Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-07-22 / nr. 56
si de lutu, ploscaria, funaría, doue trasuri, aratre sau pluguri. Din acestea una parte considerabile este representata frumosu prin gruppa ce se vede asiediata sub firma scelei de agricultura dela Bucuresti. Totu in a doua parte se afla si una collections de asia numite tablouri si passagiuri luate din capitala, districte si monasterie. Ostea României este representata prin vreo 8 figure plastice, făcute in mărime naturale si cu toata armatur’a loru. De alte collectiuni romanesci nu’mi mai pociu aduce aminte; catalogu romanescu nu am, pentruca nici pana astadi in 2 Iuliu nu l’am vediutu nicairi pe la locurile pe unde se vedu cataloage, prospecte, planuri, descriptiuni; dera me va obliga foarte, oricine -mi va correge errorile mele. Romani de aceia, carii au vediutu in a. 1867 expositiunea romaneasca la Parisu, afirma in unanimitate, ca acesta romanésca dela Vien’a este neasemenatu mai buna decatu a fostu cea de atunci, adaoga inse cu destula neplăcere, ca fia din indolenti’a si noscienti’a populatiunei, fia din misteri’a, lenea si nepasarea auctoritatiloru administrative, nici aceasta expositiune romaneasca n’a esitu de locu asia precumu potea se esa prea usioru si prea bene, pentruca spatiu ar’ fi mai fostu de ajunsu, unde se se fia asiediatu alte si alte obiecte nenumerate, care ar’ fi meritatu ca se fia infatiosiate inaintea lumei. ♦ Celu care va voi se faca comparatiune intre expositiunea României si intre expositiunile altoru tieri de starea si conditiunea acesteia, se ia la tempulu seu catalogulu celu mare, generale, care va esi dinele acestea completu si se -si faca de lucru tragandu paralelle, ca nu’i va parea reu, era celu care póte, se mérga la facl’a locului si se invetie acolo, se’i ajunga pe toata viati’a sa. Era cei passionati pe politica, de frase mari si late, se mérga celu pucinu de vreo dovedieci de ori in galeriile sau halele cele mari de machine, in diversele pavilions industriali particularie, in halele de agricultura, in scóalele de modellu, ca se vedia ce feliu de politica făcu alte popoara, mai inainte de a voi se-si mesure cu cineva poterile. Or. Protocolul« siedintiei III. din 3 Iuniu a congressului archidiecesari gr. c. alu Albei-Iulie si Fagarasiului, convocatii pre 1 Iuniu 1873 in trebile scolarie archidiecesane. (Capetu). 20. Presiedentele invita comisiunea de siese, ca se -si faca reportulu, dér’ după ce acésta prin presiedintele seu d. Ios. Hossu face cunoscutu adunarei, cum ca operatulu ce e dreptu si l’a inchiaiatu, scrierea reportului vnse va fi numai pre manegata, la propunerea lui Al. Densusianu se provóca comissiunea petitionaria si de motiuni, ca se reportedie dens’a. Presiedintele comissiunei din urma d-lu Mich. Crisianu reportédia, ca la acesta comissiune, afara de suplic’a docentiloru din giurulu Clusiului predata din congressu, a mai incursu la comissiune una petitiune a represintantiloru din scaunulu Ciucu si Treiscaune de datulu 3 Iuniu 1873, in carea se roga, ca acestu congressu se essoperédie, ca scólele confes. gr. cat. din numitele scaune se fia împărtășite din venitulu muntiloru revindicati, apoi una motiune cu unu proiectu de adressa subscrisa de mai multi membri ai congressului. Mai antaiu preda comissiunea adunarei motiunea memorata, pre langa reportulu de sub G), si o recomanda adunarei cu apta spre a se lua spre pertractare. Presidiulu indata si intreba adunarea, ca voiesce indata a lua sub pertractare motiunea acesta? Congreseulu la propunerea dd-loru G. Baritiu si Ios. Hossu »decide, a amenâ pertractarea acestei moțiuni presiedinti’a de mane.