Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-10-14 / nr. 78
citiulu a doua mari drepturi suverane, acela de a inchiria aliantie, si de a tramite agenţi sau ambasadori extraordinari. Aceşti agenţi erau acreditaţi prin scrisori directu adresate de domnulu României către Doge, si vice-vers’a. Si atatu Henri III regele Franciei, catu si mum’a regina Catering de Medicis, numescu pre domnulu romanu Petru Cercelu „notre trés cher cousin et bon amy“ titlu care numai suveranii si-lu dau intre dinsii. Vedemu apoi, din actele senatului venetianu, pre la secululu alu 15-lea, cumu ambasadorii lui Stefanu celu mare alu Moldaviei trateza de a se alia cu Veneti’a pentru a forma una liga de aperare contra mahometanismului. De mare importantia era si este scrisoarea Dogelui Venetiei din 1476 prin care acrediteaza unu ambasadoru pre langa domnulu Moldaviei. Si astadi ar’ voi ! Poarta se ne trateze ca parte integranta, ca provincia a imperiului, ca una tiera care ar’ fi lipsita de atributiunile suveranității? Si acuma ! Poarta ar’ crede, ca poate se tracteze in loculu nostru, se dispună poate de noi, se ne conteste chiaru dreptulu de representatiune, se ne nege in faptu autonomi’a noastra? Dar’ acesta nu se va pote; si bine ar’ fi ca oamenii de statu ai Turciei se revină la calea cea buna si la una politica mai moderata si mai intrelepta. Se multiamimu d-lui Esarcu de luminele noua care le-a adusu. Dreptulu de a trată, de a inchiaia aliantie, de a tramite representanti, romanii l’au exercitatu secuii, si acte si tractate positive suntu facta spre a proba acestu faptu. Dela alu 14-lea pana la alu 18-lea secuiu, acestu dreptu s’a exercitatu necontenitu. La 1396 vedemu pre Mircea ca inchiaia unu tractatu de aliantia cu Sigismundu alu Ungariei. La 1448 Dan IV face aliantia cu Ionu Corvinu. In anulu 1498 ambele tieri surori se aliaza cu Poloni’a si cu Ungari’a. Petru VII inchiaia la 1588 unu tractatu de comerciu cu Elisabeth’a regina Angliei. Mihaiu Vitezulu a inchiaiatu la 1598 unu tractatu cu Rudolfu II imperatulu Germaniei. Mateiu Basarabu se aliaza la 1638 cu Racotzi princiulu Ardealului. Vasilie Lupulu tractaza si inchiaia la 1651 directu pacea cu Chanulu Tartariloru. In fine chiaru Rusia la 1710 si 1711 inchiaia tractate cu domnii României si Moldovei. Ce alta mai clara si mai positiva manifestare a suveranității noastre exteriore cu aceste acte? La acestea, si la altele mai multe cari exista, se mai adauge si importantele acte ce d. Esarcu a descoperitii la Veneti’a si pe cari are a le publică in extenso. Dreptulu dor’ de perfecta suveranitate a României istori’a ilu proba in modulu celu mai complectu. Logic’a si dreptatea cere că si exercitiulu acestui dreptu se fia totu atatu de perfectu. Acest’a este oper’a tempului care nu ne inducimu ca se va împlini.“ — Impregiurarea, ca comissiunea regularii Dunării si a spargerii cataracteloru la port’a de ferru, s’a facutu prin tractarea Austro-Ungar, numai cu Port’a cu ignorarea României si Serbiei, state riverane, a adusu încordare mare in aceste state, incatu oamenii credu, ca concentrarea armatei la puncte de exercitiu amirasa a porniri la înfruntarea dusmaniloru autonomiei acestoru tieri; cu tóté, ca si la Sibiiu sosi dela Pest’a unu regimentu, alu 8-le de artileria, cu vro 221 fetiori tunari si cu tóté, ca ordinea de di se crede a fi data că ostasii se fia in realitate, nu numai pe charthia că in Franci’a in 1870, gata la orce ordinu. Se tacemu de astfeliu de lucruri pana candu se voru porni. — 1’rocesniu minesialului Bazaine. In 13 Octobre a. c. a sieptea di a processului verbalu a inceputu essaminarea, va sedica ascultarea inculpatului Bazaine. Publiculu din classele cele mai inalte francese, capacitatile cele d’antaiu din Parisu au alergatu la Trianon spre a asiste la processulu verbalu devenitu o causa atatu