Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-10-28 / nr. 82
UZETI Gazet’a eee de 2 ori: Joia si Dumineca, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 A-v-a- Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2*/s galbini mon. sunatoria. Amin XSMI. Pe prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 or. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 82 Brasiovu 9 Novembre 28 Octobre 1873. Brasiova 8 Noembre n. 1878 IV. Libertatea constitutiunei mag hiare. Se revenimu acumu in specialui la regatulu S. Stefanu si in seriositatea momenteloru, in cari ne aflamu, se vedemu in catu legile bune, rele, ce le avemu, concedu desbaterea cestiuniloru de dreptu publicu in adunările municipali. Art. de lege XLII—1870, numitu si legea municipale, concede municipialoru exclusivu dreptulu de administrare interna (§ 1, lit. a) si in § 2 dice espresu. In poterea dreptului de administrare interna, Municipiulu dispune si aduce independenta statute pentru afacerile sale interne, si -si essecuteaza condusele si statutele prin organele sale proprie. Asia dér’ in urm’a acestei dispusetiuni, municipiulu are dreptulu se -si statoreasca singura limb’a affaceriloru sale interne si in specie chiaru se folosesca sigile cu inscripriune romana, ceea ce dlu ministru de interne nu a voitu se o conceda fagarasiauiloru. In § 1 lit. c. dispune legea municipale urmatorele: „Afara de aceea municipiale potu se se occupe si cu alte obiecte de interesu publicu si chiaru si cu afaceri de statu, le potu discută si face cunoscute opiniunile sale precisate, acele le potu impartasi cu alte municipiu si cu regimulu, si in forma unei petitiuni le potu substerne nemidinlocitu casei deputaţiloru.“ Era facla cu ordinatiunile ministeriali legea nr § 16 statoresce: „Municipiale intre marginile legei presente potu se faca in contra singurateceloru ordinatiuni ministeriali inainte de essecutare si re* presentatiuni in scrisu, deca cugeta, ca acele sunt in contra legei si neacomodate facia cu relațiunile locali. Deca vnse ministrulu, neconsiderandu temeiurile aduse, pretinde essecutarea, seu deca elu de doue ori au interdisu essecutarea unui conclusu municipalu, atunci ordinatiunea ministeriale are se se duca la îndeplinirea §58 lit. e. (adeca prin vice-capitanu seu vice-comite si de locu nu indatoresce pre consiliulu municipalu*). Asia dér’ se vede curatu cu lumina sorelui, ca in sensulu legei consiliale municipali au dreptulu se se ocupe cu afaceri de statu, au dreptu se-si esprime parerea si dorinti’a asupra unei cestiuni seu legi politice cumu suntu de cestiunea de nationalitate si de autonomia a Transilvaniei) au dreptulu mai departe se denege de doua ori esecutarea unei ordinatiuni ministeriali. Si ce a facutu are consiliulu municipale alu Fagarasiului resp. advocatului Al. Densusianu prin propunerile sale? unu faptu orecare in contra legei ? o turburare a liniscei politice ? Dómne padiescel s’au folositu singuru numai de drepturile concese prin lege si nu potemu se precepemu de locu acelu misteriu, cumu vine tribunalulu maghiaru din M. Ostorheiu si in genere politicii maghiari se califice nesce drepturi garantate in lege ca o turburare a liniscei publice. La astufeliu de stare a lucrului la noi legea in pracse este numai o parodia si cauta se rosimti si se ne ascundemu facila din naintea unoru acte atatu de ilegali ce se comitu, sub astufeliu de impregiurari venimu la constitutiune, ca constitutiunea statului Ungariei facia cu natiunea romana este numai pe charthia, ca facia cu noi libertatea limbei este data pre usia afara, ore libertatea nationale si municipale in temnittele dela Tergu-Muresiului. Ore cugeta excesivistii, seriosu la pusetiunea sa? Se vede ca nu! Ei voiescu se -si întemeieze statulu pre persecutiunile si atîtiarile celorualalte națiuni cu multu mai numeroase de catu ei. Purceda numai inainte totu asia, caci logica nestrămutata a lucruriloru si fapteloru are se invinga. Polonii au peritu pentru ca seu ocupatu mai multu de smintirea altora de catu se se consolideze in launtru si se -si atraga simpathiele poporaloru vecine si justa resplata au urmatu preste capulu loru. Ungurii se vede, ca sunt totu pre calea Poloniloru, si va veni o din candu regatului. Stefanu va întinde man’a după ajutoriu la romani, dera se nu fia tardiu. — Cu diu’a de 2 Novembre n. s’a finituespositiunea universala din Vien’a. Domineca in 2 inca a fostu deschisa pentru publiculu celu mare alu capitalei, or’ de luni încolo remane închisa si se va începe cu transportarea inderetu a objecteloru espuse si cu derimarea tuturoru transepteloru si cladiriloru cu caracteru provisoricu. Dintre clădirile mai însemnate numai rotund’a pavilionulu imperatului si palatulu vice-regelui de Egipetu voru remané intacte. S’a finitu dér’ si acestu