“ Se pune apoi sub pertractare reportulu comissiunei asupr’a petitiunei docentiloru din giurulu Clusiului, cititu prin notariulu comissiunei I. Cretiu, si alaturatu sub H). Fiendu ca acestu reportu pertractudia 4 puncte ale suplicei separatu, asia separatu se pune si la ordine. Anume 1. cu privire la punctulu primu aiu petitiunei in carea se cere dela congressu, se faca pasi cu aceia§i din legea de instructiune Art. 38 din 1868, cari suntu in defavoarea scóleloru confessiunali, pre calea legelativa se se modifice, or’ cei favoritori pentru scólele comunali se se estinda si asupra scóleloru confessiunali, comissiunea propune compunerea unei represintatiuni catra inaltulu ministeriu reg. de cultu si instrucţiune, ca inca in sessiunea presinte a dietei se substerna acesteia unu proiectu modificatoriu pentru legea de instrucţiune in direcţiunea oftata. După ce la acestu obiectui vorbescu Sim. Balintu, Gabr. Popu, Lad. Vaida si altii, la propunerea lui Ios. Popu adunarea apretiueste si din partea sa cele desfasiurate in suplic’a invetiatoriloru cu privire la defectele legei de instructiunea publica, facla cu scolele confesionali, si decide a se folosi de motivele aduse manecii intr’altu locu, unde de nou se va subleva acestu obiectu. 2. Cu privire la crearea unui fondu archidiec, pentru pensionarea si ajutorarea docentiloru, a veduveloru si orfaniloru loru, fiendu comissiunea de părere, cu deslegarea acestei cestiuni pre langa toata urgenti’a sa se seamane pana la regularea definitiva a dotatiunei docentiloru, după ce Gr. Silasî dechiara caus’a de neamenajera, la propunerea lui I. Hossu sprigionita de G. Baritiu, Al. Densusianu, Gabr. Popu, Al. Micu si altii, in fine se decide, ca obiectulu se se delege spre pertractare unei comissiuni speciali, or’ cu compunerea acestei comissiuni se se incredintie die ven. ordinariatu metropolitanu. 3. Cu privire la acea cerere a docentiloru, câ in casulu, candu congressulu de facta ar’elucrâ unu statutu pentru sistemisarea scóleloru, se se parte contu si de mai derepta împărtășire din stola a invetiatoriloru, cari implinescu si servitiu cantorale. Congressulu primesce si din parte si opiniunea comissiunei, ca după ce aici regularea stoleloru nu e obiectu de pertractare, ba nici tienatoriu de competinti’a acestui congressu, cu resolvirea acestei cestiuni nu se poate ocupa. 4. Incatu se atinge de ultimulu punctu alu petitiunei, unde se propune neamenat’a infientiare de reuniuni archidiecesane si districtuali de docenti, sprigionindu comissiunea in principiu petitiunea docentiloru, recomanda congressului, ca se opreda veneratului orimariatu spre a midiuloci punerea institutiunei dorite in praxe. — După ce mai multi au vorbitu la obiectu, din motivulu., ca infientiarea de reuniuni trebue se fia eflucsulu spiritului de asociare aceloru ce voiescu a intra in reuniuni, adunarea partinesce si doresce fierbinte infientiarea reuniuniloru de docenti archidiecesari si districtuali, si recomanda cu căldură si cu totu-adinsulu nu numai invetiatoriloru nostri, ci si tuturoru auctoritatiloru nóstre besericesci, latîrea ideei si sprijinirea infieutiarei ataroru reuniuni salutarie *). In privinti’a petitiunei representantiloru din Ciucu si Trei-scaune de cuprinsulu mai susu indicatu, comissiunea in reportulu seu aici sub I) alaturatu propune reieptarea aceleia, din causa ca nu o afla destulu de calificata spre a face din parte si representatiunea ceruta catra inaltulu regimu. La acestu obiectu, după ce d. Ioane Avramu face pre largu istoriculu muntiloru revindicati din scaunele prememorate, si după ce se silesce a demustra indreptatirea populatiunei rom. de religiunea gr. cat. la venitulu acelora numti, d. Ios. Hossu, apoi Ios. Popu considerandu cestiunea a se tiené cu totulu de resortulu administratiunei civili, partinescu propunerea comissiunei. D. Ign. Siolnai din motivele propuse de d. Auramu apera de nou petitiunea, ord. Gr. Silasî fiendu de părere, ca dera pre calea administrativa-besericeasca s’ar’ poté sprijini dorinti’a petitoriloru, incatu aceeasi sta in legătură cu caus’a scolaria, »congressulu decide, a transpune acesta suplica Excelentiei Sale metropolitului spre mai departe resolvire.