de celebra. Chiaru puterile esterne au fostu representate in diu’a acesta prin membrii ambasadeloru respective, intre altii se observă presenti’a ministrului de interne russescu Jimasov, si acee’a a renumitului amploiatu de justiţia din Angli’a Heldifort, care anume a fostu tramisu din partea guvernului englesu că se asiste la processu. înainte de a se începe audiinti’a, au trebuitu se se departe toate marturiele din sal’a plina de ascultători de tata, categori’a, cari asteptau cu nerăbdare inceputulu siedintiei. Judecătorii intra in sal’a tribunalului. Tăcere serbatorasca. Seriositatea momentului se depinge pe feciele membriloru consiliului de resbelu si se straplanta la publiculu de impregiuru. Presiedintele, înainte de a trece la acusare, voiu se făcu cunoscuta impartiala, după care va avè locu ascultarea, si care se va observă si la ascultarea martoriloru. Presiedintele dechiara, ca se va sili după consciintia si poteri a scote adeverulu la lumina. In fine anuntia, ca ascultarea se va divide in noua parti. Partea 1. Dela inceputulu resbelului pana la priimirea comandei generale de catra maresialulu. Partea 2. Operatiunile militari incependu de aci pana inclusive in 18 Augustu. Partea 3. Comunicatiunile cari avura locu in period’a a dou’a intre bazaine, Napoleonu si comandanții corpuriloru diferite. Partea 4. Operațiunile urmatoare din giurulu Metz-ului pana la 1 Septembre. Partea 5. Aperarea Metiului. Partea 6. Toate intemplarile si casurile intrevenite in lun’a lui Septembre. In periodulu acest’a cade calatori’a gen. Bourbaki din Metiu la imperates’a Eugeni’a. Partea 7. Comunicarea cu régimele aperarei nationale. Partea 8. Cele din urma negotiatiuni cu inimiculu. Partea 9. Capitulatiunea. Maresialulu Bazaine fu chiamatu înaintea consiliului si luă locu pe fotoliulu elegantu, care inlocuiesce de astadata banca de acusatiune. Ducele de Aumale, presiedintele, se adressaza catra inculpatu. Pres. Dta ai fostu denumitu in 19 Augusui de comandante en chef alu armatei Rinului. Cu acesta denumire începe responsabilitatea Dtale, si faptele despre cari te voiu întrebă suntu din timpulu de mai înainte pana la epoc’a acest’a. — Bazaine: Da die presiedinte. Pres. Dialeti s’a fostu incredintiatu o mare comanda (preste mai multe corpuri de armata) in 17 Iuliu. — Bazaine: Da, diu presiedinte. Pres. Luat’ai parte la operatiunile pregatitorie? — Bazaine: Nu, die presiedinte. Pres. Ai avutu occasiune de a luă initiativ’a pana la sosirea generalului majoru Leboeuf? — Bazaine: Nu, die presiedinte. Pres. Fost’ai chiamatu in 5 Augustu la comanda preste corpulu alu 2-lea, 3-lea si alu 5-lea de armata cu conditiunea că se tiem de ordinile generalului Leboeuf? — Bazaine: Da, die presiedinte, dar’ memorat’a conditiune restringatoria nu a fostu nici odata acceptata din parte’mi; io cunosceamu trupele si multimea loru si nu puteamu se primescu prin urmare acest’a restrictiune. Presiedintele: In 6 Aug. ai capetatu ordinu, a face in 7 si 8 unele mișcări de trupe, cari ti le enumera aci in modu sumariu (le enumera). Mai departe enumera presiedintele inculpatului maresialu ordinele cari i s’au fostu datu in 9 Aug. apoi cele din II si 12 Aug. cari se refera la concentratiunea in giurulu Metiului, pentru cari ordini inse néga Bazaine a fi fostu respunsabilu. Imperatulu Napoleonu este respunsabilu, dice Bazaine, pentru totu ce s’a intemplatu in dilele acele in privinti’a strategica si tactica. Cu totulu suntu 33 puncte de accusatiune contra lui Bazaine. Primulu punctu dice, ca Bazaine ar’ fi contribuitu la pierderea bătăliei dela Forbach, ultimulu punctu sustiene, ca densulu ar’ fi instelatu armat’a, de orece a sustienutu in ordinele sale officiale, ca materialulu de resbelu (armele predate etc.) se va redă Franciei după finirea resbelului. Punctele de acusatiune cele mai insemnate suntu urmatorele: 1. Bazaine a abusatu de increderea imperatului, prin aceea, ca nu a urmatu după porunca priimita, de a se retrage spre Verduni. 