resari Romanime Pe bradele gloriei, in vechiuti pamentu!* Una ordinatiune imperatesca privitoria la modificarea statuteloru bancei se si publică in monitorulu imperatescu „Wiener Zeitung“. Actele bancei suspendate voru mai linisti lumea financiaria austriaca de amenintiatulu crisei. Actele de banca fipsasa cifr’a emiterii bancnoteloru, asta s’a suspendatu acum, si valoarea bancnoteloru va scade prin acést’a cr’ midiulocele de traiu si marfele se voru sui in pretiu, si agio va cresce, productele importate din tieri străine le vomu solvi mai scumpu, ca ce se cere moneta la ele, care in Austria va fi mai scumpa. Redicarea acteloru de banca are de scopu a scapa creditulu, ca se se incungiure vreo catastrofa sociale. Banc’a va emite dér’ o suma mare de bancenote, cari nu se voru acoperi cu metalu ci numai cu politie, pentruca atatu metalu nu va fi de facta. In diet’a Ungariei in 13 Maiu a. c. Irányi interpelă pe ministrulu de financie in caus’a acest’a, dicundu, ca din diaria a cetitu, ca ministeriulu austriacu a intrebatu pe regimulu maghiaru, deca e aplicatu a se invoi la modificarea acteloru de banca asia, ca se se emită 200 millioane bancnote fara acoperire cu metalu, numai pe langa politie. Regimulu a trenutu eri conferintia si si a reservatu a -si da decisiunea, si intreba, ca ce a respunsu ministeriului austriacu ? Ministrulu Kerkapoly respunde indata, ca cap. XX alu legaturitii de vama si comerciu determina, ca societățile acționari, deca voru se-si estinda activitatea si in alte parti ale monarchiei, unde nu au scaunu, suntu datorie a-si substerne statutele si regimului acelei parti din monarchia spre întărire, pentruca societatea se-si păstreze indreptatirea la acest’a. Pentru casula, candu nu se făcu noue statute, ci numai se modifica cele aflate, nu s’a prevediutu nemica in actele de banca. Asia se facă acósta intrebare de modificare, ca se se scia, deca regimulu nu va a lua alta pusetiune facia cu societatea, decumu ar’ fi luatu acesta facia cu regimulu ungurescu. Ministrulu deci dechiara, ca prin modificarea acest’a nu se afla motivatu a lua alta pusetiune facia cu institutulu modificatoriu neci alta Cerculariu pentru, congressn scolariu. „Nr. 805-1873. NOI conte romanu romul Vancea de BUTEAS’A Din indurarea lui Dumnedieu si grati’a Sântului Scaunu apostolicu alu Romei Archiepiscopu si Metropolis alu Romaniloru gr. catolici din Transilvanii si Ungari’a, de Fagarasiu si Alb’a-Iuli’a, Asistinte la Tronulu pontificiu, si Prelatu domesticu alu Sumului Pontifice, Consiliariu intimu de Statu alu Maiestatei Sale Sacratisime, Doctoru de ss. Teologia s. c. a. Cetiteriloru salute dela Drilu si binecuventarea nóstra archiepiscopeasca. Precumu despre una parte istori’a popoareloru ni dovedesce, ca numai acelu poporu poate esista, carele unesce intru sene toate poterile vitali, ce conditiunedia victi’a, asia despre alta parte insasi natură a lucrului ni dechiara apriatu, ca numai acea națiune poate conta la vietia cu unu venitoriu siguru, carea adoperadia din toate poterile asi procură mediulócele, prin cari se face posibile durat’a vietiei in corpulu natiunei. Intre mediulócele aceste de după esperienti’a făcută in tempii trecuti, precumu si de după convicțiunea, ce a cuprinsu radecine profunde in viati’a publica a staturilor«, in prim’a linea se computa luminarea, desceptarea, si desvoltarea spirituale a poporeloru, cu unu cuventu cultur’a si progresulu intieresuale si morale alu acelor’a, prin care acele cu prin unu factoru potinte -si comproba capacitatea esistentiei sale, si -si consolideadia poterile spre asigurarea aceleiasi pre venitoriu. Din acestu punctu de vedere purcediendu si inaltulu regimu a colucratu din toate poterile, ca se se faca posibile generalisarea culturei la toate popoarele si națiunile din monarchia, spre carele scopu s’a si ordinatu prin legea dietale dela anulu 1868 infientiarea scóaleloru poporali in toate comunele, in cari acele până atunci inca nu esistau; dar’ totu de una data s’a dispusu, ca toate acele scoli asia se fia regulate, organisate si adjustate, catu se poata indeplini corespunde scopului, spre carele acele suntu destinate. Despre dispusetiunile