“ 21. Cu aceste siedinti’a se inchia, or’ siedinti’a mai deaproape se defige pre manedi la 9 ore. S’a incheiatu si subscrisu D. c. m. s. Pest’a, 8 Iuliu 1873. Poate voru fi unii dintre onoratii lectori, cari n’au datu si nu dau multu pre especturatiunile, ce unii trebue se faca facia de miserabilitatile ce urmédia cu redicat’a in dinaristic’a ostrunguresca, mai alesu germana, de candu acest’a a ajunsu eschisivu pre mau’a membriloru unei societăți desbracate de sentiemintele mai nobili omenesci, pre mau’a moderniloru proptitori putredi, pre man’a jidoviloru. Inse parerea aceloru lectori nu pote fi fundata. Pentru proba, fia-mi permisu se amintescu numai doue esemple prea eclatante. Fai’a o f fi c i a r e a guvernului ungurescu »Budapesti Közlöny“ publicandu reportulu despre una anumita siediutia a camerei, in care era vorb’a si de cerculu elect. alu San-Giorgiului, din district. Naseudului . . . amintesce d’acestu cercu dicundu. »D. deputatu alu cerc. elect. Radn’a (de langa Aradu) din districtulu Chiorului (sic!) dechiara, ca va veni catu mai curendu la dieta din Pest’a, unde se va scusa pentru absenti’a de pana acumu . . . (Ceea ce ingeniosulu d. deput. si facu, afirmandu ca a fostu morbosu in cele 10 lune de absentia. Modernu curagiu de granitiariu.) Fai’a semiofficiale d’aici »Pester Lloyd“ intr’unu numeru alu ei, reproduce din nusciu ce petecu de diuariu (firesce era jidovescu) din Timisiara (ce nu este departe de Lugosiu) scrrea, ca succesore defunctului metropolitu Siaguna, va fi episcopulu din Logosiu, d. Ionu Olteanu, cu atatu mai vertosu, ca Olteanu fiindu deachistu de calibrulu celu mai greu si patriotu bine sentitoriu, este prea insemnatu la guvernulu ung. si vediutu la cas’a domnitoria. Cumu, cumu nu, destulu, ca redact, lui »Lloyd“ făcută, bagu séma, atenta de unu altu intieleptu la gresiél’a ce a facutu, in nr. urmatoriu vine se rectifice gresiél’a făcută. Eca cumu rectifica: Scirea ce amu reprodusu după diuariulu temisianu este de a se indrepta, de óarece Olteanu este episcopu gr. cat., deci nu poate fi succesoriu lui Siagun’a, care a fostu metropolitu gr. or. Succesoriu lui Siagun’a va fi Zvacskovics, epulu gr. ori. alu Aradului ; era in loculu acestuia va fi archimandritulu Miron Roman. Inse — dice intieleptulu jidovu dela »Pester LI.“ — neci acesta versiune nu poate sta, pentru ca Zvacscovics (vré sedica Ivacicovici) este episcopu greco-catolicu. (Preste mesura jidovesce minunatul) De abie apoi in alu treilea nr. »P. L.“ informal cumu se cade de vre unu bine cunoscutoriu de causa, vine si, nimicindu tóte cate a g’nicitu pana acum’a, da imbetatiloru sei cetitori, deslucirile essacte si adeverate. Aceste mai au ore lipsa de comentariu? Se audia ca contele Szapáry, ministrulu de interne, va caletori la Ardealu, unde va cerceta si fundulu regascu. Sasii, mare patrie, negresitu se voru comanaci pana la pamentu; voru face dera chiaru si arcuri de triumfu, precumu faceau guvernatoriloru militari si civili pre tempulu absolutismului; voru imple urechile ministrului cu multe neadeveruri indatenate facia cu noi, i voru da si garda de onoare de preoti sasesci, cari, de si luterani, voru încerci a imbeta si obnubila cu mirica si temaia creerii ministeriali. Efectulu acestei manifestatiuni de bucuria esaltata, a informatiuniloru sincere, sasesci, va depinde dela tari’a sau debilitatea sistemului de nervi ai junelui ministru-magnatu. Speru ca romanii din fundulu reg. nu vom remané in deretrulu sasiloru, informandu barbatesce, esactu si fidelu pre d. ministru despre starea fund. *) E timpulu se no occupamu inca de pe acum — fara neci o amanare— cu infiintiarea acestei reuniuni lamurite, care se aiba in statute si unu paragrafu, prin care se se determine tienerea adunării tuturoru barbatiloru de scóla romani fara deosebire confessionale la totu lustrulu (5 ani) in obiectulu culturei pure natiunali. Numai asia vomu reinvia cultur’a natiunale. Red. »Gaz. Tr.“