2. Bazaine nu a facutu nici cea mai mica încredere spre a veni in ajutoriu lui Mac-Mahon. 3 Bazaine a imprasciatu novele false si descuragiatorie si cari venieau dela inimicu, cu concursulu altora si alu seu. 4. Bazaine a calcatu legile militare prin aceea, ca s’a adresatu catra comandantele supremu inimicu (Fredericu Carolu) pentru novele despre situatiunea Franciei. 5. Bazaine a primitu propunerile de restauratiunea dinastiei Napoleoniste făcută lui de catra Regnier, care veniea dela ferriéres ad dela Bismark, cu toate ca a fostu recunoscutu dotă intr’unu ordinu de di régimelé nou alu Franciei. 6. Bazaine a intratu in negotiatiuni cu inimiculu. 7. Bazaine a predatu inimicului materialulu de resbelu si standartele, pre cari potea se le nimicasca. Ascultarea lui Bazaine va dură inca catuva tempu pana se va fini. Maresialulu nega catu pote si arunca toata responsabilitatea pe imperatulu Napoleonu III care inse numai este intre cei vii, spre a da mărturia. Dar’ dovedii© suntu destulu de multe, alte mărturii inca suntu de ajunsu si culpabilulu maresialu nu va potu scapa de amenintiulu sortii sale triste. Presiedinteleluia de scrurtu si pana acumu inca s’a incurcatu maresialulu in aperarea sa. Noi vomu urmări acusatiunea deodata cu aperarea incependu cu mulu viitoriu. Dev’a, finea lui Septembre 1873. Dilele trecute tienu Senatulu scolariu cottensu adunarea sa generala. înainte de a trece la descrierea speciale a acelei adunari, mi iau voia a vi face cunoscute unele schiambari de pe aici, cari voru servi de premise, si in catu va si de deslusiri. — la cele descriende. Vi este cunoscutu, ca guvernulu ungurescu, mai anii trecuti, a fondatu aici unu institutu pedagogicu — cu ce scopu, scimu, si amu sciutu indata la infiintiarea lui. In acelu institutu prelegerile — pana acuma — s’au trenutu in doua limbe, in limb’a maghiara, pentru preparandii maghiari, — si in limb’a romana, pentru romani, — va sedica, erau doua cursuri paralele, cu profesori separaţi. Tinerii lipsiţi de midiulece capelau ajutoriu dela statu, bani si costu. — Romanii au avutu doi profesori de romanu. Numerulu preparandiloru romani, in anulu trecutu se urcă la 15. Directorele institutului era Franciscu Koós, fostulu, — si alungatulu popa reformatii din Bucuresci, cunoscutu si publicului romanu, din scrierile sale scandaloase despre romani, fabricantulu si falsificatoriulu istoriei romaniloru si fratiloru de preste Carpati. Despre cét’a profesoriloru — cu alta ocasiune. — Afara de acesti barbati mari si patrioti buni, guvernulu ungurescu, ne mai bine-cuventa inca cu vr’o cativa lucaferi străluciți, cu inspectorii scolari L. Szeremlei si Iuliu Bardosi (cesiu din urma pentru cottulu Zarandu, dar, cu locuinti’a in Dev’a, ambii cunoscuți si neuitaţi pe la noi — mai alesu Miercurianulu, de candu păcăli atatu de amaru pre mai multi tierani si proprietari romani din locu si giuru, cu promissiunile, ca Mari’a Sa (precum pretindea a fi intitulatu) va esoperă pentru densii unu imprumutu sau de statu, sau de alte banei, cu procente neînsemnate. Apoi, veci, inspectorii scolari, afara de nenumeratele loru agende, cate odata mai au timpu si de — geschaefturi. Bietulu proprietariu si tieranu, crediendu Măriei gale, si solvindu fidelu si bine anticipatiunile cerute si esplicate de Mari’a Sa cutare astepta si pana in diu’a de adi, — cea ce n’o se vina pana-i lumea, — s’au topitu. — Altcum pacaliture au mai eserceatu si altii. — Daar’ n’ai ce face, patriotiloru celoru mari li suntu ertate si asemene fapte...................... In man’a acestor’a, si de asemene calibru doar, erau depuse destinele scóleloru din cottulu Uniadorei, — acesti’a ni făcură atate scóle minunate. —