spectaculu pre catu de grandiosu pre atata si de costisitoriu. Resultatele cele mari asceptate ale espositiunei nu s’au realisatu, in loculu loru a remasu pe spatele statului austriacu unu deficitu de 16 milione, acaruia acoperire necesaria va provocă inca multe desbateri parlamentari. Cris’a financiara, care numai are finitu, nu este resultatulu espositiunei, dér’ sta in legătură cu acést’a de si mai multu prin aceea, ca eruptu in period’a deschiderei ei. Ministrulu de financie -si bate multu capulu acuma cu unele proiecte care voiesce se le asterna statului si cari au de scopu ameliorarea starei generale financiare si economice. Nu scimu de i va succede, mai multu credemu ca ministrulu Depretis va trebui in curundu, inainte de asi poté realisă planurile, a face locu altuia. Fivoru are resultatele politice ale espositiunei asia de mari si binefacatorie pacei si bunastarei Europei, precumu chiaru imperatului Wilhelm ei piacu a pretinde in toastulu seu tienutu la dineulu imperatescu din Vienna? Poate ca capii încoronati facla de pericululu, cu care le amenintia republicanismulu, in adeveru s’au apropiatu unii de alții in modulu celu mai amicabilu, dér’ noi nu vedemu astadi in toate statele, decatu popoare nemultiumite, fierberi mari interne politice, economice si sociale. Nu potemu prin urmare credem ca ar’ fi sositu in adeveru imperati’a păcii, ci deca ne punemu înaintea ochiloru fost’a espositiune din Parisu cu urmările sale, atunci amu poté da cititoriloru noștri unu prognosticomu de pace, inca pe cei trei ani următori. Trei ani după espusetiunea din Parisu a eruptu resbelulu franco germanu. Sefia are espositiunea din Vien’a de unu mai bunu auguru? Alegerile in Cislautani’a s’au finitu. Majoritatea alesiloru suntu decembristi, precumu lesne s’a potutu prevedea, federalistii, adeca opositionarii in genere au dobanditu aceea ce sub presiunea de facta a guvernului inca este forte multu, si-au sustienutu positiunile firme cu barbatia, si-i afl astadi totu in aceeasi linia de resbelu si totu in acelasi numeru că inainte. Situatiunea nu s’a schimbatu inca pana aci nici decumu. Numai in sinulu decembristiloru s’au ivitu o scisiune mare intre asia-numitii „Alten“ si „Iungen,“ der’ nu ’n relativa constitutiune, facla de care toti mergu pe sfer’a suprematista-decembrista, ci in alte cestiuni de partita, confesionali, financiare s. a. „Die Iungen” au invinsu eclatantu si la alegerile din Vien’a, unde au reesitu cu toti candidatii loru. Programuk acestora e, amu potea dice, radicalu decembristu, ei se numescu „democrati,“ „nationali-liberali“ si „germani-nationali,“ — punctul principalu in programuk loru este: lupt’a pana la cutiturn contra clericalismului. Ministeriulu de facta inse, precumu se scia, cauta a se radica si pe cleru, fiinduca vede prea bine, ca in Austria altu feliu nu o poate scoate la cale. „Din jungen, stângacii estremi, ai nemtiloru austriaci, cari suntu vreo 40 alesi in senatu, voru provoca inca mari scene in parlamentu si nu voru da pace, pana nu voru vedé resturnatu ministeriulu Auersberg, p’acestu ministeriu, cumu -tu numescu ei „conservativu,* care „nu se rusineaza* a „cochetă* cu clericalii. Ministeriulu decembristu resturnatu prin decembristi, — minunata aparintia parlamentaria! — C. de Chambord a vorbitu. Vorb’a ki fu de astadata, vorb’a unui barbatu de caracteru firmu, a unui omu de principiu, care merita a fi stimatu si de catra inimicii sei. Partisanii lui Chambord, dar’ cu deosebire cei’a ai duciloru orleanisti ’si puseră toata silinti’a spre a face pe eremituri din Frohsdorf se ceda din programul seu de dominatiune divina si se accepte innainte de suirea s’a pe tronu unele conditiuni de guvernare in modu constitutionalu — represintativu. Chambord nuse respinse intr’o scrisoare catra fidelulu seu Chesnelong aceste insinuatiuni. Elu scrise, ca nu retrage nimicu din declaratiunile sale de mai innainte, elu nu voiesce se inaugureze printr’unu „actu de slabitiune* unu „guvernu reparatoriu.“ „Astadi micsioratu, mane a ’si fi neputintiosu“ dice Chambord, „persoan’a mea nu e nimicu, principiulu meu e totu.* Monarchist! sunt consternati in urm’a acestei scrisori, republicanii dicu cu ea a ingropatu monarchia legitima pentru totudeaun’a, caci nici unu francesu nu se mai pote astadi desbracă de libertăţile castigate cu atatu de multu sânge. Neînţelegerea intre Cabinetul de Vien’a si inalt’a Porta facia cu Bosni’a nu e inca terminata. Ambasadorulu austriacu la Constantinopole, contele Rudolf, a primitu ordinulu de a face representari serioase marelui viziru pentru procederea neobicinuita privitoare la imanarea memoriului justificativu anonimu care contine acusari grave in contra agentiloru consulari austriaci. Nu e nici o indoeala ca Portea va face esplicarile menite a termină o affa