legei dietale amentite si despre modalitatea, cu carea ar’ fi de a se potu satisface prescriseloru acelei’a vi s’au datu Fratieloru vóastre mai multe instructiuni emanate acumu de 5 ani in cace pre calea acestui ordinariatu metropolitan, ne lasandu neatensa neci una cercustare conducatoria, ci folosindu toata calea, pre care s’ar' pote Iftangi mai siguru scopulu educatiunei poporului si alu instructiunei publice. Inse cu dorere debite se marturisimu, ca tote instiintiele si încordările făcute pana acumu atatu din partea acestui ordinariatu metropolitanu, catu si din partea Fratieloru vóstre neci pana adi inca nu suntu încununate cu resultatele dorite; si din acestu respectu ne cuprinde una ingrijire mare facia de venitoriulu poporeniloru nostri atatu in privintia besericeasca, catu si cea culturale si nationale. Inaltulu ministeriu respective ministru regescu ungurescu de cultu si instructiunea publica cunoscandu starea cea neindestulitoria a scóleloru poporali, si avendu in vedere defeptele, ce se gasescu in privinti’a educatiunei si instructiunei publice a poporului in tierile nóstre, a gasitu de lipsa a esmite una ordinatiune noua datata din 22 Februariu 1873 nr. 1 relativa la invetiamintulu poporale. In acesta ordinatiune espunendu d. ministru, ca intentiunea sa neci de cumu nu este a cuprinde scólele confesionali, si a le preface pre acele in scóle comunali adeca de statu, ci dorinti’a si insu inti’a sa e a procura, ca si scólele confesionali inca se corespunda perfectu scopului unei scóle poporale bene organisate, ce e educarea si cultur’a poporului, ne provóca de una data spre doue lucruri, si anume: a) ca se facemu cunoscutu Fratieloru vóstre, ca volienti’a Escelentiei sale d. ministru neci decumu nu e acea, ca se cuprindă scólele nóstre confesionali si se le prefaca pre acelea in scóle comunali, ci dorinti’a sa este, ca si scólele nóstre confesionali inca se fia organisate si adaptate după prescrisele legei asia, catu acestea se corespunda deplinu scopului (a) educarei si a culturei poporale, b) ca incercandu si eruendu noi lucrulu cu tota acurateti’a se constatamu chiaru si deplinu, cari suntu comunele acele in archidieces’a nóastra? cari nu ar’ fi in stare, ca se -si poata edifica, tiené si organiza scele confesionali amesuratu prescriseloru legei dietali de instructiune; si unele comune ca acestea se se notifice domnului ministru pana in capetulu anului cuvinte su respunsetatea acea, ce va se apese umerii acelui’a, carele prin nepasarea sa ar’ portă vin’a la neglegerea de a delatura reulu acestu mare, anume ca si pre venitotiu inca se romana poporulu fara educatiune si cultura. Din acestea veti pote intielege Fratiele vóastre, ca natie ni este impusa datorinti’a nu numai de a colucra din toate poterile, ca scólele nóstre confesionali se corespunda deplinu prescriseloru legei dietale de instrucțiune, ci de una data si de a notifică noi insine pre acele comune archidiecesane, cari nu ar’ fi in stare de a corespunde detorintiei amentite. Ce sarte va se le ajunga pre atari comune, se pote pricepe prea usioru; si pentru aceea, dupace esperiamu acumu de 5 ani incoce, ca inca neci pana adi nu este delaturatu pericululu dela scólele nóstre confesionali, si dupace vedemu, ca spre scaparea celoru periclitate numai este altu refugiu si mediulocu de catu atentă ultimulu remediu, ce se pote cugeta si a apela la totalitatea archidiecesei nóstre, ca asia cu poteri unite se ne incordamu a delatura tóte piedecele, ce nu ar’ mai sta in cale facia de comunele amenintiate, după una pertractare seriosa si cumpănirea tuturoru cercustariloru critice, ce privescu la scólele nóstre confesionali amenintiate, amu gasitu a fire neaperatu de lipsa tienerea catu mai curundu a unui congresu archidiecesaru in trebile scolari archidiecesane. Deci in acestu respectu vi se face cunoscutu Fratieloru vóstre, ca noi amu determinatu a tienu acestu congresu incepandu dela la Iuniu a. c. stilulu nou, adeca dela Dominec’a cea din urma in antea santeloru Rusalice ca se se pota îndeplini cu toata esactitatea. Fratiele voastre veti ave de a sei si observa cu cea mai mare acuratate dispusetiunile urmatorie: